BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Evenimentele care au schimbat faţa lumii

    ANEXAREA CRIMEEI: CEA MAI GRAVĂ CRIZĂ ÎNTRE RUSIA ŞI OCCIDENT DE LA DESTRĂMAREA URSS

    Peninsula Crimeea, oferită Ucrainei de liderul sovietic Nikita Hruşciov în 1954, a fost anexată în martie de Moscova, după manifestaţiile prooccidentale de la Kiev care au dus la îndepărtarea preşedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici.
    Situaţia s-a agravat la 17 iulie, când un Boeing al companiei Malaysia Airlines s-a prăbuşit într-o zonă controlată de rebelii proruşi din estul Ucrainei, provocând moartea a 298 de persoane. Kievul şi separatiştii se acuză reciproc că au doborât avionul.

    UE şi SUA au înăsprit în mai multe rânduri sancţiunile împotriva Rusiei, acuzată că-i susţine pe separatiştii din estul Ucrainei, unde, potrivit ONU, conflictul a provocat peste 3.600 de morţi din aprilie.

    Preşedintele rus Vladimir Putin, desemnat de AFP cea mai influentă personalitate a anului 2014, nu pare impresionat de sancţiuni, afirmând recent în Parlamentul de la Moscova că Crimeea este la fel de sfântă pentru ruşi cum este Muntele Templului pentru evrei sau musulmani.

    GRUPAREA STAT ISLAMIC SEAMĂNĂ TEROARE

    Gruparea teroristă Stat Islamic a apărut în primăvara anului 2013 în Siria, afectată de război civil încă din 2011. De atunci, această grupare ultraradicală şi-a extins controlul, în special în urma lansării unei ofensive în Irakul vecin care i-a permis să ocupe vaste teritorii. Gruparea a proclamat la sfârşitul lui iunie un califat în teritorii ocupate în Irak şi Siria.
    Acuzată de ONU de crime împotriva umanităţii, Si seamănă teroare în zonele pe care le controlează, dedându-se la numeroase orori, între care decapitări, crucificări şi sclavie.

    Statele Unite se află în fruntea unei coaliţii de aproape 60 de ţări formate împotriva acestei grupări ultraviolente în Irak şi Siria, iar în august au lansat atacuri aeriene. În Irak, SUA au primit ajutorul avioanelor franceze, australiene, britanice, canadiene, daneze, belgiene şi olandeze. De la 23 septembrie, americanii atacă poziţii SI în Siria, cu participarea Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite, Iordaniei şi Bahreinului.

    RUBLA S-A PRĂBUŞIT CU 54% FAŢĂ DE DOLAR, ECONOMIA RUSIEI SE ÎNDREAPTĂ SPRE RECESIUNE

    Rubla s-a prăbuşit cu 54% în acest an, cursul ajungând pe 16 decembrie şi la peste 80 de unităţi pentru un dolar, în pofida deciziei surprinzătoare a băncii centrale de a urca dobânda cheie cu 6,5 puncte procentuale, la 17%.

    Randamentele obligaţiunilor pe 10 ani se află la nivelul record de 16,4%. De la anexarea Crimeei din luna martie, costurile de finanţare ale Rusiei au crescut cu 11,5%.

    Potrivit analiştilor, banca centrală ar putea lua măsuri ca să controleze fluxurile de capital pentru a sprijini rubla, grav afectată de scăderea preţului petrolului şi de sancţiunile economice impuse de statele din vest, dar Ministerul Economiei a respins această posibilitate.

    Banca centrală a cheltuit în decembrie, fără succes, 5,9 miliarde de dolari pentru a opri declinul rublei, în timp ce, la nivelul anului, instituţia a folosit în acest sens 80 de miliarde de dolari din rezervele sale.

    Potrivit estimărilor băncii centrale, PIB-ul Rusiei s-ar putea contracta anul viitor cu cel puţin 4,5% în situaţia în care preţul petrolului va fluctua în jurul a 60 dolari pe baril.

    EBOLA A UCIS PESTE 6.000 DE OAMENI

    Numărul deceselor provocate de epidemia de febră hemoragică Ebola a depăşit 6.800, dintr-un total de circa 18.500 de persoane infectate cu acest virus, potrivit celui mai recent bilanţ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) publicat în decembrie.

    Sierra Leone a devenit ţara care înregistrează cel mai mare număr de persoane contaminate cu virusul Ebola, cu 7.798 de cazuri, faţă de 7.719 în Liberia.

    Epidemia, cea mai gravă de la identificarea virusului în 1976, s-a declanşat în Guineea, la sfârşitul lui decembrie 2013. De atunci, epidemia de Ebola a provocat moartea a 1.412 persoane în această ţară. De asemenea, s-au înregistrat 3.177 de morţi în Liberia, iar  Sierra Leone 1.742 de decese.
    În Statele Unite au apărut patru cazuri, dar numai un pacient liberian, revenit din ţara sa, a murit din cauza bolii. Spania a înregistrat un caz de contaminare cu Ebola, o asistentă, între timp vindecată, care a îngrijit doi misionari infectaţi şi repatriaţi la Madrid, unde aceştia au decedat în august şi septembrie.

    SCOŢIENII AU RESPINS SEPARAREA DE MAREA BRITANIE, ÎNTR-UN REFERENDUM ISTORIC

    Scoţienii au respins pe 18 septembrie separarea de Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, după 307 ani de uniune, într-un referendum de importanţă istorică la care s-a înregistrat o participare record de 85%, în care 55,3% dintre votanţi au fost împotrivă.

    Decizia scoţienilor a produs uşurare pe pieţele financiare, risipind temerile legate de problemele economice care ar fost declanşate de ruptura de Marea Britanie.

    Principalul motiv de îngrijorare era ce monedă ar fi urmat să folosească Scoţia independentă şi cum ar fi fost împărţite datoriile de 1.300 de miliarde de lire sterline ale Marii Britanii.

    Incertitudinile din jurul lirei au fost de fapt în centrul campaniei anti-independenţă. Susţinătorii separării de Regatul Unit sperau că Scoţia va putea să folosească în continuare lira, dar principalele partide politice britanice au insistat că acest lucru nu se va întîmpla, existând totodată temeri că ar putea avea loc retrageri masive de fonduri din bănci.

  • Rusia ieftineşte vodca, după creşterea comerţului de contrabandă

    Autoritatea de reglementare a pieţei băuturilor alcoolice din Rusia a anunţat că preţul minim de retail pentru o jumătate de litru de vodcă va scădea în februarie cu 16%, la 185 ruble (3,24 dolari), transmite Bloomberg.

    “Este o măsură evident populistă, în contextul în care Rusia intră într-o perioadă de criză care ar putea dura câţiva ani. Vodca din Rusia este deja cea mai scumpă din lume raportat la veniturile consumatorilor, iar salariile sunt în scădere”, a spus Vadim Drobiz, preşedintele firmei de cercetare de piaţă Ciffra.

    Preţul minim pentru o jumătate de litru de vodcă a crescut în 2014 cu circa 30% faţă de anul trecut, la 220 ruble.

    Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a declarat săptămâna trecută că preţul ridicat al băuturilor spirtoase a dus la creşterea comerţului de contrabandă, punând în dificultate planul guvernului de a combate alcoolismul.

    De altfel, acesta a fost şi motivul principal pentru care autorităţile de la Moscova au abandonat anul acesta un proiect privind creşterea taxei pentru băuturile spirtoase.

    Comerţul ilegal a acoperit anul trecut 55% din vânzările totale de vodcă în Rusia.

     

  • Cine este Aleksei Navalnîi, opozantul lui Vladimir Putin într-o Rusie fără opozanţi

    Bloggerul a fost condamnat marţi la trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare de tribunalul din Moscova, într-un dosar privind deturnarea unei sume de aproape 400.000 de euro, în detrimentul filialei ruse a societăţii franceze Yves Rocher.

    La ieşirea de la tribunal, Aleksei Navalnîi şi-a îndemnat susţinătorii să iasă în stradă pentru a manifesta împotriva puterii de la Kremlin, afirmând că aceasta “nu merită să existe şi trebuie să fie eliminată”.

    Deşi a nu a fost trimis la închisoare, Navalnîi rămâne sub arest la domiciliu până în luna februarie, spre deosebire de fratele său, Oleg, care a fost condamnat în acelaşi dosar la trei ani şi jumătate de închisoare cu executare. “Puterea rusă nu încearcă doar să-i elimine pe opozanţi şi să-i trimită la închisoare, dar îi elimină şi îi torturează pe apropiaţii opozanţilor”, a subliniat el.

    Condamnat şi în 2013, într-un alt dosar, la cinci ani de închisoare cu suspendare pentru deturnare de fonduri, Aleksei Navanlnîi a respins de fiecare dată acuzaţiile care i s-au adus. “Nu regret nimic, nicio singură acţiune”, a afirmat în timpul procesului opozantul rus, care şi-a manifestat ambiţia de a devenit într-o bună zi preşedinte al Rusiei şi de a înlătura actualul regim de la Moscova, care, în opinia lui, este “bazat pe corupţie”.

    De altfel, el şi-a reafirmat aspiraţiile luni, cu o zi înainte de anunţarea sentinţei, afirmând că în Rusia este necesară “o schimbare de regim în urma unor alegeri corecte, o justiţie independentă, lupta împotriva corupţiei, absenţa cenzurii la adresa presei şi o împărţire dreaptă a câştigurilor obţinute din vânzarea gazelor şi a petrolului”.

    Prin intermediul Internetului, al blogului său şi al un site înfiinţat pentru denunţarea corupţiei, Aleksei Navalnîi a devenit cunoscut în doar câţiva ani în Rusia, în contextul în care opoziţia rusă acuza o lovitură, după cei zece ani de mandat ai lui Vladimir Putin.

    În septembrie 2013, scorul obţinut la alegerile muncipale din Moscova, unde s-a situat pe locul doi, după primarul în exerciţiu, Serghei Sobianin, cu 27,2% din voturi, i-a consolidat poziţia de lider al vocilor critice la adresa Kremlinului.

    Absolvent, la începutul anilor 1990, al Universităţii Prietenia Popoarelor, ulterior membru al Partidului liberal de opoziţie Iabloko, din care a fost exclus în 2007 pentru luările de poziţie naţionaliste, Navalnîi a contestat fără încetare legitimitatea preşedintelui rus, fost agent KGB, care, din 2000, şi-a construit imaginea de apărător al intereselor Rusiei.

    Fondul pentru Lupta împotriva corupţiei, pe care l-a înfiinţat în 2012, şi care este finanţat din donaţiile oferite de oameni de afaceri, insistă în special asupra acestui punct slab al actualului regim de la Moscova.

    Licenţiat în dreptul afacerilor, Navanlnîi a avut primele contradicţii cu puterea rusă încă din 2007, când a cumpărat acţiuni, printre altele, la compania petrolieră Rosfnet şi la gigantul Gazprom, iar ulterior, invocând statutul său de acţionar minoritar, a cerut o mai mare transparenţă în cheltuielile celor două companii.

    – Poziţii ambivalente

    Pe site-ul său de pe Internet, Aleksei Navalnîi a dezvăluit acte de corupţie, analizând cheltuielile şi licitaţiile organizate de administraţia rusă. De asemenea, el a publicat investigaţii, copii ale unor documente cu privire la vilele şi conturile nedeclarate deţinute de unii oficiali ruşi în străinătate.

    Opozantul rus a afirmat că partidul Rusia Unită, aflat la guvernare la Moscova, este “partidul hoţilor şi al escrocilor”, iar acest slogan, lansat în 2011, şi-a atins scopul. Ulterior, la alegerile legislative din decembrie 2011, care au declanşat proteste fără precedent în Rusia, Aleksei Navanlnîi s-a impus prin carisma declaraţiilor, virulenţa şi vehemenţa discursurilor sale.

    Susţinerea sa în rândul opiniei publice s-a diminuat însă după declanşarea crizei din Ucrainei, care a consolidat societatea rusă în jurul preşedintelui Vladimir Putin. Întrebat în legătură cu anexarea peninsulei Crimeea, în luna martie, Aleksei Navalnîi a afirmat că nu ar ceda peninsula Ucrainei dacă s-ar afla la conducerea ţării. “Crimeea este un fel de sandviş pe care îl schimbăm la nesfârşit?”, a afirmat el, adăugând că “problema imigraţiei ilegale este cu mult mai importantă decât situaţia din Ucraina”.

    Poziţiile opozantului rus au fost aproape întotdeauna ambivalente: deşi liberal, Aleksei Navalnîi a participat periodic la manifestaţii cu accente rasiste, în special Marşul rusesc.

  • Tumult pe bursă în 2014: oferte de acţiuni şi vânzări de active printre arestări şi descinderi

    Conflictul dintre Rusia şi Ucraina, oferta de acţiuni în valoare de 1,9 miliarde de lei derulată de Electrica, vânzările de active făcute de Fondul Proprietatea alături de legea de desfiinţare a pieţei RASDAQ şi arestarea pe final de an a doi dintre conducătorii SIF Banat-Crişana, suspectaţi de delapidare, au fost evenimentele care au ţinut în priză investitorii în acest an.

    Raportat la datele din 16 decembrie, indicele BET a marcat o creştere de 1,7% faţă de începutul anului, avans mult sub câştigul de peste 25% pe care principala referinţă a bursei îl avea anul trecut. Indicele BET-FI, al celor cinci SIF-uri şi al Fondului Proprietatea, a scăzut cu 4%. Mai mult, înrăutăţirea situaţiei din Rusia şi amplificarea turbulenţelor de pe pieţele externe ar putea duce indicele BET sub nivelul de la începutul anului. Tranzacţiile cu acţiuni au crescut cu 17% până la o medie zilnică de 52,5 milioane de lei. Capitalizarea bursei a scăzut cu 6% până la 125,8 miliarde de lei.

    În 2014 au fost acţiuni pe bursă care s-au rupt de tendinţa generală şi au adus câştiguri bune investitorilor.

    Acţiunile Transelectrica au fost vedeta bursei de la Bucureşti, ra-portând o creştere de 75% (fără dividende), cea mai mare din rândul ac-ţiu-nilor lichide. Creşterile de tarif la trans-portul de energie au dublat pro-fitul companiei în acest an, inves-titorii aşteptându-se la dividende mai mari. Şi acţiunile Transgaz au adus câştiguri bune investitorilor, de 30%, sus-ţi-nute de rezultatele financiare bune. Acţiunile Fondului Proprietatea au crescut cu 5% în acest an. Inves-titorii în acţiunile FP au mai avut de câştigat din distribuţia de numerar, de 0,05 lei/titlu distribuiţi din capitalul social în această vară, şi din oferta publică de răscumpărare prin care fondul a plătit 1,11 lei/titlu investi-to-rilor care au participat.

    Acţiunile Romgaz au scăzut cu 3,4%, în timp ce titlurile Nuclearelectrica au adus investitorilor pierderi de peste 30% din cauza rezultatelor financiare slabe afectate de taxa pe stâlp şi de scăderea preţului la energie.

    Acţiunile Petrom s-au ieftinit cu 18% în acest an, pe fondul unor rezul-ta-te financiare în scă-dere din cauza accizei su-pli-men-tare şi a pră-bu-şirii preţului pe-tro-lului. Din rândul ac-ţiu-nilor bancare, ti-tlu-rile Băncii Co-mer-ciale Carpatica şi cele ale Băncii Tran-sil-vania au adus cele mai mari ran-damente, de circa 19%.

    Acţiunile Car-pa-ti-ca au crescut pe informaţii ne-ofi-ciale privind intra-rea în acţionaria-tul băncii a unui investitor strategic, în timp ce acţiunile Băncii Transilvania au fost sprijinite de achiziţiile fă-cute de SIF-uri. Titlurile BRD s-au ief-tinit cu 9%, banca raportând o scădere a profitului după primele nouă luni din an.

  • Poroşenko a primit pe un aerodrom militar 145 de militari eliberaţi în schimbul unor separatişti

    Acest schimb, cel mai important de la începutul conflictului, la jumătatea lui aprilie, urmează să se încheie sâmbătă, prin predarea către Ucraina a patru militari deţinuţi de către separatişti în regiunea rebelă Lugansk. Contactat de AFP, un reprezentant al “republicii” separatiste, Vladislav Deinego, a refuzat să precizeze ora şi locul.

    Cele două tabere au procedat vineri la un schimb de sute de prizonieri, în regiunea rebelă Doneţk, care s-a desfăşurat pe un drum, în apropiere de Kostiantînivka, la 45 de kilometri nord de acest bastion separatist. În total 222 de rebeli – bărbaţi şi femei – au fost eliberaţi în schimbul a 146 de militari ucraineni, a constat un jurnalist AFP.

    Unul dintre militari a refuzat să revină la Kiev, afirmând că este de origine rusă şi dezaprobă acţiunile armatei ucrainene în estul ţării.

    Preşedintele Poroşenko i-a primit, în noaptea de vineri spre sâmbătă, pe cei 145 de militari eliberaţi, pe un aerodrom militar de la Kiev.

    – “Ucraina nu va abandona pe nimeni”

    “În calitate de preşedinte şi cetăţean, sunt încântat că puteţi să sărbătoriţi Anul Nou împreună cu familiile voastre, aşa cum am promis”, a declarat Poroşenko, citat într-un comunicat emis de preşedinţie.

    “Din nefericire, nu toţi au revenit. Patru dintre camarazii voştri revin mâine (…). Nu vom abandona pe nimeni”, a continuat el.

    Schimbul de prizonieri este singurul acord tangibil de miercuri, la negocierile Grupului de contact, din care fac parte reprezentanţi ai Kievului, Moscovei, OSCE şi separatiştilor proruşi.

    Continuarea negocierilor era prevăzută vineri la Minsk, dar nu a avut loc, părţile acuzându-se reciproc că vor să submineze acordurile de pace.

    Insurgenţii cer reluarea finanţării zonelor aflate sub controlul lor, sistată de Kiev la jumătatea lui noiembrie, şi un “statut special” care să ofere mai multă autonomie regiunilor Doneţk şi Lugansk.

    Acest statut era prevăzut de Acordurile de la Minsk din septembrie. Însă, potrivit Kievului şi Occidentului, rebelii au subminat acest acorduri organizând la începutul lui noiembrie alegeri, denunţate de către comunitatea internaţională, iar autorităţile ucrainene cer anularea acestora.

    Primele negocieri de la Minsk, în septembrie, vizau să pună capăt conflictului care s-a soldat cu peste 4.700 de morţi în opt luni.

    Emisarul “republicii” separatiste Doneţk Denis Puşilin a declarat sâmbătă că data viitoarei întâlniri “va depinde de Minsk şi de reprezentanţii Rusiei”.

    “Încă nu ştim când va avea loc al doilea ciclu şi nu ştim sub ce formă va avea loc, prin participarea reprezentanţilor Grupului de contact sau pe Skype”, a spus Puşilin, citat de un site separatist.

    Emisarul Luganskului Vladislav Deinego a declarat că doreşte ca această întâlnire să aibă loc până la sfârşitul anului.

    – Moscova agită ameninţarea nucleară

    Rusia a luat act de tensiunile internaţionale din ultimele luni, publicând vineri o versiune actualizată a doctinei sale militare care denunţă în mod clar NATO ca pe o ameninţare fundamentală la adresa securităţii ţării.

    În text, aprobat de către preşedintele rus Vladimir Putin, este exprimată îngrijorarea faţă de “consolidarea capacităţilor ofensive ale NATO direct la frontierele ruseşti”, o referire la poziţionarea de către Alianţa Nord-Atlantică a unor trupe în Polonia şi ţările baltice.

    Moscova a ameninţat deja că va “reacţiona” în cazul aderării Ucrainei la NATO, după ce Kievul a renunţat în mod simbolic la statutul de ţară nealiniată. Noua doctrină militară rusă repetă, de altfel, că Moscova îşi rezervă dreptul de a recurge la arsenalul nuclear în caz de “ameninţare la existenţa statului”.

  • Damascul se declară pregătit să se întâlnească cu opoziţia siriană la Moscova

    “Siria este pregătită să participe la o întâlnire preliminară şi consultativă la Moscova, pentru a răspunde aspiraţiilor sirienilor de a găsi o soluţie la criză”, afirmă o sursă neidentificată din cadrul ministerului în acest comunicat, citat de agenţia oficială Sana.

  • Vladimir Putin i-a anunţat pe membrii Guvernului că le-a anulat vacanţa de Crăciun

    Preşedintele rus a făcut acest anunţ joi, în timpul unei reuniuni a Guvernului, în condiţiile în care Rusia sărbătoreşte Crăciunul pe rit vechi, la 7 ianuarie.

    “Guvernul şi diferitele sale structuri nu îşi pot permite vacanţe extinse, cel puţin nu anul acesta”, le-a spus Putin miniştrilor, într-un discurs difuzat de televiziunea de stat. “Ştiţi despre ce vorbesc”, a continuat el, referindu-se la situaţia economică dificilă din ţară.

    “Am făcut eforturi pentru a schimba structura economiei noastre (…), dar evenimentele recente arată că nu a fost suficient”, a adăugat preşedintele, într-o aparentă schimbare de ton faţă de săptămâna trecută, când a acuzat Occidentul pentru problemele economice ale Rusiei, sugerând chiar că Statele Unite şi Arabia Saudită au conspirat pentru a reduce preţul petrolului.

    “Dificultăţile pe care le avem nu sunt doar de natură externă. Nu sunt doar din cauza unor sancţiuni sau limitări cauzate de situaţia globală, ele sunt şi rezultatul propriilor neajunsuri care s-au adunat în ultimii ani”, a admis liderul de la Kremlin.

  • Rusia va trimite mai multe avioane şi elicoptere la o bază aeriană pe care o va crea în Belarus

    “Sunt pregătit să discutăm despre cooperarea noastră practică, despre rachetele S-300, despre crearea bazei aeriene din Belarus, unde numărul avioanelor şi elicopterelor ar trebui să crească pentru a garanta securitatea spaţiului aerian comun”, a afirmat Şoigu, într-o întâlnire cu omologul său belarus, Andrei Ravkov.

    Forţele aeriene ruse vor crea o bază echipată cu avioane de vânătoare Suhoi Su-27 la Bobruisk, în Belarus, până în 2016. Primele avioane au sosit deja la Bobruisk.

    Ministrul a evocat anterior necesitatea consolidării relaţiilor militare cu Belarusul, ţinând cont de situaţia politică din Europa şi de extinderea NATO. El a promis că va furniza Minskului patru sisteme de rachetă sol-aer de tip S-300 până la sfârşitul lui 2014.

  • Ministerul rus al Apărării, îngrijorat de consolidarea potenţialului NATO în România şi Polonia

    “Sub sloganul unei ameninţări ruse, NATO îşi consolidează potenţialul militar în statele baltice, Polonia, Bulgaria şi România”, a declarat ministrul adjunct. El a adăugat că numărul tancurilor este în creştere în Europa, iar activitatea aviaţiei Alianţei a “crescut semnificativ”.

    Numărul zborurilor efectuate de avioane tactice ale NATO la graniţele Rusiei a crescut de peste două ori anul acesta, depăşind trei mii de curse, a precizat Antonov. Avioane de recunoaştere au efectuat de asemenea aproape de două ori mai multe curse deasupra mărilor Baltică şi Barents (480 în 2014, faţă de 258 în 2013).

    Ministerul rus al Apărării rămâne “calm” deşi cooperarea militară internaţională între Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică a fost suspendată, a mai spus Antonov miercuri. “Relaţiile în sfera militară cu NATO au fost suspendate în 2014 la iniţiativa Alianţei. O astfel de decizie a fost luată unilateral la Bruxelles pentru a pedepsi Rusia pentru disponibilitatea sa de a-şi apăra interesele naţionale”, a apreciat el.

    Antonov a adăugat că partenerii străini ai Rusiei au încetat implementarea unor proiecte care s-au dovedit de succes în ultimii ani. “Acestea sunt lupta împotriva pirateriei, combaterea terorismului şi securitatea în Afganistan şi regiunea învecinată”, a precizat el.

  • NATO încearcă să transforme Ucraina într-o linie de confruntare cu Rusia – oficial rus

    Decizia Ucrainei de a renunţa la statutul său de stat nealiniat înrăutăţeşte situaţia în ţară şi în jurul ei, a apreciat Antonov. “Nu este o declaraţie preelectorală, ci o decizie a Parlamentului ţării”, a adăugat el.

    “Statele NATO au determinat Ucraina să adopte o decizie contraproductivă în încercarea de a transforma Ucraina într-o linie de confruntare cu Rusia”, a precizat oficialul rus.

    “Rusia nu poate decât să ia în calcul această decizie în activitatea sa”, a adăugat el.

    Deputaţii ucraineni au votat marţi abandonarea statutului de stat nealiniat al ţării pentru a se apropia de NATO, o decizie simbolică ce a provocat furia Moscovei, care este îngrijorată de apropierea Alianţei de frontierele sale.

    Legea urmează să fie promulgată de preşedintele Petro Poroşenko, care a supus, săptămâna trecută, dezbaterii Parlamentului acest proiect de lege.

    Proiectul de lege prezentat de Poroşenko Parlamentului prevede anularea statutului de stat nealiniat, o clasificare dată unor ţări, precum Elveţia, care refuză să adere la NATO sau la oricare altă alianţă militară, sau să se implice în mod activ într-un conflict armat. Ucraina s-a alăturat statelor cu statut de nealiniat în 2010, sub presiunea Moscovei.

    Premierul rus, Dmitri Medvedev, a apreciat luni că o asemenea decizie “ar transforma Ucraina într-un potenţial adversar militar al Rusiei”.

    Comentând această lege, reprezentantul permanent al Rusiei la OSCE, Andrei Kelin, a declarat că Ucraina nu îndeplineşte criteriile de aderare la NATO nici în plan economic, nici politic.