BusinessMagazin

Tag: banci

  • Seful Volksbank: nu exista productie

    Schreiner contesta decizia bancii centrale de a pastra cerintele privind rezervele minime obligatorii pentru toate liniile de business ale bancherilor "pentru ca in aceste conditii finantarea este scumpa chiar si pentru micii intreprinzatori si intreprinderile mici si mijlocii, care sunt in orice economie o piesa importanta a productiei". Bancile comerciale sunt obligate sa imobilizeze la BNR o parte din sumele atrase, sub forma de rezerve minime obligatorii.

    Pentru pasivele in valuta cota de constituire a rezervelor este de 40%, in timp ce la lei se aplica o cota de 20%, insa doar pentru cele cu scadenta mai mica de doi ani. Costul acestor rezerve este, spune Schreiner, de circa 3% din costul finantarii. In opinia presedintelui de la Volksbank, banca centrala ar putea adopta masuri diferentiate: "sa puna rezerve de cat cred ei pentru a reduce consumul populatiei, dar sa lase intreprinzatorii sa aiba acces la finantari ieftine, pentru a putea sa-si faca treaba bine". Deficitul de cont curent – alimentat in principal de consum – a ajuns dupa primele 11 luni din 2007 la aproape 15,3 miliarde de euro, ceea ce reprezinta 12,95% din PIB estimat pentru 2007.

  • Vicepresedinte la 32 de ani

    Noul vicepresedinte se alatura unei echipe de conducere din care mai fac parte doi austrieci si un roman: Gerald Schreiner (presedinte, 41 de ani), Herwig Burgstaller (vicepresedinte risk management, 39 de ani) si Simona Fatu (vicepresedinte responsabil cu activitatea de corporate, 39 de ani). Herwig Burgstaller si Valentin Vancea nu vor lucra pentru prima data impreuna acum, in conditiile in care si Burgstaller a fost recrutat (in martie anul trecut) tot din “curtea” competitorilor de la HVB Tiriac Bank, unde a fost seful proiectului de integrare a HVB cu Banca Tiriac pe partea de risc.

    Volksbank este a opta banca din sistem in functie de active si unul dintre principalii jucatorii de pe piata de retail, cu active de peste 2,7 miliarde de euro in septembrie 2007 si un volum de credite de peste 2,2 miliarde de euro la finele anului trecut.

  • Bugetarii obligati sa isi deschida un cont bancar

    Ordonanta de Guvern 149 din decembrie 2007 obliga insa bugetarii si functionarii publici din ministere si institutiile statului sa isi aleaga o banca pana la 31 martie. Scapa de aceasta obligatie pensionarii si parintii copiilor care primesc alocatii.

    Click aici pentru mai multe amanunte

  • Ajunge euro la 4 lei?

    Incercarea de a face pariul corect pentru cursul euro/leu a iscat controverse aprinse chiar si intre analistii aceleiasi trezorerii in multe dintre bancile comerciale ce au dat curs invitatiei BUSINESS Magazin de a face o prognoza pentru finele lunii iunie. O parte au revenit de mai multe ori asupra valorilor initiale, hotarandu-se cu greu pe ce sa parieze. „Nu mai poti sa faci nici o previziune bazata pe ceea ce ai invatat la scoala“, spune unul dintre ei, explicand ca, cel putin teoretic, majorarea dobanzii de politica monetara cu 0,5% operata de banca centrala la 7 ianuarie ar fi trebuit sa incurajeze o apreciere a monedei nationale. Nici pomeneala insa de o astfel de reactie, deprecierea leului continuand la fel de accentuat si in zilele ce au urmat deciziei BNR.

    Piata tinde sa exagereze atunci cand apare o anumita tendinta, fie intr-un sens, fie in celalalt, incearca Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank, sa dea o explicatie acestei reactii atipice de pe piata valutara. „Cand se intoarce valul, toata lumea merge cu el si asa se naste un tsunami.“

    In cazul leului, valul s-a intors in iulie anul trecut, cand a inceput o depreciere aproape constanta, de atunci si pana in prezent declinul depasind si cele mai pesimiste previziuni (care vorbeau de o posibila scadere a monedei nationale pana la 3,35 lei/euro in luna decembrie). In lipsa unor evenimente majore care sa surpe perspectiva pozitiva a celor ce-si plaseaza banii in Romania, cresterea de valoare a leului va continua nestanjenita si pe mai departe – era una dintre concluziile analizei facute pornind de la opiniile exprimate de bancheri la jumatatea lui 2007. La putina vreme insa, economia mondiala a fost zguduita de criza creditelor ipotecare secundare din Statele Unite, moment in care multi dintre investitori au decis sa renunte la plasamentele apreciate ca riscante (asa cum sunt considerate si cele de pe piata romaneasca).

    Economia Romaniei, la randul ei, a inceput sa-si arate propriile suferinte – inflatia a crescut peste orice asteptari, iar deficitele s-au adancit tot mai mult pe baza unui consum care a explodat odata cu relaxarea conditiilor de creditare. In esenta, inrautatirea indicatorilor macroeconomici ai Romaniei si situatia financiara internationala ce mentine reticenta investitorilor fata de plasamentele in economii emergente sunt principalii factori pe care ii iau in calcul analistii cand isi fac previziunile pentru urmatoarea jumatate de an. Acestui climat economic „alterat“, asa cum il numeste Meral Omer, directorul diviziei de trezorerie de la Libra Bank, i se adauga acum un nou factor: imprevizibilitatea politicilor economice, specifica pentru un an electoral.

    Prin urmare, nu e de asteptat o apreciere a leului in perioada imediat urmatoare, spune Meral Omer, care vede un curs de schimb de 3,65-3,70 lei/euro pentru iunie 2008 si unul de 3,45-3,50 pentru decembrie. „Pe termen lung, o crestere economica sustinuta, fara crize financiare severe la nivel mondial, creeaza perspective pentru revenirea monedei nationale pe trend de apreciere“, considera directorul trezoreriei de la Libra Bank.

    Nici ceilalti bancheri care au raspuns invitatiei BUSINESS Magazin nu debordeaza de optimism, chiar daca multi vad leul la finele lunii iunie macar un pic mai puternic decat este in prezent, cand raportul leu/ euro trece constant de 3,6. Adunand prognozele facute de bancheri, rezulta ca in decursul urmatoarelor sase luni moneda nationala ar putea varia extrem de amplu, intre un minim de 3,2 lei/euro si un maxim de 4 lei/euro, ajungand sa se plaseze la finele lunii iunie intr-un interval de 3,35 lei/euro (estimare a Credit Europe Bank) si 3,7 lei/euro (prognoza venita din partea Eximbank).

    „Nu cred ca banca centrala va lasa cursul sa iasa din intervalul 3,2-3,7 lei/ euro“, apreciaza Mihai Bogza, presedintele Bancpost. In opinia lui, semnalele pe care le va transmite Banca Nationala a Romaniei se constituie intr-un important factor de influenta pentru piata valutara. „Daca piata va percepe ca BNR intentioneaza sa intervina pentru a tempera miscarile brutale ale cursului, atunci volatilitatea ar putea fi mai redusa“, crede Bogza. Volatilitatea va depinde in prima instanta de vestile privind anumiti indicatori macroeconomici, cel mai important fiind deficitul contului curent al balantei de plati.

    Deficitul extern ramane un motiv de ingrijorare si in viziunea analistilor de la Banca Mondiala, care noteaza intr-un raport recent ca acesta ar putea urca in 2008 la peste 15% din PIB, fata de 14% in 2007 si 10% in 2006. In viziunea Comisiei Nationale de Prognoza, dezechilibrul este usor mai redus, fiind estimat pentru anul in curs la 13,6% din PIB. Iar daca piata va aprecia ca nu se intrevede o tendinta clara de stopare a deteriorarii deficitului, „atunci asteptarile privind o eventuala ajustare brutala vor duce la miscari speculative ce vor mentine volatilitatea ridicata“, spune Bogza. In acelasi sens pot actiona si o eventuala accelerare a inflatiei, dar si persistenta efectelor generate de criza internationala de lichiditati. In aceste conditii, presedintele Bancpost considera „hazardata“ orice predictie privind evolutia cursului pe urmatoarele luni, plasandu-se in tabara analistilor ce au ales sa se abtina de la a face un pronostic.

  • Planuri mari de la cei mici

    Intesa Sanpaolo este cel mai mare grup bancar din Italia, insa in Romania filiala italienilor se situa la sfarsitul lunii noiembrie 2007 pe locul 21 in sistem dupa active, cu o cota de piata de sub 1%. In primele nouă luni din 2007, Intesa Sanpaolo Romania a obtinut un profit net de cinci milioane de euro, iar portofoliul de credite a ajuns la 286 milioane de euro, din care 243 milioane de euro pe segmentul corporate si 43 milioane de euro pe retail.
    Activitatea bancii se va concentra pe dezvoltarea sectorului de retail, potrivit sursei citate, urmarindu-se mai ales largirea ofertei de produse si segmentarea activitatii.

  • Nou credit imobiliar cu avans zero

    Astfel, pentru varianta de creditare cu avans zero dobanda este cu 0,4 puncte procentuale mai mare decat dobanda standard practicata in mod curent la imprumuturi de acest gen, iar suma maxima imprumutata este de 300.000 de euro (cu o scadenta de maxim 25 de ani).

    Pentru un imprumut cu avans de minim 5% – la care suma maxima imprumutata urca pana la 400.000 de euro iar scadenta la 30 de ani – dobanda este cu cu 0,2 p.p. mai mare decat cea standard. A treia varianta de creditare are un avans de minimum 25% si dobanda standard practicata de banca in mod curent la imprumuturi de acest gen. Pentru aceasta varianta, clientii pot fi atat rezidenti cat si nerezidenti si nu au prevazuta o suma maxima ce poate fi imprumutata iar perioada pentru care se acorda imprumutul este de 30 ani.

    Cele trei variante sunt disponibile pentru toate produsele de finatare imobiliara din oferta bancii. Pentru a da numai un exemplu, dobanda practicata de banca pentru produsul in euro "Camin Super BCR" (fixa pe o perioada de un an si variabila ulterior) este de 6,2%/an.

    Odata cu relaxarea normelor de creditare, pe masura ce banca centrala le-a validat propriile norme de finantare, tot mai multe banci au optat pentru a oferi credite cu garantie imobiliara cu avans zero sau mai mic de 25%. In cele mai multe dintre cazuri insa dobanda creste la aceste tipuri de finantare cu cateva procente fata de produsele standard. In prezent, mai putin de jumatate din bancile comerciale opereaza dupa norme proprii de creditare.

  • Feriti-va de credite

    Acum, BNR a decis sa creasca dobanda de politica monetara cu jumatate de procent, la 8%, constransa de inflatie. Explicatia inflatiei, in cuvintele folosite in comunicatul bancii, este “mentinerea consumului la un nivel nesustenabil”, ceea ce inseamna salarii crescand prea rapid si credite mai multe si mai mari, mai ales in valuta.

    Si la doar cateva zile au sosit, intr-adevar, statisticile care au confirmat ca anul trecut pariul cu inflatia a fost pierdut, 2007 incheindu-se cu o rata anuala de 6,57%, cu un procent si jumatate peste intervalul tintit de BNR. Putini se asteptau ca inflatia sa fie mai mica si inca mai putini ca BNR sa nu urce dobanda, ceea ce explica de ce cursul valutar, primul care raspunde la o miscare de dobanda, si-a urmat tendinta de pana atunci (adica deprecierea leului), iar toti analistii au inceput deja sa vorbeasca despre urmatoarea majorare a dobanzii.

    Decizia BNR isi va face insa efectul in perioada urmatoare, odata cu scumpirea creditelor, in special a celor cu dobanda legata de indicatorul pietei monetare interbancare (BUBOR). Efectul va fi totusi relativ; cum s-a vazut, imprumuturile au continuat sa creasca si dupa momentul din toamna trecuta, cand o serie de banci le-au scumpit pe acelea calculate in functie de dobanda internationale de referinta la euro (EURIBOR). Daca intr-adevar creditarea se va mai tempera, aceasta va fi mai mult din cauza climatului de nesiguranta general creat de criza de pe pietele financiare internationale.

    Ramane insa cu totul in afara ariei de autoritate a BNR cealalta premisa a “consumului nesustenabil”, adica veniturile in urcare accelerata.

    Aici, paradoxal, aliatul BNR ar fi chiar deprecierea leului, cea care scumpeste marfurile de import si reduce puterea de cumparare. Deocamdata, in mod firesc, banca centrala incearca sa evite o depreciere rapida a leului, care i-ar ruina si pe mai departe sperantele intr-o readucere sub control a inflatiei; saptamana trecuta, pe langa dobanda de politica monetara, BNR le-a majorat discret si pe cele pentru rezervele minime obligatorii ale bancilor – depozitele plasate de acestea la banca centrala.

  • Salvatorul pe cal alb

    Bank of America a anuntat ca dupa integrare, Countrywide nu va mai oferi credite ipotecare secundare, adica acelea care produc acum pierderi institutiilor financiare americane. Acum, un faliment al Countrywide, numarul 1 pe piata creditelor ipotecare, ar fi atras daune la scara intregii economii, atata vreme cat compania era implicata in fiecare al saselea imprumut ipotecar acordat in SUA. Nu e de mirare ca stirea preluarii a urcat actiunile Countrywide cu 51% la bursa din New York, aducandu-i capitalizarea la 4,5 miliarde de dolari. Criza continua sa se manifeste insa la celelalte institutii care au suferit pierderi de pe urma creditelor subprime: dupa schimbarea in ultimele luni a sefilor de la Merrill Lynch si Citigroup, acum a venit randul bancii Bear Stearns, care l-a inlocuit pe fostul CEO James Cayne cu vicepresedintele Alan Schwartz

  • Bancile straine forteaza scaderea leului in fata euro

    Bancile straine cu expuneri mari pe leu pariaza pe deprecierea monedei romanesti in urmatoarele luni, inclusiv alimentand cu stiri alarmiste privind evolutia inflatiei si a deficitului de cont curent pentru urmatoarele luni.

    Barclays, una dintre cele mai mari banci londoneze, vede cursul urcand la 3,75 lei pentru un euro si recomanda clientilor sa "ia pozitii short pe leu", adica sa vanda moneda. Britanicii considera ca leul mai are loc de pierdut (pana la atingerea nivelului-tinta de 3,75 lei pentru un euro) si se asteapta ca acesta sa fie aparat de BNR fie prin majorari de dobanda, fie chiar prin interventii pe piata valutara.

    Mai multe amanunte pe www.zf.ro

  • Banca Romaneasca suspenda doua carduri

    In aceasta perioada, cardurile VISA debit card si Maestro credit card nu vor putea fi utilizate la nici un terminal electronic (ATM sau POS). Actualizarea nu va afecta functionalitatea cardurilor MasterCard Standard, care vor putea fi utilizate in aceasta perioada, insa doar in reteaua de acceptare a altor banci (ATM sau POS)

    Banca va asigura totusi functionalitatea continua a serviciului de suport, pentru preluarea apelurilor cu privire la eventuale incidente cum ar fi pierderea/furtul cardului. Numerele de telefon la care poate fi apelat serviciul de suport sunt 021 315.93.32/021 315.71.00.