BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Militar rus suspectat de uciderea a şase membri ai unei familii din Armenia, arestat la frontieră

    Soldatul Valeri Permiakov, care a dezertat de la Baza Militară rusească numărul 102, situată la Gumri, în nord-vestul Armeniei, “a fost arestat în noaptea (de luni spre marţi) de către grănicerii ruşi”, la frontiera cu Turcia, a precizat Sona Trusian.

    Valeri Permiakov este suspectat că a împuşcat luni, cu un Kalaşnikov, şase membri ai familiei lui Serioja Avetisian, la Gumri, potrivit poliţiei armene.

    Cadavrele victimelor – printre care se află şi o fată în vârstă de doi ani – au fost descoperite în locuinţă. Alt copil, în vârstă de şase luni, a fost rănit şi spitalizat.

    Bocancii militari, cu numele şi prenumele militarului, şi o puşcă automată de tip Ak-47 au fost descoperite la locul crimei, potrivit anchetatorilor.

    Ministrul rus Serghei Şoigu a prezentat luni “condoleanţe profunde” rudelor victimelor, promiţând să le ofere “tot sprijinul posibil”.

    “Nimic nu poate justifica o asemenea violenţă faţă de persoane nevinovate”, a subliniat el, citat într-un comunicat emis de Ministerul rus al Apărării.

    Rusia a trimis la faţa locului o Comisie specială, prezidată de primul adjunct al ministrului Apărării Arkadi Bahin, să ancheteze crima, se precizează în comunicat.

    “La finalul anchetei, toţi cei responsabili de această tragedie vor fi urmăriţi în justiţie cu severitate”, a dat asigurări ministerul rus.

  • Rusia: Rezervările pentru sejururi în străinătate în perioada sărbătorilor au scăzut cu 70%

    “O astfel de scădere nu a mai avut loc vreodată în istoria turismului rus“, a declarat Irina Tiourina, purtător de cuvânt la Uniunii ruse a sectorului turismului.

    Primele 10 zile din ianuarie sunt zile de sărbătoare în Rusia şi această perioadă este esenţială pentru sectorul turismului. Mulţi ruşi profită de obicei de această perioadă pentru a merge la ski în Austria, Elveţia sau Franţa, sau să se bronzeze pe plajele asiatice.

    Destinaţiile europene au avut cel mai mult de suferit din cauza renunţării de către ruşi la călătoriile în străinătate, în urma scăderii puterii de cumpărare.

    Rubla s-a depreciat anul trecut cu 41% faţă de dolar şi cu 34% faţă de euro, pe fondul sancţiunilor occidentale legate de criza ucraineană şi a prăbuşirii cotaţiilor petrolului.

    “Singura piaţă care a rezistat mai mult sau mai puţin este Egiptul, considerată o destinaţie bună de către ruşi“, a arătat Tiourina.

    În afară de companiile de turism şi operatorii aerieni au fost afectaţi de deprecierea rublei, o parte din cauza traficului redus, în special pe rutele internaţionale, şi o parte din cauza cheltuieilor care sunt în mare parte în valută.

    Compania aeriană finlandeză Finnair, de exemplu, a suspendat de luni zborurile către destinaţiile Kazan, Samara şi Nijni-Novgorod.

  • Raiffeisen Bank International ar putea să restrângă afacerile sau să se retragă din Rusia şi unele ţări din estul Europei

    Banca austriacă se află în proces de evaluare a tuturor celor 15 pieţe pe care activează şi va decide în următoarele şase luni ce afaceri va restrânge şi dacă se va retrage din unele ţări, a declarat Karl Sevelda, directorul general executiv al Raiffeisen Bank, pentru publicaţia internă a băncii, relatează Bloomberg.

    “Acolo unde nu putem obţine profituri satisfăcătoare şi unde nu se întrevede o îmbunătăţire, vom reduce afacerea sau putem chiar să ieşim de pe una dintre pieţe”, a declarat Sevelda.

    El a precizat că Raiffeisen se concentrează în continuare pe afacerile din România, Austria, Cehia şi Slovacia şi a scos Rusia şi Polonia de pe lista ţărilor cărora le acordă prioritate, listă publicată în 2013.

    Raiffeisen Bank estimează că va înregistra o pierdere de peste 500 de milioane de euro în 2014, din cauza conflictului dintre Rusia şi Ucraina, a deprecierii rublei şi a rezultatelor slabe ale economiei ruseşti.

    Raiffeisen este a treia mare bancă străină din Rusia, după UniCredit şi Societe Generale, iar cea mai mare parte a profitului a fost generată de afacerea din Rusia în fiecare an începând cu 2011.

    Banca austriacă este deţinută de 490 de bănci cooperatiste locale, prin intermediul a opt entităţi regionale şi a Raiffeisen Zentralbank.

    “E de înţeles dacă băncile regionale şi băncile primare Raiffeisen sunt puţin alarmate. Ceea ce citeşti despre Rusia este, într-adevăr, alarmant. Îi asigur pe acţionarii noştri că vom acţiona ţinând cont de riscuri”, a declarat Sevelda.

    Raiffeisen Bank International a raportat, pentru primele nouă luni ale anului trecut, un profit după taxe în România de 81 milioane euro, în stagnare faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, veniturile mai mari din comisioane şi tranzacţionare fiind anulate de scăderea veniturilor din dobânzi.

    Activele totale raportate de banca austriacă pentru România au urcat cu 3,1%, de la 6,31 miliarde euro la 6,51 miliarde euro.

  • Vladimir Putin va efectua o vizită oficială în Ungaria în martie

    Data exactă a vizitei lui Putin nu a fost stabilită. Biroul premierului ungar verifică programul lui Viktor Orban pentru a găsi o dată potrivită pentru ambii oficiali.

    Cotidianul maghiar menţionează că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, va efectua o vizită în Ungaria în februarie. Întâlnirea dintre Orban şi Putin este considerată provocatoare în contextul relaţiilor tensionate dintre Ungaria şi Statele Unite.

    Ultima vizită a lui Putin la Budapesta a avut loc în 2006, în timp ce Orban s-a întâlnit cu liderul rus la Kremlin în noiembrie 2010 şi februarie 2013.

    Reacţionând la informaţiile cotidianului Nepszava privind vizita lui Putin în Ungaria, partidul ungar Egyutt (Împreună) a apreciat că Guvernul ar trebui să se consulte cu partidele parlamentare referitor la agenda întâlnirii, relatează agenţia MTI.

    Egyutt i-a cerut premierului Orban “să nu-i facă lui Putin încă o favoare” şi să renunţe la acordul încheiat de Guvernul ungar cu Moscova în ianuarie 2014, privind modernizarea centralei nucleare Paks, şi la un împrumut de la statul rus în valoare de zece miliarde de euro.

    Notând că mai multe unităţi ungare de stocare a gazelor vor fi vândute companiei ruse Gazprom în baza acestui acord, partidul a precizat că documentul nu este în interesul Ungariei şi ar mări dependenţa energetică a statului faţă de Rusia.

    La rândul său, liderul partidului ecologist de opoziţie LMP, Bernadett Szel, a afirmat că Putin ar putea folosi preţul gazelor ca armă politică şi i-a cerut lui Orban să refuze semnarea unui acord care fixează pe termen lung preţul plătit de Ungaria pentru gaze.

    Partidul Dialog pentru Ungaria (PM) a precizat că va organiza o manifestaţie a “partidelor democratice de opoziţie”, alături de organizaţiile civice, împotriva vizitei preşedintelui rus.

  • Vladimir Putin va efectua o vizită oficială în Ungaria în martie

    Data exactă a vizitei lui Putin nu a fost stabilită. Biroul premierului ungar verifică programul lui Viktor Orban pentru a găsi o dată potrivită pentru ambii oficiali.

    Cotidianul maghiar menţionează că Angela Merkel, cancelarul Germaniei, va efectua o vizită în Ungaria în februarie. Întâlnirea dintre Orban şi Putin este considerată provocatoare în contextul relaţiilor tensionate dintre Ungaria şi Statele Unite.

    Ultima vizită a lui Putin la Budapesta a avut loc în 2006, în timp ce Orban s-a întâlnit cu liderul rus la Kremlin în noiembrie 2010 şi februarie 2013.

    Reacţionând la informaţiile cotidianului Nepszava privind vizita lui Putin în Ungaria, partidul ungar Egyutt (Împreună) a apreciat că Guvernul ar trebui să se consulte cu partidele parlamentare referitor la agenda întâlnirii, relatează agenţia MTI.

    Egyutt i-a cerut premierului Orban “să nu-i facă lui Putin încă o favoare” şi să renunţe la acordul încheiat de Guvernul ungar cu Moscova în ianuarie 2014, privind modernizarea centralei nucleare Paks, şi la un împrumut de la statul rus în valoare de zece miliarde de euro.

    Notând că mai multe unităţi ungare de stocare a gazelor vor fi vândute companiei ruse Gazprom în baza acestui acord, partidul a precizat că documentul nu este în interesul Ungariei şi ar mări dependenţa energetică a statului faţă de Rusia.

    La rândul său, liderul partidului ecologist de opoziţie LMP, Bernadett Szel, a afirmat că Putin ar putea folosi preţul gazelor ca armă politică şi i-a cerut lui Orban să refuze semnarea unui acord care fixează pe termen lung preţul plătit de Ungaria pentru gaze.

    Partidul Dialog pentru Ungaria (PM) a precizat că va organiza o manifestaţie a “partidelor democratice de opoziţie”, alături de organizaţiile civice, împotriva vizitei preşedintelui rus.

  • Aleksei Navalnîi şi-a tăiat brăţara electronică pentru a protesta faţă de arestul la domiciliu – FOTO

    Navalnîi se află în arest la domiciliu din februarie 2014.

    “Nu intenţionez să călătoresc nicăieri, tot ce am nevoie în termeni de mişcare este să pot merge de acasă la serviciu şi înapoi şi să îmi petrec timpul liber cu familia”, se poate citi în comentariul postat de el pe blog.

    El a afirmat, de asemenea, că este “singura persoană din istoria judiciară rusă” care rămâne în arest la domiciliu după ce a fost condamnată.

    Navalnîi a explicat, de asemenea, că a depus “ceva efort” pentru a îndepărta brăţara, folosind în acest scop foarfece de bucătărie.

    El a conchis că “Articolul 107 (din Codul Penal) spune clar că astfel de măsuri restrictive (arestul la domiciliu) se aplică doar persoanelor care sunt suspecte sau care au fost inculpate”.

    Navalnîi a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendare, la 30 decembrie 2014. Condamnarea a fost prelungită cu o lună după ce susţinătorii săi şi-au anunţat intenţia de a organiza un marş de protest de amploare în ianuarie.

  • Hollande vrea eliminarea sancţiunilor împotriva Rusiei în cazul unor progrese privind Ucraina

    “Sancţiunile trebuie ridicate dacă există progrese. Dacă nu există progrese, sancţiunile vor rămâne”, a declarat el pentru postul de radio France Inter. “Voi merge la Astana la 15 ianuarie cu o condiţie. Şi anume să se poată face noi progrese. Dacă este doar să ne reunim, să vorbim fără să existe progrese, nu merită osteneala. Dar eu cred că vor fi”, a precizat el.

    Puterile occidentale au acuzat în numeroase rânduri Rusia de implicare activă în criza ucraineană prin furnizarea de întăriri şi arme rebelilor din est, ceea ce Moscova a dezminţit categoric.

  • Germania consideră că impunerea unor noi sancţiuni riscă să destabilizeze Rusia

    “Scopul (sancţiunilor) nu a fost niciodată de a arunca Rusia în haos politic şi economic”, a declarat el pentru Bild am Sonntag.

    “Cei care vor acest lucru vor provoca o situaţie mult mai periculoasă pentru noi toţi în Europa”, a adăugat el, subliniind că Rusia este o putere nucleară.

    Scopul sancţiunilor este de a aduce Rusia la masa negocierilor în criza ucraineană.

    “Cei care vor destabilizarea Rusiei din punct de vedere economic şi politic au viziuni total diferite”, a declarat el.

    Unii din Europa şi Statele Unite, a avertizat el, vor pur şi simplu să îşi vadă vechiul rival Rusia în genunchi.

    “Nu este în interesul Germaniei şi nici al Europei. Noi vrem să rezolvăm criza din Ucraina, nu să îngenunchem Rusia”, a explicat el.

    Puterile occidentale au acuzat în numeroase rânduri Rusia de implicare activă în criza ucraineană prin furnizarea de întăriri şi arme rebelilor din est, ceea ce Moscova a dezminţit categoric.

  • Producţia de petrol a Rusiei a atins în decembrie un nivel record post-sovietic

    Rusia a produs luna trecută 10,667 milioane de barili de petrol pe zi, în creştere cu 0,3%, potrivit datelor preliminare publicate vineri de Ministerul Energiei. Datele se referă la ţiţei şi condensat, un petrol ultra uşor din care se produc carburanţii de calitate ridicată, transmite Bloomberg.

    În 2014, producţia medie de petrol a urcat cu 0,7%, la 10,58 milioane de barili pe zi, de asemenea un record post-sovietic.

    Creşterea a fost susţinută de activitatea unor producători privaţi.

    Statele Unite şi Uniunea Europeană au impus Rusiei sancţiuni, anul trecut, ca reacţie la anexarea Crimeei şi susţinerea de către autorităţile ruse a separatiştilor din estul Ucrainei.

    Măsurile includ şi interzicerea exporturilor în Rusia a unor echipamente şi tehnologii destinate sectorului energiei.

    Rusia obţine circa jumătate din venituri din industria petrolului şi gazelor.

    Recordul anterior al producţiei de petrol, de 10,64 milioane de barili pe zi, a fost înregistrat în octombrie. Producţia Rusiei a atins un record al erei sovietice de 11,4 milioane de barili de petrol pe zi în 1087, potrivit datelor grupului BP.

    Cotaţia petrolului Brent, folosită la stabilirea preţurilor pentru circa jumătate din petrolul mondial, inclusiv al principalului tip de petrol rusesc, Urals, a scăzut vineri, la Londra, cu 0,2%, la 57,19 dolari pe baril. Preţul maxim al petrolului Brent în 2014 a fost de 115,71 dolari pe baril.

    Economia Rusiei se îndreaptă spre recesiune, pe fondul scăderii preţurilor petrolului, iar pentru 2015 este anticipat un declin de 0,5% al producţiei de ţiţei a ţării, la 525 milioane de tone, potrivit estimărilor Ministerului Energiei.

    Agenţia Internaţională pentru Energie se aşteaptă ca producţia de petrol a Rusiei să scadă cu 1% în acest an.

    Producţia de gaze naturale a Rusiei a scăzut în 2014 cu 4%, la 640,237 miliarde de metri cubi. Producţia Gazprom a coborât cu 9%, la un minim istoric de 432 de miliarde de metri cubi, din cauza disputei referitoare la preţuri cu Ucraina, al doilea mare client al grupului după Germania.

    Preţurile petrolului au scăzut cu până la 49% în 2014, cel mai amplu declin anual după criza financiară din 2008, pe fondul cererii scăzute la nivel mondial şi al concurenţei dintre producătorii americani şi cei din OPEC pentru cotă de piaţă.

  • Banca VTB, a doua ca mărime din Rusia, a primit un ajutor guvernamental de 1,4 miliarde euro

    VTB anticipează că va mai primi fonduri suplimentare de 150 de miliarde de ruble (2,1 miliarde euro) în cursul primului trimestru al anului viitor.

    Fondurile suplimentare, care vor proveni din fondul de rezervă rus alimentat în ultimii ani cu o parte din veniturile petroliere, vor fi folosite pentru finanţarea unor proiecte de infrastructură, precizează VTB într-un comunicat.

    Potrivit decretului publicat marţi de guvern, finanţarea va fi acordată sub forma unor împrumuturi pe termen de 30 de ani.

    În urma sancţiunilor occidentale legate de criza ucraineană, care împiedică marile bănci de stat să acceseze pieţele de capital occidentale, guvernul rus a anunţat că va susţine banca VTB, care finanţează marile proiecte publice.

    Ministrul Economiei, Anton Silouanov, a declarat săptămâna trecută că o altă bancă de stat, Gazprombank, va primi în următoarele zile 70 de miliarde de ruble (980 milioane euro).

    Necesitatea susţinerii băncilor a fost amplificată de prăbuşirea rublei, de la jumătatea lunii decembrie. Parlamentul de la Moscova a votat rapid un plan de recapitalizare a sectorului bancar, considerat fragil, cu până la 100 de miliarde de ruble (14 miliarde euro). Băncile care vor beneficia de sprijin din partea statului vor fi cunoscute la jumătatea lunii ianuarie.

    Obiectivul acestui sprijin este ca băncile să fie suficient de solide pentru a putea să continue creditarea economiei.