BusinessMagazin

Tag: romani

  • REPORTAJ: “La vie en rose”, trăită de români alături de Mireille Mathieu, la Sala Palatului – FOTO

     Luni seară, scena Sălii Palatului s-a umplut nu doar de instrumentele artiştilor ce fac parte din orchestra artistei, ci şi de multă energie, pozitivism şi pace. Cea care a făcut posibil acest lucru a fost “urmaşa lui Edith Piaf”, aşa cum este numită Mireille Mathieu.

    “Doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc. Sunt încântată să cânt pentru prima dată pe scena acestei frumoase săli de spectacol”, a spus Mireille Mathieu, imediat după ce a cântat prima piesă din programul spectacolului, “Oui je crois”.

    Seara a continuat cu melodii precum “Une histoire d’amour”, “Qu’elle este belle”, “Acropolis adieu” şi “Pardonne-moi ce caprice d’enfant”. Piesele cântate de Mireille Mathieu au stârnit aplauze frenetice, iar după fiecare interpretare, solista a primit o mulţime de flori din partea spectatorilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii au plătit în primele două luni din 2014 de aproape trei ori mai multe taxe şi impozite locale cu cardul pe internet

    Internetul permite contribuabililor să-şi plătească taxele oricând şi de oriunde şi să evite astfel eventualele cozi de la ghişee. La sfârşitul anului trecut, 96 de primării acceptau plata online a taxelor şi impozitelor locale, prin platforma ghiseul.ro sau platformele proprii.

    O altă componentă a campaniei naţionale care permite contribuabililor să-şi plătească simplu şi rapid taxele locale o reprezintă locaţiile speciale, deschise zilnic, până la sfârşitul lunii martie 2014, în centre comerciale şi sucursale bancare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Târgu-Mureş şi Iaşi. Această iniţiativă îşi propune să vină în sprijinul contribuabililor care doresc să beneficieze de tot mai multe modalităţi simple de plată a taxelor. Până la 15 martie, românii au plătit cu cardul taxe şi impozite locale în valoare de peste 1 milion de lei în cadrul locaţiilor speciale.

     

  • Ministrul Răzvan Cotovelea, invitaţi români şi străini vin la “Mediafax Talks about Digital Europe”

    Conferinţa “Mediafax Talks about Digital Europe” este organizată de Agenţia de presă Mediafax, în parteneriat cu Ambasada Marii Britanii şi se va desfăşura începând cu ora 09.00, în Bucureşti, la hotelul Radisson Blu, sala Atlas.

    Astfel, la conferinţă vor participa ca lectori:

    • Răzvan COTOVELEA – Ministrul pentru Societatea Informaţională;

    • Dan NICA – fost Ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, deputat şi vicepreşedinte PSD;

    • Peter STEPHENS – Director adjunct, Direcţia Europeană pentru Reformă, Departamentul pentru inovaţie in afaceri şi competenţe;

    • Bogdan CHIRIŢOIU – Preşedintele Consiliului Concurenţei;

    • Irina LUCAN-ARJOCA – Director General Adjunct ORDA;

    • Paul Andrei BARAN – Directorul programului Biblionet, Digital Champion, Romania;

    • Ondrej FELIX – Digital Champion, Republica Cehă;

    • Cătălin MARINESCU – Preşedintele Autorităţii Naţionale de Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM);

    • Marius Alexandru DUNCA – Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC);

    • Valentin MIRCEA – Expert în concurenţă şi telecomunicaţii şi senior partner la Mircea&Asociaţii;

    • Graham THOMAS, Membru în Consiliul Executiv al IORMA;

    • Steve WILSON – Director General, Allied Wallets;

    • Raluca GEORGESCU – Reprezentant Gala Premiilor eCommerce;

    • Mihaela NICOLA – CEO, The Group, Romania;

    • Marius GHENEA – antreprenor e-commerce;

    • Cătălin CREŢU – Manager General, Visa România;

    • Luigi VENDRAMI – Network Operations Manager, DHL Romania;

    • Cosmin RUSU – Country Manager, Delamode Romania;

    • Daniela FLOREA – CEO, Geo Strategies, UK;

    • Valentin ŞTEFAN – Director Dezvoltare, Vodafone România;

    • Liviu NICOLESCU – Director General CERT-RO (Romanian National Computer Security Incident Response Team);

    • Gabriel MAZILU – Director Adjunct, Centrul Naţional CYBERINT, SRI;

    • Cătălin COŞOI – Director Strategie pentru Securitate, Bitdefender;

    • Constantin BURDUN – Director Operaţional, BU Certsign;

    • Steve NOBLE – Director Vanzări Internaţionale şi Securitate Naţională, L-3 TRL Technology şi Dave GANNON – Tabernus, UK.

    Cele trei paneluri ale conferinţei vor fi moderate de Cristian DIMITRIU – Editorial Director Mediafax Group, Claudiu PÂNDARU – Editorial Director Mediafax Group şi Lucian MÎNDRUŢĂ – Creative Marketing Manager Mediafax Group.

    În 2013 acoperirea broadband era disponibilă pentru 99,9% dintre cetăţenii Uniunii Europene, în timp ce 73% dintre gospodării şi-au instalat broadband. În 2012, 45% dintre europeni au facut cumpărături online, însă doar 11% au s-au implicat în achiziţii de pe site-urile din alte ţări. Studiile mai arată că până în 2015 vor exista 900.000 de posturi vacante în IT.

    Agenda digitală a Europei va ridica nivelul economiei europene şi va ajuta companiile şi cetăţenii europeni să profite de noile tehnologii digitale. Unul dintre obiectivele principale este reducerea până la zero a diferenţei între convorbirile telefonice în roaming şi cele naţionale până în 2015. Un alt ţel la fel de important este atingerea procentului de 50% dintre cetăţenii europeni care folosesc programul de e-Government (plata taxelor, contribuţiilor sau alte servicii prin intermediul internetului), tot până în 2015.

    În aceste condiţii este vital să accelerăm dezvoltarea şi lansarea tehnologiilor de ultimă oră precum serviciile de telefonie 4G, să revizuim etichetarea produselor, să uniformizăm legislaţia privind reducerile şi promoţiile şi să înlăturăm barierele care îngreunează şi care uneori chiar împiedică comerţul transfrontalier. Adoptarea unor măsuri care să asigure o piaţă competitivă în domeniul plăţilor online, dezvoltarea unui regim de copyright flexibil, care să încurajeze conţinutul online inovativ şi legal, dar şi îmbunatăţirea transparenţei şi uşurarea utilizării datelor cu caracter non personal sunt alte probleme care ar trebui rezolvate cât mai curând posibil.

    De aceea, în cadrul conferinţei “Mediafax Talks about Digital Europe” aducem împreună autorităţi, reprezentanţi ai camerelor de comerţ şi ai ambasadelor, manufacturieri, retaileri, web-manageri şi designeri, manageri de marketing şi brand, reprezentanţi ai mass-media, precum şi invitaţi externi din Austria, Ungaria, Croaţia, Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovenia, Slovacia şi Regatul Unit al Marii Britanii.

    Conferinţa va fi structurată în trei sesiuni pe parcursul zilei. Prima dintre acestea va dezbate politicile europene şi reglementările existente, dar şi pe cele necesare la nivel european în vederea formării unei pieţe comune. Această dezbatere va fi urmată de discuţii privind retail-ul, platformele digitale, start-up-uri în domeniul comerţului online, aplicaţii mobile şi soluţii optime de livrare. Ultima sesiune va aborda securitatea în domeniul online, confidenţialitatea şi protecţia datelor utilizatorului, dar şi statistici privind comerţul online şi fraudele din acest sistem.

    Mai multe detalii despre agenda evenimentului “Mediafax Talks about Digital Europe” şi înscrierile pentru participare le puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/digital-europe

  • Peste jumătate dintre românii care cumpără online aleg produse sau servicii până în 100 euro

     Dintre aceştia, 25,6% alocă între 91 şi 255 lei (21-50 euro) pentru cumpărăturile online, 18% între 226 şi 450 lei (51-100 euro) şi 16% între 1 şi 90 lei (1-20 euro).

    Un procentaj important, de 23,3%, este înregistrat şi în cazul persoanelor care alocă între 451 şi 1.300 lei (101-300 euro) pentru achiziţii de pe internet.

    La extrema cealaltă, la fiecare 100 de cumpărători online din România există unul care în ultimele 6 luni a achiziţionat un produs sau serviciu cu valoare mai mare de 1.000 euro.

    De asemenea, numărul femeilor care au cumpărat doar lucruri cu valoare redusă (până în 20 de euro) de pe internet în ultima jumătate de an este aproape dublu faţă de cel al bărbaţilor aflaţi în aceeaşi situatie (21,7% femei versus 12,6% bărbaţi).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Arina Ureche (BRAT): În ultimii 10 ani, timpul petrecut de românii din oraşe pe internet s-a dublat

     “Importanţa produselor media online este în creştere în România. Din măsurătorile BRAT, reiese că un utilizator de la oraş petrece patru ore zilnic pe internet. Aceasta înseamnă că, în spaţiul urban, în ultimii 10 ani, timpul petrecut de români pe internet s-a dublat. De aceea este vital pentru jucătorii din industria media din România să înţeleagă tendinţele din domeniu, atât în ţară, cât şi în străinătate, iar Ziua Cercetării Media organizată de BRAT oferă această oportunitate participanţilor”, spune Arina Ureche.

    Unii dintre cei mai experimentaţi practicieni în mediul online din ţară şi din străinătate vor participa la ediţia a doua a Zilei Cercetării Media, care va fi organizată de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT) pe 26 martie, de la ora 15.30, la Hotel Intercontinental din Bucureşti, Sala Fortuna, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Concluziile Târgului de Turism al României: Noile destinaţii vizate de români şi slaba reprezentare a brandului de ţară

    “Mi se pare un târg reuşit, majoritatea tour-operatorilor spun că a fost un flux mai mare de vizitatori decat anii trecuţi, referindu-ne desigur la ediţia de primăvară. A ţinut şi vremea cu noi, e extrem de important”, a spus Bădulescu. “Mai sunt scapari, insa Romexpo, in ultimii ani, are o deschidere mai mare catre partea de comunicare. Pretul de intrare, de 15 lei, mi se pare putin cam mare, pe de alta parte e bine sa se faca si o selectie a publicului, pentru ca pana la urma aici vin oameni interesati de vacante.  Nu stiu daca ar trebuie scazut pretul, poate ar trebui facute niste oferte speciale, ar trebui mai multa flexibilitate cand vine vorba de preturi. Daca vine o familie sa aiba o reducere, daca vii a doua oara ar trebui, la fel, sa ai o reducere. Poate fi o sugestie pentru anii viitori.”

    Unul din punctele de interes ale târgului ar fi trebuit să fie standurile de prezentare ale zonelor cu potenţial turistic din România, dar singurul care ieşea în evidenţă era, puţin surprinzător, cel al staţiunii Mamaia.

    “Faţă de alţi ani,  prezentarea României a fost la fel sau ceva mai bună, să spunem. Nu suntem încă destul de agresivi, ar trebui o promovare mult mai intensă a brandului de ţară. Noi avem potenţial turistic mare, toată lumea spune că ar trebui să ne promovam însă mai mult. Aş remarca totuşi implicarea unor consilii judeţene la un nivel mult mai profesional. Altele, din păcate, doar bifează prezenţa. Iasi, spre exemplu, se promovează mult mai bine decţt în ultimii ani. Mamaia a fost la înălţime, după părerea mea e normal ca o staţiune dedicată distracţiei să aibă o promovare excentrică. Ar trebui însă să ne adresăm mai mult străinilor, de ce să nu îi aducem şi pe ei aici?”

    “Ar fi bine ca acest târg, începând cu anul viitor, să fie transformat cu adevărat într-un târg internaţional. Ar trebui aduse şi agenţii care vor să vândă România, care vor să o promoveze, jurnalişti din alte ţări care să scrie despre acest târg, despre ce se întâmplă aici”, a completat Traian Bădulescu.

    Referitor la destinaţiile preferate de turişti în 2014, analistul consideră că proximitatea va fi în continuare un factor determinant pentru vacanţele românilor.

    “Pe partea de turism de masă, majoritatea aleg tot cele trei destinaţii, Grecia, Bulgaria şi Turcia, pentru că sunt mai accesibile şi sunt foarte aproape. Se pare că destinaţia anului 2014 va fi Grecia, ca număr de turişti, se promovează foarte bine. La târgul de la Berlin au dat lovitura, au fost numărul unu ca modalitate de promovare. Majoritatea turiştilor, în special familiştii, nu vor să se deplaseze pe distanţe foarte mari şi de aceea aleg cu maşina sau autocarul Bulgaria, Grecia, iar cu avionul Antalya. Se observă însă o diversificare a turiştilor pe alte destinaţii, tot mai mulţi turişti aleg croaziere sau  destinaţii exotice; Africa, de exemplu, prinde tot mai bine”.

    “Din totalul destinaţiilor externe alese de turişti români, cele exotice reprezintă între 5 şi 10 %.  Un sejur în Republica Dominicană, spre exemplu, cu all inclusive şi transport cu avionul, pentru un cuplu, poate să coste în jur de 2000 de euro. Aceiaşi bani poţi să îi dai şi în Antalya, daca nu şi mai mult. Poate singura barieră e distanţa şi zborul lung cu avionul. Grecia nu e o ţară foarte mare ca întindere, însă au foarte multe insule, foarte multe staţiuni, şi în fiecare an poţi vizita altceva.  Turistul român rămâne foarte atras de Grecia”, a mai spus Bădulescu.

    În final, am încercat să aflăm dacă, din punctul de vedere al analiştilor, piaţa de turism din România se îndreaptă într-o direcţie bună sau una greşită.

    “Se vede o revenire a pieţei, nu cred că atingem încă cifrele din 2008, cel mai bun an înainte de criză, dar pare a fi un an mai bun decât anul trecut. La noi sunt câteva agenţii mari care se dezvoltă din ce în ce mai mult, au tot mai multe sedii. Agenţiile mici care vor să vândă de toate nu se descurcă. În România o agenţie trebuie să fie ori foarte mare, ori nişată pe o anumita destinaţie pe care să o promoveze. Oricum, 2014 cred că va arăta o mică creştere a fluxului turistic. Pare a fi un an mai relaxat, din punct de vedere fiscal, decât 2013”, a subliniat Bădulescu.

  • STUDIU privind munca temporară în România: Peste 52.000 de persoane, angajate temporar în 2013

     Asociaţia Română a Agenţilor de Muncă Temporară (ARAMT) a prezentat, marţi, rezultatele unui studiu privind munca temporară în România, arătând că peste 52.700 de persoane au fost angajate în acest regim anul trecut.

    Reprezentanţii ARAMT susţin că peste 62 la sută din angajările temporare au avut o durată de peste trei luni, 29 la sută – între o lună şi trei luni, iar 9 la sută au fost pe o durată mai mică de o lună.

    Potrivit sursei citate, domeniile în care munca temporară este mai răspândită sunt producţia (34 la sută) şi serviciile (35 la sută).

    Domenii precum agricultura ocupă cinci procente din piaţa de muncă temporară, construcţiile – doi la sută, iar alte domenii – 24 la sută, rezultă dintr-un studiu ARAMT.

    Cittii mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Cotovelea, invitaţi români şi străni la conferinţa “Mediafax Talks about Digital Europe”

     Conferinţa “Mediafax Talks about Digital Europe” este organizată de Agenţia de presă Mediafax, în parteneriat cu Ambasada Marii Britanii şi se va desfăşura, marţi, 25 martie, începând cu ora 09.30, în Bucureşti, la hotelul Radisson Blu, sala Atlas.

    Astfel, la conferinţă vor participa ca lectori:

    Răzvan COTOVELEA – Ministrul pentru Societatea Informaţională;

    Dan NICA – fost Ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, deputat şi vicepreşedinte PSD;

    Cătălin MARINESCU – Preşedintele Autorităţii Naţionale de Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM);

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Daniel Guzu, Duraziv, în 2009: “Nu voi mai investi în imobiliare nici dacă va fi cel mai mare boom posibil, nici peste zece ani. Mi-am încălcat principiile şi filozofia şi am pierdut”

    Antreprenorul care controlează producătorul de adezivi pentru construcţii Duraziv, o serie de proiecte imobiliare şi afaceri în viticultură rezuma astfel, cu o sinceritate mai rar întâlnită, lecţia desprinsă în urma căderii pieţei imobiliare în 2009.

    Daniel Guzu, în Business Magazin, în 2009:

    Daniel Guzu nu prea se simte in largul lui cand vorbeste despre imobiliare. Spune ca dupa ce va finaliza anul viitor proiectele din Sinaia, Popesti-Leordeni si Bragadiru, nu mai vrea sa auda de alte businessuri in acest domeniu. “Am incercat, dar concluzia este ca nu rezonez cu domeniul, nu-mi place si nici nu ma pricep”, recunoaste Guzu, care a investit “cateva milioane de euro” in domeniu impreuna cu Viorel Berbec, cofondator al Fabryo.

    Termenul de livrare a apartamentelor din Popesti-Leordeni si din Bragadiru, precum si a caselor din Sinaia ar fi trebuit sa fie anul acesta, dar a fost prelungit pana in 2010. Bineinteles, din cauza conditiilor de piata. Tot din cauza conditiilor de piata, apartamentele nu s-au vandut in ultima perioada in pofida ofertelor de reduceri de preturi. “Pe un apartament din Bragadiru cu 60 de metri patrati utili ceream 90.000 de euro si am scazut pretul la 65.000 de euro cu tot cu TVA, dar tot nu a venit nimeni sa cumpere, pentru ca nu are lumea de unde sa ia credite si putini sunt cei care au lichiditati”, afirma Guzu.

    Asa ca prefera sa astepte cu vanzarea pana la anul, cand piata imobiliara, crede el, se va dezmorti. Dupa care nu va mai investi nici in imobiliare, nici in terenuri. Nu il intereseaza nici macar chilipirurile aparute in aceasta perioada: “M-a sunat chiar ieri (acum o saptamana – n. red.) cineva sa-mi dea cu 50 de euro metrul patrat un teren care se vindea inainte cu 110 euro, dar i-am zis ca nu i l-as lua nici la 30 de euro”, povesteste surazand Guzu. 

    Cititi aici articolul integral

  • Mugur Şteţ, BNR, în 2005: “Când oamenii o să citească despre fraude de un milion de lei (în loc de zece miliarde) o să spună că e vorba de o nimica toată. E un efect psihologic invers”

    În 2005, Mugur Şteţ vorbea despre efectele denominării şi modul în care oamenii vor percepe valorile exprimate în leul greu ca fiind mai mici decât cele exprimate în ROL.

    Românii s-au adaptat relativ uşor la noile valori, ajutaţi şi de perioada în care preţurile au fost afişate simultan atât în RON cât şi în ROL.

    Mugur Şteţ, în Business Magazin, 16 martie 2005:

    Dacă vorbim despre denominare, vorbim deja despre un fenomen trecut de la 1 martie – ziua în care toţi comercianţii ar fi trebui să aibă pe raft preţurile afişate dual. Dacă discutăm de rotunjire, aceasta se face la valori de zeci de lei vechi, deci sub un ban nou. Ce s-a întâmplat acum ne spun realităţile din magazine. Retailerii profesionişti – cei care au venit din afară – au rotunjit preţurile în favoarea clientului. Îi dai clientului această idee ca “el are grijă de mine, ma duc la el”.

    Nu e nevoie ca oamenii să se simtă mai relaxaţi; oamenii vor înţelege, pur şi simplu, ce li se întâmplă. Vor reveni la realitate. Nu cred că românii doresc să fie “milionari” – pentru că a dori acest lucru înseamnă că eşti un specialist în cifre mari, şi nu cred că majoritatea sunt specialişti în cifre mari. De asta se şi încurcă la calcule. Gândiţi-vă că salariul mediu este de 7 milioane şi ceva acum…

    Confortul psihologic pe care ţi-l dă această valoare nominală care “vine pe pământ” este fantastic. Poţi să-ţi faci mult mai uşor calculele vieţii de zi cu zi. Şi eu sunt convins că la anul pe vremea asta vom discuta despre preţuri la maşini în lei, preţuri la case în lei. E normal, pentru că acum o maşină e 360 de milioane de lei. Cum poţi să faci o reclamă cu preţul ăsta?

    Eu aş adăuga, în final, ceva legat de un posibil efect psihologic invers al trecerii la leul greu. Oamenii, când o să citească în presă despre fraude de un milion de lei (în loc de zece miliarde), o să spună că e vorba de o nimica toată. Mult timp vor rămâne în minte cu valoarea veche a milionului de lei.