Tag: rusia

  • Putin nu a fost invitat la marcarea a 70 de ani de la eliberarea lagărului Auschwitz

    “Nu există o invitaţie oficială” adresată preşedintelui rus, a declarat Lavrov, răspunzând unei întrebări despre o eventuală participare a lui Putin la aceste ceremonii consacrate eliberării lagărului nazist, în 1945, de către Armata Roşie.

    “Directorul Muzeului (Auschwitz) i-a trimis o scrisoare ambasadorului (rus în Polonia) care anunţa că aceste ceremonii vor avea loc şi că, dacă se doreşte o participare, este necesar să se anunţe cine ar putea veni”, a declarat Lavrov într-o conferinţă de presă, la Moscova.

    “O invitaţie de acest tip nu prevede un răspuns obligatoriu”, a adăugat şeful diplomaţiei ruse.

    Dmitri Peskov, un purtător de cuvânt al Kremlinului, a anunţat săptămâna trecută că ceremoniile de la Auschwitz “nu figurează pe agenda preşedintelui rus”.

    Peskov a declarat miercuri, citat de agenţia Interfax, că Rusia va fi reprezentată de către şeful administraţiei prezidenţiale Serghei Ivanov.

    O serie de şefi de stat, printre care şi preşedinţii francez François Hollande şi cel german Joachim Gauck, şi-au confirmat deja prezenţa la ceremoniile de la Auschwitz, pe 27 ianuarie.

    Preşedintele austriac Heinz Fischer şi omologii săi croat Ivo Josipovic, maltez Marie Louise Coleiro Preca, polonez Bronislaw Komorowski, sloven Borut Pahor şi elveţian Simonetta Sommaruga se află, de asemenea, pe lista provizorie publicată de către Muzeul Auschwitz.

    Niciun reprezentant al Statelor Unite nu figurează pe listă pentru moment.

  • Bani UE pentru pierderi ale producătorilor români de fructe-legume după blocarea importului în Rusia

    Astfel, în baza cererilor de plată, producătorii de fructe şi legume, precum şi organizaţiile din acest sector agricol vor primi sprijin financiar pentru acoperirea unei părţi din pierderile suferite în perioada 18 august 2014 – 31 decembrie 2014, conform unei hotărâri aprobate miercuri.

    Fondurile destinate acordării sprijinului financiar excepţional cu caracter temporar provin din Fondul European de Garantare Agricolă – FEGA, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe acest an.

    Guvernul a mai decis ca valoarea totală maximă a schemei de ajutor de stat destinată fermierilor în sectorul creşterii animalelor să se ridice în acest an la 146,8 milioane lei.

    Din această sumă, 44,5 milioane lei vor fi alocate pentru speciile taurine, bubaline, porcine şi ecvine, iar 102,35 milioane lei, pentru speciile ovine şi caprine.

    “Acest sprijin financiar a fost aprobat de Guvern în contextul în care, prin HG 1.179/2014, a fost instituită o schemă de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor, pentru perioada 2015-2020, a cărei valoarea maximă este de 881,1 milioane de lei. Anual se aprobă valoarea destinată sprijinirii crescătorilor de animale, cu încadrare în plafonul schemei de ajutor de stat”, informează Guvernul.

    În luna august a anului trecut, două instituţii-cheie din Rusia însărcinate cu controlul fluxului de producţie alimentară, Rosselhoznadzor şi Rospotrebnadzor, au interzis importuri din Ucraina, R.Moldova, UE şi SUA, în contextul sancţiunilor impuse de occidentali.

  • REACŢIA Rusiei după discursul lui Obama privind Starea Naţiunii: ”SUA vor să domine lumea”

    “Statele Unite vor să domine lumea”, a declarat ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, în cadrul unei conferinţe de presă. “În centrul filosofiei americane, nu există decât un lucru: «Noi suntem numărul unu»”, a subliniat Lavrov.

    Preşedintele american, Barack Obama, a afirmat marţi, în discursul său despre Starea Naţiunii susţinut în faţa Congresului SUA, că “marile puteri nu pot intimida (ţările) mici”, referindu-se în mod evident la “agresiunea” rusă în Ucraina.

    “Am demonstrat puterea diplomaţiei şi forţei Statelor Unite”, a declarat Obama. “Noi apărăm principiul potrivit căruia marile puteri nu pot intimida (ţările) mici, opunându-ne agresiunii ruseşti, susţinând democraţia în Ucraina şi reasigurându-ne aliaţii din NATO”, a adăugat el.

    “Anul trecut, în timp ce efectuam lucrul dificil de a impune sancţiuni împreună cu aliaţii noştri, unii au sugerat că agresiunea (preşedintelui rus Vladimir) Putin constituie o demonstraţie extraordinară de strategie şi forţă”, a continuat Obama. “Astăzi, Statele Unite sunt puternice şi unite cu aliaţii săi, în timp ce Rusia este izolată, iar economia sa este distrusă”, a precizat el.

    Puterile occidentale au acuzat în repetate rânduri Rusia de implicare în criza din Ucraina, însă Moscova a respins această acuzaţie.

     

  • Rusia probabil va livra Iranului sisteme de rachetă S-300, în pofida opoziţiei Occidentului – surse

    Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, efectuează o vizită la Teheran, unde a semnat un acord cu omologul său iranian, Hossein Dehqan, privind intensificarea cooperării în domeniul militar.

    Potrivit FARS, primul pas spre intensificarea cooperării bilaterale va fi livrarea sistemelor de rachetă S-300.

    Surse citate de agenţia rusă RIA au confirmat că sunt în curs discuţii în acest sens.

    “A fost făcut un pas în direcţia cooperării pe plan economic şi în domeniul tehnologiei militare, cel puţin în privinţa sistemelor defensive de tip S-300 şi S-400. Probabil le vom livra”, a declarat generalul rus Leonid Ivaşov.

  • Tensiunea continuă în estul Ucrainei: Al patrulea val de mobilizare militară a fost lansat, vizând 50.000 de oameni

    Această mobilizare va dura 90 de zile şi va fi urmată de alte două, cu obiectivul de a atinge în total 104.000 de persoane. Sunt vizaţi în primul rând toţi cei care au primit în trecut o formare militară – tanchişti, artilerişti, paraşutişti, şoferi şi mecanici -, potrivit autorităţilor ucrainene.

    În estul ţării, situaţia era în continuare tensionată marţi, iar armata ucraineană a anunţat că rebelii au efectuat în ultimele 24 de ore aproximativ 100 de tiruri asupra poziţiilor pe care le controlează. În total, 19 militari au fost răniţi în aceste tiruri, a precizat Andrii Lîsenko, un purtător de cuvânt militar.

    În fieful separatist Doneţk, tiruri regulate s-au auzit în noaptea de luni spre marţi şi marţi dimineaţa, potrivit unor jurnalişti AFP aflaţi la faţa locului.

    Doi civili au fost ucişi, iar alţi opt au fost grav răniţi marţi dimineaţa de un tir de artilerie care a atins o staţie de autobuz şi magazine din apropiere, au anunţat separatiştii.

    Pe aeroportul de la Doneţk – care a fost în ultimele zile “epicentrul” unor confruntări armate aprige, în cursul cărora ucrainenii au oprit o puternică ofensivă separatistă – intensitatea confruntărilor a scăzut uşor, a declarat pentru AFP Vladislav Selezniov, un purtător de cuvânt militar.

    “Acest lucru are legătură cu faptul că militari ucraineni au curăţat împrejurimile aeroportului şi au distrus posturi de tir rebele”, a dat el asigurări.

    “Separatiştii au înţeles că nu vor reuşi să se impună direct (…) şi au început să tragă asupra localităţilor în care se află poziţii ucrainene de artilerie care-i susţin pe militarii ce luptă la aeroport”, a declarat el, citând satele Piski, Avdiivka şi Tonenke.

    În regiunea vecină Lugansk, tiruri rebele de mortier au atins un imobil locuit, în oraşul Şciastie, rănind mai multe persoane şi avariind aproximativ 30 de apartamente, a anunţat guvernatorul pro-Kiev al acestui teritoriu.

    Conflictul armat dintre separatiştii proruşi şi forţele ucrainene s-a soldat cu peste 4.800 de morţi începând din aprilie, iar violenţele s-au intensificat de aproximativ zece zile.

  • Moscova respinge acuzaţiile Kievului cu privire la intrarea a 700 de militari în estul Ucrainei: “E o absurditate totală”

    “Acuzaţiile Kievului de ieri (luni) cu privire la aşa-zise incursiuni ale unor grupuri de militari ruşi peste frontiera ruso-ucraineană nu merită nicio reacţie. Este o absurditate totală”, a declarat Igor Konaşenkov, un purtător de cuvânt al Ministeului rus al Apărării.

    Potrivit lui Konaşenkov, aceste “halucinaţii” ale autorităţilor ucrainene au scopul să atragă simpatia susţinătorilor lor occidentali, cu câteva zile înainte de Forumul Economic Mondial de la Davos, care se desfăşoară de miercuri şi până sâmbătă.

    “Nu vom fi surprinşi dacă acelaşi timp de afirmaţii se vor auzi foarte curând de la înaltele tribune din Elveţia”, unde are loc anual această mare reuniune economică, a adăugat purtătorul de cuvânt.

    Autorităţile ucrainene au afirmat luni că două grupuri de militari ruşi – aproximativ 700 de oameni în total – au pătruns pe teritoriul ucrainean.

    Ucraina şi ţări occidentale acuză de mai multe luni Rusia că a mobilizat trupe naţionale în estul acestei ţări, devastate de un conflict armat cu rebeliunea prorusă, soldat cu peste 4.800 de morţi de când a început, în aprilie.

    Rusia a dezminţit mereu orice implicare militară în conflictul din ţara vecină.

  • Ieşirile de capital din Rusia au crescut de 2,5 ori anul trecut, la 151 miliarde dolari

    În 2013, acest fenomen recurent în Rusia a dus la retragerea din ţară a unor fonduri de 61 de miliarde de dolari.

    Banca centrală estima la începutul lunii decembrie să retragerile de capital vor totaliza 128 de miliarde de dolari, dar deprecierea rublei la sfârşitul anului trecut, din cauza prăbuşirii cotaţiilor petrolului şi a panicii populaţiei care a cumpărat masiv valută, a agravat fenomenul.

    În trimestrul patru, retragerile de capital au atins 72,9 miliarde de dolari, faţă de 16,9 miliarde de dolari cu un an în urmă.

    Banca centrală a explicat că indicatorul a fost umflat de lichidităţile şi valuta puse la dispoziţia băncilor, pentru a le ajuta să reziste devalorizării rublei.

    Ieşirile de capital au fost accelerate de rambursarea de datorii contractate de companii ruse în străinătate, pe fondul accesului limitat la finanţarea pe pieţele externe, din cauza sancţiunilor occidentale.

    “În 2015, valoarea acestor plăţi externe se va reduce, ceea ce va avea un efect pozitiv asuşra ieşirilor de capital”, a precizat banca centrală.

    Economiştii băncii ruseşti Alfa Bank au avertizat însă că retragerile de capital se vor menţine la un nivel foarte ridicat în 2015, în condiţiile în care banca centrală va continua să ofere băncilor lichidităţi în ruble.

  • Moscova: Sancţiunile adoptate de SUA şi UE contra Rusiei contribuie la agravarea crizei economice mondiale

    “Criza economică mondială începută în 2008 încă nu s-a terminat, ea continuă se se agraveze. Consider că este vina Statelor Unite şi a Uniunii Europene, care au adoptat sancţiuni împotriva Rusiei”, a declarat Puşkov, într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.

    “Sunt sigur că vor culege roadele deciziilor lor incorecte”, a adăugat el.

    Declaraţiile oficialului rus intervin în contextul unei întâlniri, la Washington, între preşedintele american Barack Obama şi premierul britanic David Cameron.

    Cei doi lider au pledat vineri pentru menţinerea “sancţiunilor puternice” împotriva Rusiei, acuzată de susţinerea insurgenţilor ucraineni.

    “Suntem de acord cu necesitatea menţinerii sancţiunilor puternice împotriva Rusiei până când va înceta agresiunea împotriva Ucrainei”, a declarat Barack Obama într-o conferinţă de presă organizată împreună cu David Cameron, la Casa Albă.

    “Rusia a ales să încalce suveranitatea unui stat, periclitând stabilitatea şi prosperitatea noastră. De aceea, vom continua să exercităm presiuni asupra Rusiei pentru a rezolva criza în mod diplomatic. În acelaşi timp, susţinem Ucraina pe drumul spre reforme, inclusiv prin asistenţă financiară”, a afirmat David Cameron.

  • Fost ministru ucrainean: Fluxul de arme pentru protestatarii din Kiev trecea prin Moldova

    “Iniţial, protestatarii erau îndemnaţi să aducă arme de acasă. Apoi a apărut informaţia că ei primesc armament din străinătate. Într-o a treia etapă, manifestanţii au atacat posturi ale poliţiei şi depozite de arme în vestul Ucrainei”, a declarat Zaharcenko, ministru de Interne al Ucrainei până la sfârşitul lui februarie 2014.

    “Am analizat canalele folosite pentru transportarea armamentului şi am stabilit că acesta trecea prin Marea Neagră şi Republica Moldova”, a adăugat fostul oficial, menţionând că poliţia nu a reuşit să aresteze persoanele care importau armament în Ucraina.

    “Am informat personal ambasadele statelor occidentale privind faptul că protestatarii dispun de armament, însă acestea insistau că forţele de ordine trebuie să dea dovadă de reţinere în orice situaţie”, a afirmat el.

    Potrivit lui Zaharcenko, printre protestatari se numărau mai mulţi consumatori de droguri.

    La 21 noiembrie 2013, în cadrul unui summit la Vilnius, preşedintele prorus Viktor Ianukovici a renunţat la semnarea unui acord de asociere cu UE în favoarea unei cooperări crescute cu Rusia. Acest refuz a declanşat mai multe săptămâni de manifestaţii proeuropene şi a determinat fuga lui Ianukovici după o baie de sânge în rândul manifestanţilor în februarie.

    Revoluţia din Piaţa Independenţei (Maidan Nezalezhnosti) a fost urmată de tensiuni cu Rusia, care a anexat regiunea ucraineană Crimeea, la începutul lui martie, şi de un conflict separatist soldat până acum cu cel puţin 4.300 de morţi.

  • REPORTAJ: Confruntări armate intense la aeroportul Doneţk, în estul Ucrainei. Cele două scenarii pentru ceea ce urmează

    Reprezentanţi ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au încercat în două rânduri, joi, să ajungă la faţa locului, dar au renunţat până la urmă, din cauza intensităţii bombardamentelor.

    Escaladarea violenţelor, care a început în urmă cu aproape o săptămână, continua în bastionul huilei Donbas. Întreaga linie a frontului pare că s-a trezit, însă zona cea mai agitată se află în estul bastionului rebel Doneţk şi în zona aeroportului, pe care şi-l dispută beligeranţii.

    Jurnalişti AFP prezenţi de o parte şi de alta a liniei frontului au constatat tiruri intense şi continue toată ziua de joi.

    Miza acestor bombardamente este preluarea controlului celui mai recent dintre cele două terminale ale aeroportului, care se află parţial pe mâna ucrainenilor.

    “Luptele pentru aeroport au atins aceeaşi intensitate ca în perioada de vârf de la sfârşitul lui septembrie şi începutul lui noiembrie”, a scris pe Facebook un corespondent de război partizan al Kievului, Iuri Butusov, potrivit căruia “beligeranţi s-au aflat la o distanţă de trei-cinci metri, aproape corp la corp”.

    Un jurnalist AFP a auzit conversaţii pe talkie-walkie între militari ucraineni care vorbeau despre tiruri susţinute cu tancuri vizând să distrugă unul dintre zidurile noului terminal şi cereau întăriri.

    “Ajunşi în apropiere, am apreciat că situaţia era prea imprevizibilă pentru a merge mai departe”, a declarat Alexander Hug, unul dintre reprezentanţii misiunii, evocând “lupte continue” şi “atacuri de artilerie grea provenind din ambele tabere”.

    “Aceste atacuri sunt efectuate, de asemenea, din zone locuite sau de la periferia acestora şi antrenează o ripostă care provoacă victime şi pagube infrastructurilor”, a adăugat el.

    Armata ucraineană a afirmat joi seara că a declanşat o contraofensivă şi i-a “respins” pe rebeli, dar că “bătălia continuă”.

    Kievul a anunţat că doi militari au fost ucişi pe aeroport. La Vodiane, un sat situat la şase kilometri, unde ucrainenii îi evacuează pe cei scoşi din luptă pe aeroport, un jurnalist AFP a văzut joi după-amiaza un mort şi cinci răniţi, dintre care doi în stare gravă.

    – Lege în vederea unei “mobilizări parţiale”

    În capitala ucraineană, secretarul Consiliul Naţional ucrainean pentru Securitate Oleksandr Turcinov a prezentat joi “două scenarii” pentru mai departe.

    “Primul este reluarea la scare mare a ostilităţilor şi un atac cu participarea activă a forţelor armate ruseşti, ale cărui consecinţe ar putea să fie un război continental de mare amploare”, a subliniat el.

    Al doilea “implică tentative ale Kremlinului vizând să împiedice stabilizarea situaţiei în Ucraina”, cu scopul de a epuiza ţara economic şi militar.

    Turcinov a reafirmat că Rusia este parte implicată în mod direct în conflict.

    În opinia sa, 8.500 dintre cei 38.000 de oameni care luptă împotriva armatei naţionale ucrainene sunt militari din armata naţională rusă. Aproximativ 52.000 de militari suplimentari sunt prezenţi în apropiere de frontieră, cu peste 300 de tancuri şi 1.800 de alte vehicule blindate.

    În faţa acestei “ameninţări”, Parlamentul ucrainean a adoptat o lege care prevede trei valuri de “mobilizare parţială” în 2015. Primul începe pe 20 ianuarie şi vizează aproximativ 50.000 de persoane.

    “Ucraina se pregăteşte de război. Noi suntem pregătiţi de un răspuns pe măsură. Nu suntem slabi”, a avertizat “preşedintele republicii” de la Doneţk (DNR) Aleksandr Zaharcenko.

    Joi a fost zi de doliu naţional în Ucraina, în memoria celor 13 civili ucişi într-un vehicul lovit de o rachetă, la Volnovaha, marţi, în cel mai sângeros atac comis împotriva civililor de la Acordurile de Pace de la Minsk din septembrie.

    Cele două tabere continuă să se acuze reciproc de această dramă.