BusinessMagazin

Tag: sua

  • ONU şi apărători ai drepturilor omului cer anchete judiciare în cazul practicilor CIA

    “Raportul confirmă ceea ce comunitatea internaţională ştia”, a declarat Ben Emmerson, raportorul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, după publicarea de către Senatul american a unui raport cu privire la tehnicile dure de interogare utilizate de CIA împotriva unor deţinuţi după atentatele din 11 septembrie 2011.

    “În mod evident, a fost orchestrată o politică la cel mai înalt nivel al administraţiei (preşedintelui George W.) Bush, care a permis infracţiuni sistematice şi încălcări flagrante ale drepturilor omului”, a adăugat el.

    A venit “timpul pentru a acţiona şi responsabilii de această conspiraţie criminală să fie prezentaţi în faţa justiţiei”, a subliniat el.

    “Raportul este scandalos şi este imposibil să-l citeşti fără a simţi indignare din cauza faptului că administraţia noastră a comis aceste crime atroce”, a apreciat Anthony Romero, directorul general al puternicei Uniunii Americane pentru Libertăţi Civice (ACLU).

    “Oficialii din administraţie care au autorizat aceste practici ilegale ar trebui să dea socoteală”, a spus el.

    Însă începerea unor anchete judiciare pare puţin probabilă. Un oficial din cadrul Departamentului american al Justiţiei a anunţat că, din 2009, au fost deschise două anchete pentru aplicare de rele tratamente deţinuţilor, însă acestea nu au adunat probe suficiente pentru inculpare.

    Raportul Senatului nu prezintă “vreo informaţie nouă” pentru anchetatori, a dat asigurări acest oficial într-un comunicat.

    Raportul Senatului, foarte aşteptat, constituie prezentarea cea mai detaliată a programului secret, chiar dacă numeroase elemente erau deja cunoscute marelui public.

    Potrivit asociaţiilor, raportul arată că tehnicile utilizate au încălcat în repetate rânduri legile internaţionale şi drepturile cele mai elementare ale omului.

    Programul “a dat undă verde pentru a comite nepedepsit ceea ce legea internaţională privind tortura şi dispariţiile califică drept infracţiuni”, a notat Steven Hawkins, directorul general al Amnesty International în Statele Unite.

    “A venit timpul pentru a cere socoteală, dar şi o anchetă completă, acţiuni în justiţie şi compensaţii pentru victime”, a adăugat el.

    Directorul general al Human Rights Watch, Kenneth Roth, a subliniat la rândul său că raportul “arată în mod evident că afirmaţiile repetate, potrivit cărora măsurile drastice erau necesare pentru a-i proteja pe americani, nu erau decât o pură ficţiune”.

    ACLU l-a îndemnat pe preşedintele american Barack Obama să ia măsuri pentru a se “asigura că Statele Unite nu vor mai tortura niciodată”, numind în acest sens un procuror pentru a ancheta şi reformând CIA.

  • Barack Obama: Metodele utilizate de CIA au fost “contrare” valorilor Statelor Unite

    “Aceste tehnici de interogare au afectat puternic reputaţia Statelor Unite pe plan global”, a declarat Barack Obama într-un comunicat, promiţând că va face totul pentru ca aceste metode să nu mai fie utilizate niciodată.

    “Nicio naţiune nu este perfectă, dar una din forţele Statelor Unite este voinţa de a înfrunta direct trecutul”, a spus Obama.

  • Statele Unite, hotărâte să nu plătească răscumpărări pentru eliberarea ostaticilor

    În cazurile de luări de ostatici, Washingtonul refuză să negocieze cu “organizaţiile teroriste”, spre deosebire de alte ţări, inclusiv din Europa, suspectate că plătesc răscumpărări pentru eliberarea cetăţenilor lor.

    Pe fondul creşterii numărului cazurilor de răpire a unor cetăţeni americani şi al uciderii unora dintre aceştia de către gruparea Stat Islamic, Departamentul de Stat a reamintit, luni, că preşedintele Barack Obama a ordonat în urmă cu câteva luni, “reevaluarea completă a modului în care administraţia americană abordează aceste probleme”. “Reevaluarea” politicii Statelor Unite în privinţa luării de ostatici implică Departamentul de Stat, Pentagonul şi serviciile de informaţii, a precizat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Jennifer Psaki.

    “Dar problema răscumpărării nu a fost inclusă în cadrul reevaluării”, a subliniat oficialul american. “Administraţia Statelor Unite, în conformitate cu politica în vigoare, nu face nicio concesie răpitorilor, pentru simplul motiv că toţi americanii din străinătate s-ar confrunta cu un risc şi mai mare de răpire. Iar, prin plata răscumpărărilor, am susţine organizaţiile teroriste, pe care, de fapt, încercăm să le anihilăm”, a explicat Jennifer Psaki.

    În Statele Unite, puţine voci critice au contestat această politică. Cu toate acestea, familia lui Luke Somers, ostaticul american ucis sâmbătă în Yemen, a criticat, luni, în declaraţii pentru presa britanică, reacţia autorităţilor americane, afirmând că a fost pusă în faţa unui fapt împlinit.

    În operaţiunea armată desfăşurată de forţele speciale americane, Somers, fotojurnalist, în vârstă de 33 de ani, răpit în septembrie 2013 la Sanna, şi Pierre Korkie, profesor sud-african răpit din mai 2013, “au fost asasinaţi de teroriştii din AQPA” (Al-Qaida în Peninsula Arabică), a anunţat secretarul american al Apărării, Chuck Hagel.

    Preşedintele american Barack Obama a declarat ulterior că a “autorizat operaţiunea de salvare (…) în colaborare cu Guvernul yemenit”, în urma informaţiilor care au arătat că viaţa lui Luke Somers este în pericol imediat.

  • Lavrov acuză SUA de duplicitate: Relaţiile Rusia-NATO traversează cea mai gravă criză de la sfârşitul Războiului Rece

    Washingtonul îşi exprimă dorinţa de a coopera cu Moscova, în timp ce demersurile concrete ale Statelor Unite faţă de Rusia arată un caracter inamical, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat RIA Novosti.

    Chiar şi în prezent, “în pofida tuturor divergenţelor pe tema Ucrainei, americanii ne împărtăşesc dorinţa lor de a coopera pentru a rezolva problemele de actualitate internaţională, de a lucra la o ordine de zi pozitivă a relaţiilor”, afirmă ministrul. “Cu toate acestea, aceste apeluri şi cuvinte frumoase dezvăluie o realitate paralelă cu demersurile practicate de Washington, care arată un caracter inamical”, a declarat şeful diplomaţiei ruse.

    Potrivit lui, acest lucru este legat parţial de faptul că “abordările partenerilor americani sunt sensibil influenţate de fluctuaţiile conjucturii politice interne a Statelor Unite, mai ales obiectivele curente ale campaniei electorale”.

    El a afirmat, de asemenea, că relaţiile dintre Rusia şi NATO traversează cea mai gravă criză de după Războiul Rece, Moscova susţinând totuşi continuarea dialogului.

    “Relaţiile dintre Rusia şi NATO traversează criza cea mai gravă de la sfârşitul Războiului Rece. Alianţa continuă să izoleze Rusia, întreprinde demersuri ce vizează consolidarea potenţialului său militar şi intensificarea prezenţei militare a blocului în apropierea frontierei ruse”, a declarat el.

    Potrivit lui, NATO a suspendat cooperarea cu Moscova în domeniile militar şi civil.

    “Astfel de măsuri cresc tensiunea, bineînţeles, şi subminează stabilitatea în regiunea euro-atlantică. În pofida acestui lucru, noi considerăm necesar să menţinem deschise canalele dialogului politic”, a continuat ministrul.

    La începutul lui aprilie, miniştrii de Externe ai ţărilor membre NATO au suspendat cooperarea civilă şi militară cu Rusia din cauza poziţiei acesteia în privinţa Ucrainei şi anexării Crimeei.

     

  • Cuplul regal britanic în SUA: Prinţul William s-a întâlnit cu Obama la Casa Albă, iar Kate cu copii la New York – FOTO

    Prinţul William – care a sosit la New York duminică seara împreună cu soţia sa, în prima lor vizită oficială în Statele Unite – s-a întâlnit luni dimineaţa cu preşedintele american, în cadrul unei etape de câteva ore la Washington.

    Aşezaţi alături, în Biroul Oval de la Casa Albă, preşedintele american şi prinţul William, zâmbind, au glumit şi vorbit despre copii.

    Evocând al doilea copil, care se va naşte în primăvară, prinţul i-a spus preşedintelui că, în emoţia pe care i-a provocat-o naşterea primului său copil, prinţul George, a uitat să întrebe dacă acesta era băiat sau fată.

    “Ai uitat să întrebi?”, a exclamat râzând Obama, tatăl a două fete.

    Prinţul a venit totodată să ceară susţinerea preşedintelui în lupta împotriva traficului de animale sălbatice.

    Preşedintele a salutat, în faţa presei, “activitatea foarte importantă” a lui William, preşedintele Asociaţiei “United for Wildlife”, care luptă pentru apărarea faunei sălbatice.

    Cei doi s-au întâlnit ultima dată în 2011, la Palatul Buckingham, cu ocazia vizitei de stat a lui Barack Obama.

    Prinţul William a denunţat, ulterior, într-un discurs susţinut la sediul Băncii Mondiale (BM), cele 20 de miliarde de dolari obţinute anual prin traficul de animale sălbatice.

    “Cooperarea este arma noastră cea mai eficientă împotriva traficanţilor”, a subliniat prinţul, anunţând că fostul ministru britanic de Externe William Hague va prezida un grup internaţional de luptă împotriva acestui trafic.

    Organismul internaţional găzduieşte în prezent un congres pe tema corupţiei din jurul trafcului de animale sălbatice.

    Casa Albă a salutat, când anunţat această întâlnire, activitatea prinţului “în această luptă împotriva a ceea ce reprezintă totodată o ameninţare în domeniul securităţii şi o problemă de mediu devastatoare”.

    – Mantou negru elegant

    Rămasă la New York, soţia sa, Kate, a vizitat luni dimineaţa, la Harlem, celebrul cartier afro-american de la New York, un centru dedicat copiilor – Northside Center for Child Development.

    Purtând un mantou negru elegant de la Goat, o marcă britanică, ducesa de Cambridge a urmărit timp de o oră un atelier de lucru manual în compania lui Chirlane McCray, soţia primarului din New York Bill de Blasio.

    Însărcinată în cinci luni, ducesa a fost primită cu aplauze de câteva zeci de persoane care au înfruntat frigul pentru a o vedea şi a-i spune – aşa cum arăta o pancartă – că o “iubesc pe Kate”.

    Tânăra le-a salutat şi a acceptat un buchet de flori de la un copil.

    O ambulanţă o urmează pe tânără pe parcursul întregii vizite oficiale, ca măsură de precauţie în legătură cu sarcina.

    Ducesa de Cambridge a luat după aceea dejunul la Consulatul britanic, unde urma să se întâlnească cu reprezentanţi ai comunităţii britanice care locuiesc la New York din lumea artelor, culturii şi afacerilor.

    După o după-amiază de odihnă pentru Kate, cuplul s-a întâlnit la New York şi a mers la o recepţie dedicată faunei sălbatice, la care erau prezente Hillary Clinton, o posibilă pretendentă la Casa Albă, şi fiica sa Chelsea.

    Luni seara cuplul a asistat la un meci din Campionatul Nord-american de Baschet (NBA), care susţine United for Wildlife.

    Elita sportivă şi muzicală americană i-a primit cu entuziasm pe prinţ şi pe soţia sa, care au asistat pentru prima dată la un meci NBA.

    La sfârşitul meciului, legenda baschetului LeBron James, alias “King James”, s-a întâlnit cu cuplul căruia i-a oferit tricouri ale echipei, inclusiv unul pentru prinţul George, în vârstă de un an.

    Cântăreţii Jay-Z şi Beyonce au discutat cu cuplul princiar la pauză, printre încurajările zgomotoase ale publicului.

    William, al doilea în ordinea succesiiunii la tronul britanic după tatăl său, prinţul Charles, şi Kate, ambii în vârstă de 32 de ani, au început duminică seara această vizită oficială, care are atât aspecte diplomatice, cât şi economice, în promovarea intereselor britanice.

    Cuplul, care urmează să-şi încheie vizita marţi seara, nu este însoţit de prinţul George, care a rămas la Londra.

    Această vizită americană aminteşte de vizita prinţului Charles şi prinţesei Diana, în 1985. Prinţesa Ţării Galilor a atras atunci toată atenţia presei, dansând cu preşedintele american Ronald Reagan şi John Travolta.

  • Însărcinatul cu afaceri al SUA discută la Guvern cu ministrul Cazanciuc despre justiţie – surse

    La Guvern se află şi premierul Victor Ponta, care se află însă într-o întâlnire cu experţii Fondului Monetar Internaţional şi ai Comisiei Europene.

    Discuţia dintre oficialul american şi ministrul Justiţiei are loc în contextul în care Curtea Constituţională a stabilit, joi, că articolele din noul Cod de procedură penală care reglementează modul de aplicare a controlului judiciar şi a controlului judiciar pe cauţiune sunt neconstituţionale, pentru că restrâng libertatea individuală, libera circulaţie şi viaţa intimă, iar Direcţia Naţională Anticorupţie a arătat că sunt necesare modificări printr-o ordonanţă de urgenţă care să intre în vigoare anterior publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial.

    Plenul Curţii Constituţionale a constatat că, deşi noul Cod de procedură penală include printre măsurile preventive controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune, nu prevede şi durata pentru care pot fi dispuse aceste măsuri.

    “Caracterul excepţional al măsurilor preventive, care implică restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi fundamentale, impune caracterul temporar, limitat în timp, al acestora. Prin urmare, Curtea a reţinut că normele de procedură penală care dau posibilitatea organelor judiciare de a dispune măsurile preventive ale controlului judiciar şi ale controlului judiciar pe cauţiune pentru perioade nelimitate contravin exigenţelor articolului 53 din Constituţie”, se arată în decizia CC.

    Judecătorii CC au stabilit, cu majoritate de voturi, că sunt neconstituţionale dispoziţiile articolelor 211 – 217 din Codul de procedură penală, care reglementează măsurile preventive ale controlului judiciar şi ale controlului judiciar pe cauţiune.

    Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Satu Mare.

    Direcţia Naţională Anticorupţie propune ca măsura controlului judiciar să fie dispusă pentru 60 de zile şi prelungită succesiv pentru aceeaşi perioadă, dar nu mai mult de doi ani, solicitând ministrului Justiţiei să fie făcute aceste modificări legislative, după decizia Curţii Constituţionale.

    Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a transmis o scrisoare ministrului Justiţiei, în care susţine necesitatea unei intervenţii legislative urgente care să modifice dispoziţiile din Codul de procedură penală referitoare la controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune şi să reglementeze durata pentru care pot fi dispuse aceste măsuri, procedura şi durata maximă pentru care pot fi prelungite

    În opinia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, controlul judiciar ar trebui să fie dispus pentru o perioadă de 60 de zile şi prelungit succesiv pentru aceeaşi perioadă, iar durata totală a măsurii preventive să nu depăşească doi ani.

    În scrisoarea transmisă ministrului Justiţiei, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie notează că adoptarea recentei decizii poate da naştere unor vulnerabilităţi în cauzele penale aflate în curs şi în care s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar. Astfel, există riscul ca inculpaţi a căror libertate de mişcare a fost restrânsă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi să părăsească teritoriul ţării, îngreunând astfel desfăşurarea procesului penal.

    “Având în vedere că pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie există mai multe asemenea cauze care privesc persoane publice suspectate de săvârşirea unor infracţiuni grave şi care beneficiază de resurse materiale semnificative, materializarea acestui risc poate crea în rândul publicului impresia că inacţiunea autorităţilor a facilitat acestor persoane sustragerea de la răspunderea penală”, se mai arată în comunicatul citat.

    Procurorul şef al DNA apreciază că modificările ar trebui adoptate printr-o ordonanţă de urgenţă care să intre în vigoare anterior publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial.

  • Duma de Stat de la Moscova va discuta despre deteriorarea relaţiilor dintre Rusia şi SUA

    La discuţii vor participa reprezentanţi ai Ministerului rus de Externe, ai Academiei de Ştiinţe, Camerei Civice şi Comisiei pentru Afaceri internaţionale din cadrul Dumei. Agenda include subiecte precum motivul deteriorării relaţiilor dintre Rusia şi Statele Unite, conflictul politic din jurul Ucrainei, încercările Statelor Unite de izolare a Rusiei şi perspectiva relaţiilor bilaterale.

    “Congresul Statelor Unite tocmai a adoptat o rezoluţie care pentru noi echivalează cu declararea unui Război Rece”, a declarat înaintea audierilor preşedintele Comisiei pentru Afaceri internaţionale din Dumă, Aleksei Puşkov, membru al partidului Rusia Unită.

    “Acţiunile SUA fac o nouă resetare imposibilă. Audierile vor fi consacrate modului de a construi relaţii pe viitor”, a adăugat Puşkov.

    Camera Reprezentanţilor din Statele Unite a adoptat o rezoluţie împotriva Rusiei la 4 decembrie. Documentul acuză Moscova că este un “agresor” în relaţiile cu vecinii săi şi îi cere preşedintelui american Barack Obama să furnizeze Guvernului ucrainean “echipament de apărare letal şi neletal, servicii şi antrenament”.

    Poziţia Rusiei şi a ţărilor occidentale în privinţa situaţiei din Ucraina diferă radical. Rusia a negat în mod repetat orice implicare în criza ucraineană, dar Occidentul o acuză de participare la luptele din estul Ucrainei şi a impus Moscovei o serie de sancţiuni.

  • Biden respinge “prostiile” referitoare la poziţia SUA faţă de Iran şi oferă asigurări Israelului

    “Am auzit multe prostii despre poziţia noastră faţă de Iran”, a declarat Joe Biden într-un discurs susţinut la Forumul proisraelian Saban, la Washington.

    “O voi spune, deci, foarte clar”, “nu vom lăsa Iranul să se doteze cu arma nucleară, punct. Gata cu discuţiile. Nu se va întâmpla, atât timp cât suntem noi” la putere, a dat asigurări Biden.

    Vicepreşedintele a afirmat că Washingtonul discută în detaliu politica sa iraniană şi i-a îndemnat pe participanţi să nu exagereze importanţa dezacordurilor dintre Statele Unite şi Israel.

    “Nu există absolut nicio divergenţă, niciuna, între noi şi israelieni cu privire la problema securităţii Israelului”, a insistat el.

    “Însă, ca prieteni, avem obligaţia să vorbim cinstit unii cu alţii, să vorbim despre dezacordurile tactice pe care le avem şi să nu le evităm”, a spus Biden.

    Israelul a criticat în mod public negocierile dintre marile puteri din Grupul 5+1 şi Teheran cu privire la programul nuclear iranian, acuzând Washingtonul de naivitate în legătură cu noul preşedinte iranian.

    Relaţiile dintre cei doi aliaţi au atins cel mai scăzut nivel, după eşecul unei relansări a procesului de pace israeliano-palestinian de către secretarul de Stat John Kerry.

  • BIOGRAFIE: Cine este Ashton Carter, fizician şi fost profesor la Harvard, nominalizat la conducerea Pentagonului

    Carter, în vârstă de 60 de ani, a fost numărul doi al Pentagonului în perioada 2011-2013.

    Abilităţile sale şi cunoaşterea fină a Pentagonului ar trebui să constituie un atu, în cazul în care acesta va fi confirmat de Senat şi va prelua funcţia de secretar al Apărării la începutul anului viitor.

    “Domnul Ashton Carter este respectat atât de republicani, cât şi de democraţi; în plus, el este iubit de femeile şi bărbaţii în uniformă”, a apreciat preşedintele Obama, argumentând alegerea sa.

    Cu toate acestea, chiar şi cei mai puternici susţinători ai lui Carter se tem că inteligenţa şi capacităţile lui nu-i vor garanta o influenţă semnificativă în dezbaterile majore cu oficialii de la Casa Albă, care au întreţinut relaţii dificile cu predecesorii săi, notează The Guardian.

    Fizician şi fost profesor la Harvard care a manifestat interes faţă de securitatea cibernetică şi oprirea proliferării armelor de distrugere în masă, Carter urmează să-şi găsească un loc în cadrul unei administraţii unde puterea pare a fi concentrată în mâinilie unui grup foarte restrâns.

    “Sper că el înţelege bine că va avea probabil o influenţă limitată asupra persoanelor din apropierea preşedintelui, care controlează vizibil procesul de luare a deciziilor”, a afirmat ironic senatorul republican John McCain, apreciind totuşi că Ashton Carter este “extrem de competent şi are o experienţă solidă”.

    Acceptând nominalizarea sa în timpul unei ceremonii scurte la Casa Albă, acest fost oficial din domeniul Apărării a declarat că va da dovadă de sinceritate şi deschidere în relaţiile cu preşedintele american.

    În trecut, Carter a demonstrat însă dorinţa de a miza pe poziţii divergente. În 2006, pentru a preveni dezvoltarea de către Phenian a unei arme nucleare capabile să lovească SUA, el şi fostul Secretarul Apărării William J. Perry au îndemnat Washingtonul să folosească rachete de croazieră pentru a distruge rachete nord-coreene cu rază lungă de acţiune.

    Pe lista priorităţilor acestui fost oficial din Departamentul Apărării va figura, în special, lupta împotriva grupării Stat Islamic (SI) în Irak şi Siria.

  • Americanul Luke Somers, ostatic Al-Qaida, a fost ucis în operaţiunea care viza eliberarea sa. Chuck Hagel: Somers şi un alt ostatic străin au fost asasinaţi de terorişti

    UPDATE 13:08 – Hagel confirmă moartea a doi ostatici în Yemen, afirmând că au fost asasinaţi de AQPA

    Fotoreporterul american Luke Somers şi un ostatic străin au fost “asasinaţi” de Al-Qaida în cursul unei operaţiuni vizând eliberarea lor, în centrul Yemenului, a confirmat sâmbătă secretarul american al Apărării Chuck Hagel, aflat într-o vizită în Afganistan, relatează AFP.

    “Forţele speciale americane au efectuat o misiune în Yemen cu scopul de a elibera un cetăţean american, Luke Somers, şi orice alt cetăţean străin ţinut în captivitate împreună cu el de către terorişti din cadrul Al-Qaida în Peninsula Arabia (AQPA). Dar domnul Somers şi alt bărbat, care nu este cetăţean american, captiv împreună cu el, au fost asasinaţi de către terorişti AQPA în cursul acestei operaţiuni”, a declarat Hagel, citat într-un comunicat.

    Forţe yemenite şi americane au efectuat o operaţiune militară comună, încercând să-i elibereze pe cei doi ostatici Al-Qaida în Yemen.

    Statele Unite au iniţiat această operaţiune “în centrul Yemenului”, deoarece “existau motive convingătoare să credem că domnul Somers se confrunta cu un pericol iminent”, a declarat Hagel, precizând că “numeroşi combatanţi” Al-Qaida care supravegheau ostaticii au fost ucişi.

    Într-o înregistrare video postată joi pe Internet, Al-Qaida în Penisnula Arabia (AQPA), cu baza în Yemen, a ameninţat cu executarea lui Luke Somers în trei zile dacă Statele Unite nu răspund cerinţelor grupării. AQPA nu a precizat care sunt aceste revendicări, afirmând că Washingtonul le “cunoaşte”.

    “Misiunea de ieri (vineri) aminteşte angajamentul absolut al Statelor Unite faţă de securitatea cetăţenilor săi, indiferent unde se află în lume”, a adăugat Hagel, care efectuează ultima sa vizită în Afganistan, înaintea încheierii misiunii de luptă a NATO în această ţară la sfârşitul lunii.

    Sud-african ucis în Yemen, într-o operaţiune vizând eliberarea unor ostatici – ONG

    Un profesor sud-african, Pierre Korkie, luat ostatic în Yemen în mai 2013, a fost ucis sâmbătă într-o încercare a armatei americane de eliberare a unor ostatici, a anunţat o organizaţie nonguvernamentală (ONG) care încerca să negocieze eliberarea acestuia, relatează AFP.