BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Cum arată o nuntă de 1 miliard de dolari: concerte cu Jennifer Lopez şi Sting sau costume semnate de cei mai mari designeri ai lumii

    Said Gutseriev (28) şi Khadija Uzhakhovs (20) s-au căsătorit la jumătatea lunii martie şi au decis să organizeze o petrecere mai ceva ca-n filme. Iar nota de plată a fost pe măsură: 1 miliard de dolari.

    La nuntă au cântat nume mari precum Sting, Jennifer Lopez sau Enrique Iglesias, iar cei doi miri au purtat haine realizate la comandă de designeri internaţionali.

    Nunta a fost plătită de tatăl mirelui, magnatul Mikhail Gutseriev; acesta are afaceri în domeniul petrolului şi o avere estimată la peste 6 miliarde de dolari.

  • Cum arată o nuntă de 1 miliard de dolari: concerte cu Jennifer Lopez şi Sting sau costume semnate de cei mai mari designeri ai lumii

    Said Gutseriev (28) şi Khadija Uzhakhovs (20) s-au căsătorit la jumătatea lunii martie şi au decis să organizeze o petrecere mai ceva ca-n filme. Iar nota de plată a fost pe măsură: 1 miliard de dolari.

    La nuntă au cântat nume mari precum Sting, Jennifer Lopez sau Enrique Iglesias, iar cei doi miri au purtat haine realizate la comandă de designeri internaţionali.

    Nunta a fost plătită de tatăl mirelui, magnatul Mikhail Gutseriev; acesta are afaceri în domeniul petrolului şi o avere estimată la peste 6 miliarde de dolari.

  • Cine este cea mai tânără miliardară din lume. Are doar 19 ani şi o avere de 1.200.000.000 de dolari – GALERIE FOTO

    Alexandra Andresen, 19 ani, a devenit cea mai tânără miliardară din lume cu o avere estimată la 1.2 miliarde de dolari, scrie Daily Mail. Tânăra din Norvegia a moştenit averea de la tatăl său Johan F. Andresen.

    Alexandra împreună cu sora ei Katharina, 20 de ani, au apărut pentru prima dată în catalogul Forbes cu cei mai tineri miliardari din lume. Surorile se află pe locul 1475 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume.

    Familia lor şi-a construit averea în industria tutunului, stră-stră-străbunicul tinerelor înfiinţând cea mai mare companie producătoare de ţigări din Norvegia.

    Compania a fost vândută în 2005 pentru 500 de milioane de dolari, bani care au fost investiţi în proprietăţi şi în diferite fonduri hedge. Doi ani mai târziu, tatăl lor le-a dăruit celor două fiice 80% din acţiunile companiei Ferd Holdings.

    “Simt că am o mare responsabilitate. Pe de o parte simt că nu am făcut nimic să merit acestă avere, pe de altă parte vreau să dezvolt compania şi să devină şi mai bună. Găsirea unui mod de a da ceva înapoi (n.r comunităţii, oamenilor) este dificilp. Faptul că familia mea are resurse financiare mi-a oferit multe oportunităţi de dezvoltare, dar banii nu sunt suficienţi pentru a reuşi”, se arată într-un interviu pe pagina companiei Ferd Holdings.

    Al treilea cel mai tânăr miliardar este Gustav Magnar Witzoe, 22, tot norvegian. “Averile celor trei sunt moştenite, dar este uimitor faptul că cei mai tineri miliardari din lume sunt norvegieni”, a declarat Kerry Dolan, editor Forbes, pentru The Telegraph.

    Cel mai bogat om de pe planetă, potrivit Forbes, este în continuare Bill Gates cu o avere de 75 de miliarde de dolari, urmat de Amancio Ortego, fondator Zara, şi de omul de afaceri Warren Buffet. 

  • Tânăra de 30 de ani care ar putea avea o soluţie împotriva bolilor Parkinson sau Alzheimer

    Leen Kawas are 30 de ani, este imigrant de primă generaţie în SUA şi conduce o companie care luptă pentru a combate o boală incurabilă ce costă societatea miliarde de dolari în fiecare an, informează Forbes.

    Compania ei, M3, caută un remediu pentru bolile neurodegenerative (Alzheimer şi Parkinson), care afectează milioane de oameni pe tot globul. M3 a fost înfiinţată în 2011 de către Kawas şi tocmai a primit o finanţare de 9 milioane de dolari. Banii vor ajuta compania să desfăşoare teste ale medicamentelor produse de M3, medicamente care ar putea declanşa regenerarea celulelor creierului pe care pacienţii le pierd atunci când suferă de aceste boli. “Dacă testele sunt un succes, atunci întreaga industrie s-ar putea schimba, deoarece majoritatea competitorilor M3 lucrează la încetinirea progresului bolii, nu la vindecarea ei”, spune ea.

    Aproximativ 70.000 de persoane sunt diagnosticate în România cu boala Parkinson şi este cea de-a doua afecţiune neurologică degenerativă ca frecvenţă la noi în ţară.

    Kawas visa să vindece bolile terminale încă din copilărie. Ea şi-a privit bunica pierzând lupta cu cancerul, apoi mama ei a murit înainte ca Kawas să împlinească 21 de ani.

    A obţinut doctoratul farmacologie moleculară la Universitatea Washington State. În primul an, după înfiinţarea companiei, şi-a stabilit să vorbească cu cel puţin 740 de oameni despre vindecarea bolilor neurodegenative.

    A întâmpinat dificultăţi în carieră din cauza faptului că este femeie şi atât de tânără. “De multe ori am fost confundată cu fata de la garderobă. Dar de multe ori oamenii care au făcut asta au fost convinşi să investească în compania mea la finalul întâlnirilor”, a spus ea.

    Dacă planului Leenei Kawas este dus la capăt cu succes, M3 va fi prima companie din lume care să creeze o pastilă ce combate aceste boli extrem de grave precum Parkinson sau Alzheimer.

    Costurile luptei împotriva bolii Alzheimer în Statele Unite ajung la peste 300 miliarde de dolari. Aşadar, companiile şi guvernele au o mulţime de motive să-i acorde atenţie acestei tinere.

  • A şaptea generaţie a Clasei E

    Lansarea noii Clase E, în prezenţa a zeci de jurnalişti şi entuziaşti ai automobilelor, a început cu intrarea maşinii pe scenă într-o combinaţie spectaculoasă de fum şi lumini. După un scurt discurs introductiv, Philipp Hagenburger, CEO-ul Mercedes-Benz România, a prezentat mai multe aspecte tehnice pe care le veţi putea citi mai jos. Surpriza a venit însă în momentul în care urma prezentarea design-ului; ca un făcut, proiectoarele din sală s-au stins (fără a fi ceva plănuit de organizatori, ci o banală pană de curent) lăsând ca unică sursă de lumină farurile maşinii. Pentru câteva minute, flash-urile aparatelor foto au luminat întreaga sală; prezentarea a continuat apoi potrivit scenariului. În premieră la un autovehicul de serie, Mercedes a echipat Clasa E cu butoane de comandă cu tehnologie touch (Touch Controls) amplasate pe volan. Acestea răspund unor mişcări de glisare orizontale sau verticale, ca ecranul unui smartphone, permiţând controlul asupra sistemului multimedia fără a lua mâna de pe volan. Comenzile suplimentare ale sistemului multimedia sunt oferite sub forma sistemului de control vocal Linguatronic, a unui touchpad şi a unui controller amplasate în consola centrală, care au posibilitatea de a recunoaşte chiar şi scrisul de mână. De asemenea, sunt disponibile butoane cu acces direct pentru controlul diverselor funcţii precum sistemul de aer condiţionat pentru activarea sau dezactivarea oportună a sistemelor de asistenţă a şoferului.

    Noul Mercedes-Benz Clasa E este disponibil în două versiuni de motorizare: E 200, cu un motor turbo pe benzină cu patru cilindri şi E 220 d, propulsat de un motor diesel cu patru cilindri. Toate motoarele noii Clase E sunt echipate cu funcţia ECO start/stop, iar cele pe benzină îndeplinesc normele de emisii Euro 6. Toate modelele ce vor fi disponibile în momentul lansării vor fi echipate cu noua transmisie automată cu nouă trepte 9G-tronic, produsă în România. Grupul german Daimler a angajat peste 500 de oameni în fabrica din Sebeş pentru a porni în acest an producţia de cutii de viteze de ultimă generaţie; la începutul lunii aprilie, compania, prin intermediul celor două filiale Star Transmission şi Star Assembly prin care activează pe piaţa locală, va inaugura oficial fabrica unde vor fi realizate cutiile de viteze 9G Tronic. Principalul avantaj al noii transmisii, spun cei de la Mercedes, este schimbarea rapidă a vitezelor şi turaţii mai reduse ale motorului, ceea ce ar trebui să aibă un efect benefic asupra creşterii eficienţei şi reducerii nivelelor de zgomot.

    „De-a lungul istoriei de 130 de ani, Mercedes-Benz a setat noi standarde cu fiecare model lansat, făcând disponibile tehnologii în premieră în industria auto“, a spus Philipp Hagenburger. „Suntem încrezători că publicul din România va aprecia numeroasele opţiuni tehnologice prezente la bord.“

    Dieter Zetsche, preşedintele consiliului de administraţie al Daimler Ag, a declarant recent pentru Ziarul Financiar că „experienţa pozitivă“ pe care grupul o are în România cu fabrica de cutii de viteze poate fi un atu pentru o viitoare decizie privind construirea unei noi fabrici de maşini.

    Cea mai nouă uzină construită de Mercedes-Benz pe continent este în Ungaria, uzină care a ajutat ţara vecină să depăşească puternic România în ceea ce priveşte producţia totală de autoturisme. În 2008 România a pierdut în favoarea Ungariei o investiţie de peste 1 miliard de euro într-o nouă uzină de automobile. Ungurii au plusat la acea vreme cu planuri concrete legate de infrastructură, în contextul în care nici măcar în ziua de azi guvernul nostru nu poate spune sigur când se va circula pe autostradă de la Sibiu la graniţă.

    Atragerea unei uzine auto se află de ceva vreme pe lista priorităţilor, pentru că aceasta poate aduce creşterea salariilor din zonă, dar şi investiţii suplimentare din partea furnizorilor. Spre exemplu, Polonia dădea ca sigur faptul că Jaguar Land Rover va construi acolo o uzină auto, în timp ce Slovacia a reuşit să deturneze investiţia, după ce premierul Slovaciei s-a întâlnit cu oficialii companiei britanice. România nici măcar nu a fost inclusă pe lista scurtă a celor de la Jaguar Land Rover, care vor produce peste 250.000 de maşini în Slovacia, după ce uzina va fi gata.

    Revenind la Clasa E, un alt sistem inclus ca dotare standard este Active Brake Assist, care avertizează şoferul asupra situaţiilor de accident iminente, asigură asistenţă optimă în cazul frânării de urgenţă şi, dacă este necesar, activează automat frânarea. Pe lângă identificarea autovehiculelor care se deplasează încet, opresc sau staţionează, sistemul poate sesiza pietonii care traversează prin faţa autovehiculului.

    Incluse de asemenea ca dotări standard sunt şi funcţiile Attention Assist cu sensibilitate reglabilă, ce avertizează şoferul în caz de neatenţie sau somnolenţă, şi Crosswind Assist, ce îl ajută pe acesta în cazul unor curenţi laterali puternici, menţinând astfel stabilitatea maşinii.

    Vânzările de maşini Mercedes-Benz au crescut anul trecut cu 13,4%, la 1,87 milioane de maşini, 2015 fiind al cincilea an consecutiv în care producătorul auto german de maşini de lux înregistrează un maxim istoric, potrivit datelor obţinute de Ziarul Financiar. Evoluţia a fost susţinută în mare măsură de avansul vânzărilor limuzinei Clasa C cu 40% şi de rezultatul din China, care a devenit pentru prima dată cea mai mare piaţă a companiei auto.

    În luna decembrie, livrările au urcat cu 9,1%, la 178.017 unităţi, ajutând Mercedes să bifeze cel mai bun trimestru de până acum, cu 495.159 maşini, a anunţat compania la începutul lunii martie. În Europa, Mercedes a consemnat o creştere de 10,5%, în timp ce pe piaţa din China a urcat cu 32,6% şi a ajuns la 373.459 unităţi. China a depăşit Statele Unite şi a devenit, astfel, cea mai mare piaţă individuală pentru constructorul german. În SUA, vânzările Mercedes au crescut cu 3,8%, la 343.088 maşini.

  • Povestea unui colaps de zeci de miliarde de dolari: Totul a pornit de la un zvon

    Un singur zvon lansat de un reporter al CNBC a fost suficient pentru ca investitorii să pună crucea pe mormântul băncii americane Bear Stearns. Colapsul ei a grăbit propagarea marii crize financiare mondiale din 2008.

    O anchetă a guvernului SUA a descoperit că sursa acelui zvon, infirmat tot de CNBC, este un fost executiv al Bear Stearns, Kyle Bass de la Hayman Capital Management, un binecunoscut manager de fonduri de hedging. Până acum, rezultatele anchetei au fost secrete, scrie The Wall Street Journal.

    Bass a făcut o avere în timpul crizei imobiliare din SUA pariind contra creditelor ipotecare subprime. Fondul său are pariuri de mai multe miliarde de dolari pe căderea yuanului şi a dolarului din Hong Kong.

    Bomba a fost lansată de CNBC miercuri dimineaţă, pe12 martie 2008, printr-un interviu al reporterului David Faber cu şeful Bear Stearns Alan Schwartz. Faber i-a cerut lui Schwartz să comenteze zvonurile că Goldman Sachs nu mai acceptă să-şi asume riscuri asociate cu Bear Stearns. În acea perioadă piaţa era inundată cu speculaţii că un mare jucător de pe Wall Street, posibil această bancă, are probleme de lichiditate.

    Schwartz a răspuns că partenerii băncii fac în continuare tranzacţii cu aceasta. Câteva ore mai târziu, CNBC informa că Goldman acceptă să devină contraparte în tranzacţii cu Bear Stearns.

    Însă în ochii multora dintre investitorii şi actorii de pe Wall Street răul era deja făcut. Încrederea în Bear Stearns a dispărut rapid, la fel şi capacitatea băncii de a supravieţui.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • TP-LINK, numărul 1 pe piaţa globală de echipamente Wi-Fi, a înregistrat vânzări de două miliarde de dolari anul trecut

    TP-LINK, lider global în inovarea de soluţii de pentru utilizatori casnici şi întreprinderi mici şi mijlocii, a înregistrat în 2015 o cotă de piaţă de 41,6%, la nivel global. TP-LINK îşi menţine astfel poziţia de lider al pieţei pentru al cincilea an consecutiv, conform IDC Worldwide Quarterly WLAN Tracker. La nivel global, veniturile din vânzări ale companiei ajung la 2 miliarde de dolari.

    ”Echipamentele noastre conectează mai mulţi oameni decât oricare altele şi acest fapt se datorează produselor de calitate, la preţ corect. Suntem prezenţi în zeci de milioane de case din toată lumea pentru a facilita utilizatorilor comunicarea cu familia şi prietenii, pentru a le asigura accesul la divertisment în cel mai simplu mod posibil, dar şi pentru a-i ajuta să lucreze indiferent unde se află. Doar în 2015 am vândut în întreaga lume peste 149 de milioane de echipamente” a declarat Hermes Song, directorul general al TP-LINK România.

    “În plus, depunem eforturi constant pentru a face tehnologia de reţea cât mai accesibilă pentru toţi utilizatorii. În acest sens am lansat primul nostrum router cu ecran tactil, dar am şi făcut prima localizare de produs în limba română”, a mai adaugat el.

    TP-LINK este lider şi în România, cu o cotă de piaţă de peste 60% în 2015. Anul trecut, producătorul a livrat aproximativ 600.000 de echipamente wireless, pe o piaţă estimată la 950.000 de unităţi. Valoarea vânzărilor din România ajunge la 13-14 milioane de euro, potrivit estimărilor companiei.

  • A fost cel mai mare împrumut din istoria României…

    Pentru a face faţă crizei, România a devenit dintr-o dată, în 2009, unul dintre principalii clienţi ai FMI din Uniunea Europeană. FMI a decis să pună la dispoziţia autorităţilor fonduri de 12,95 miliarde de euro, printr-un acord stand-by pe doi ani, iar Comisia Europeană 5 miliarde de euro. De la Banca Mondială România a accesat 1 miliard de euro, în cadrul pachetului de finanţare externă, iar de la BERD încă 1 miliard de euro.

    „De ce are nevoie România de acest acord, de aceşti bani?“ a fost o întrebare repetată aproape obsesiv la începutul crizei. Oficialii români au declarat de mai multe ori că acordul este „preventiv“, o „centură de siguranţă“. Însă o parte din banii de la FMI au ajuns, atipic, şi în buget, devenind soluţia de plată a salariilor şi pensiilor. Prin încheierea acestui acord autorităţile au susţinut că vor asigura relansarea economiei, însă reţeta FMI de reducere a cheltuielilor bugetare a lăsat puţin spaţiu pentru investiţii publice de amploare, persistând încă semne de întrebare în ceea ce priveşte eficienţa programelor cu instituţia. Totuşi, condiţiile impuse de FMI au fost mai puţin dure decât în acordurile precedente.

    Şi, după acest acord istoric, au mai urmat două acorduri stand-by, de această dată preventive, adică fără să mai luăm bani de la FMI.

    După şapte ani, România a reuşit să dea înapoi toţi banii împrumutaţi în 2009 de la FMI şi a mai rămas cu o parte din datoria la Comisia Europeană şi la Banca Mondială, rambursarea făcându-se în tranşe. Iar datoria externă totală (publică şi privată) a scăzut în ianuarie 2016 sub 90 miliarde euro, pentru prima dată după 2009, şi a ajuns sub 60% din PIB. „FMI nu a discutat iniţial cu guvernul creşteri de impozite şi taxe pentru 2009, însă, dacă lucrurile se vor schimba în mod semnificativ, pot fi renegociate anumite conditionalităţi şi targeturi. Autorităţile trebuiau să revizuiască în doi ani sistemul de salarii şi pensii în sectorul public, precum şi procedurile de monitorizare şi control pentru companiile de stat. Va readuce acest pachet financiar încrederea investitorilor străini? Cursul de schimb va fi mai stabil? Vrem să ne asigurăm că economia va fi mai stabilă. Acest pachet nu este atât de mult destinat pieţelor, cât economiei“, spunea, după prima vizită la Bucureşti, în contextul parafării acordului, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România.

    Însă, chiar şi cu acest acord şi cu banii de la finanţatorii externi, au urmat ani dificili. Au existat şi majorări de taxe şi tăieri de cheltuieli. Pe durata acordului cu FMI parafat în 2009, pe doi ani, economia nu a reuşit să scape din groapa recesiunii, a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor cu 25% şi majorarea TVA. Iar companiile de stat au continuat să înregistreze pierderi uriaşe şi să genereze arierate.

    Realitatea economică nu a contenit să ia prin surprindere atât instituţiile financiare internaţionale, cât şi autorităţile române, estimările optimiste privind creşterea economică fiind corectate din mers de mai multe ori pe an. Iar creşterea fragilă a economiei a rămas în top pe lista dezamăgirilor FMI.

    Din împrumutul de la FMI parafat în 2009, de aproximativ 12 miliarde de euro, la buget au ajuns 2 miliarde de euro, cea mai mare parte intrând la rezerva BNR. În schimb sumele primite de la Comisia Europeană, de circa 5 miliarde de euro, au fost direcţionate numai către Finanţe, la fel ca şi banii de la Banca Mondială.

    În consecinţă, cea mai mare parte a împrumutului contractat în 2009 de la FMI a fost rambursată din rezervele valutare ale BNR, nu de la buget, şi nu au existat constrângeri legate de rambursarea împrumutului, având în vedere că rezervele valutare au oscilat în jurul a 30 miliarde euro. Având în vedere incertitudinile care persistau pe pieţele financiare, era cu siguranţă de preferat ca rezervele valutare să rămână la un nivel ridicat.

    Împrumutul record contractat de România de la finanţatorii externi a ajuns la scadenţă în 2012, an în care Banca Naţională şi Ministerul Finanţelor au început să ramburseze ratele aferente tranşelor primite de la FMI. Până atunci, timp de trei ani, autorităţile au plătit doar dobânzi aferente împrumutului. Dobânda annuală plătită la FMI a fost de 3,5%, calculată la soldul tragerilor efectuate până la data respectivă şi nerambursat, costul fiind comparabil cu cel al resurselor primite de la CE. Banii împrumutaţi de la Comisia Europeană au început să fie restituiţi de Ministerul Finanţelor începând cu anul 2015, prima rată fiind de 1,5 miliarde euro.

    În 2011, România a continuat să facă apel la ancora FMI pentru a-şi asigura credibilitatea pe pieţele externe, însă relansarea economiei a rămas firavă, privatizările au fost tergiversate, termenele stabilite pentru selecţia managerilor privaţi au fost mult decalate, iar reformele structurale au fost întârziate.

    Rezultatul după cei patru ani de acord cu FMI (2009-2011 şi 2011-2013): România a ajuns să fie „macrostabilizată“ (deficitul bugetar şi deficitul de cont curent s-au ajustat, inflaţia a scăzut), dar „letargică“. Au fost doi ani de cădere liberă, în 2009 şi 2010, apoi a venit 2011 cu un avans al PIB de 1,1%, pentru ca în 2012 economia să crească cu doar 0,6%. Economia a revenit pe plus, dar întrebarea care persista era când vor simţi românii „ieşirea din criză“, când cifrele seci şi reci ale economiei din statistici vor fi resimţite de oameni în buzunare, în îmbunătăţirea nivelului de trai. FMI s-a remarcat printr-o anumită flexibilitate în negocierile cu autorităţile române, pe parcursul acordurilor din ultimii ani, susţinând în mod constant acordarea de derogări pentru neîndeplinirea ţintelor.

    În 2013, FMI a avizat încheierea „cu succes“ şi a celui de-al doilea acord stand-by consecutiv, după o prelungire de trei luni cauzată de ratarea unor ţinte şi de întârzierea reformelor, acceptând şi de această derogări.

    Şi a mai urmat un acord cu FMI, al treilea consecutiv, fără succes, întrucât guvernul nu şi-a îndeplinit toate obligaţiile asumate. Acordul a ajuns într-un punct nevralgic după măsurile de relaxare fiscală anunţate de guvern şi a fost mai mult suspendat, până a expirat la termen.

    Şi cum România a ajuns unul dintre cei mai mari clienţi ai FMI din UE, care continuă în mod atipic să beneficieze şi de asistenţa tehnică şi financiară a Băncii Mondiale şi se află pe podium ca volum al investiţiilor în portofoliul BERD, fiind şi un client important al Băncii Europene de Investiţii, şefii FMI, Băncii Mondiale, BERD şi BEI au ajuns în 2013 în România să-şi verifice unul dintre cei mai mari debitori. Interesul celor patru mari finanţatori multilaterali nu este întâmplător privind prin prisma expunerilor pe care le-au acumulat.

    România a intrat în 2013 pe radarul şefilor marilor instituţii financiare internaţionale, Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI), Jim Yong Kim, preşedintele Băncii Mondiale, Sir Suma Chakrabarti, preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), şi Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), ajungând la Bucureşti.

    După ce a cerut timp de două decenii privatizare, restructurare şi austeritate, în 2013 FMI a ajuns să vorbească despre creştere economică şi consum.

    Consumul, exporturile şi investiţiile sunt cele trei „locomotive“ care ar trebui să alimenteze creşterea economică a României. Şi, un detaliu important: este nevoie de echilibru între cei trei piloni de creştere. De ce? Deoarece dependenţa de o singură „locomotivă“ poate duce la dezechilibre care sunt foarte greu de gestionat. Acestea au fost ingredientele-cheie ale mesajului şefei FMI la Bucureşti, Christine Lagarde, în 2013.

    Ceva inedit? Înainte de izbucnirea crizei economice mondiale actuale, timp de zeci de ani, FMI avea ca mesaj principal austeritatea. Acum, FMI a ajuns să vorbească despre consum şi despre creşterea economică, care, din păcate, se lăsa aşteptată în Europa. În toată istoria relaţiilor României cu FMI programele cereau în primul rând privatizarea şi restructurarea companiilor de stat cu pierderi. Apoi, vorbeau de deficite bugetare şi nu insistau pe creşterea economică. Acum s-a schimbat, oarecum, abordarea.

    România a parafat trei acorduri succesive cu FMI, dintre care ultimele două preventive, pentru că nu a putut să facă faţă şocurilor externe, deşi era stabilizată macro şi pentru că nu a reuşit să finalizeze singură reformele structural. După cel de-al treilea acord consecutiv cu FMI, care a expirat în toamna anului trecut, urmează o pauză, România încercând să stea pe propriile picioare, fără „certificatul de credibilitate“ de la FMI. Rămâne de văzut dacă antecedentele derapajelor economice interne din perioadele în care România nu a fost monitorizată de partenerii externi vor deveni din nou realitate.

  • Investitorii au pariat aproape 16 miliarde de dolari pe căderea lirei sterline la nivelul anilor ‘80

    Cel puţin 15,5 miliarde de dolari au fost pariaţi în acest an pe opţiuni care ar putea deveni extrem de profitabile dacă lira sterlină ar scădea după Referendumul din 23 iunie sub valoarea de 1,3502 dolari, un procent de 4% mai jos decât nivelul actual. Peste jumătate dintre poziţii au fost plasate după 20 februarie, data la care s-a fixat referendumul.

    Aceste cifre indică ce este în joc, în condiţiile în care investitorii compară posibilitatea ieşirii Marii Britanii din UE, cea mai mare piaţă comună.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Miliarde din cer? Opţiunea „Bani din elicopter” are din ce în ce mai mulţi fani

     După ce peste 600 de reduceri de rate ale dobânzii şi achiziţii de active de 12.000 de miliarde de dolari efectuate de la declanşarea crizei financiare nu au reuşit să mişte rata inflaţiei suficient de mult, băncile centrale ar putea fi nevoite să păşească şi mai adânc într-un teritoriu necunoscut, scrie Bloomberg. Soluţia salvatoare ar putea fi o strategie cunoscută drept „bani din elicopter”, propusă pentru prima dată de laureatul premiului Nobel Milton Friedman. În ultimele două săptămâni, economişti ai Citigroup, HSBC Holdings şi Commerzbank au publicat cu toţii rapoarte destinate investitorilor pe această temă, în timp ce titanul fondurilor de hedging Ray Dalio crede că ideea are potenţial. Oficialii Băncii Centrale Europene discută deja cu privire la ceea ce preşedintele băncii Mario Draghi caracterizează drept „un concept foarte interesant”.

    „Nu ştim cu siguranţă dacă «banii din elicopter» va fi următoarea opţiune, dar subiectul este adus din ce în ce mai des adus în discuţie”, afirmă Gabriel Stein, economist la Oxford Economics. „Probabilitatea ca această opţiune să fie implementată sub o anumită formă undeva este destul de ridicată.”

    Teoria, niciodată abordată de o economie modernă importantă, priveşte fuzionarea politicilor monetară şi fiscală. Guvernele în criză de lichiditate vând titluri de datorie pe termen scurt direct către băncile central locale pentru bani nou tipăriţi care sunt apoi injectaţi direct în economie prin intermediul unor reduceri de taxe sau programe de cheltuieli. Intermediarii obişnuiţi, cum sunt băncile, sunt ocoliţi.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro