BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Parlamentul Ucrainei: Rusia este “stat agresor”, iar republicile separatiste sunt “teroriste”

    Potrivit rezoluţiei, Rusia este “un stat agresor”, din cauza implicării în conflictul separatist din estul Ucrainei.

    “Statutul legal de «stat agresor» generează consecinţe în conformitate cu Rezoluţia 1.974 a ONU şi conform Cartei ONU”, a explicat Oleh Liaşko, liderul Partidului Radical din Ucraina.

    Potrivit rezoluţiei, autoproclamatele “republici populare” create de separatiştii proruşi în regiunile Doneţk şi Lugansk sunt catalogate “organizaţii teroriste”.

    Un atac insurgent cu rachete produs sâmbătă în oraşul ucrainean Mariupol a provocat moartea a 30 de persoane. Alianţa Nord-Atlantică, Uniunea Europeană şi Statele Unite au condamnat vehement atacul, cerând Rusiei să înceteze imediat susţinerea acordată rebelilor separatişti. La rândul său, preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, s-a declarat “extrem de preocupat”, duminică, de recentele încălcări ale armistiţiului în estul Ucrainei.

    Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, a convocat o reuniune extraordinară a miniştrilor de Externe ai statelor UE, joi, pe fondul intensificării conflictului separatist din Ucraina.

    Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat, potrivit estimărilor, cu aproape 5.000 de morţi.

  • UE ameninţă Rusia cu noi sancţiuni, pe fondul deteriorării situaţiei în estul Ucrainei

    Într-un comunicat, şefii de state şi Guverne din UE le cer miniştrilor Afacerilor Externe, care se reunesc joi la Bruxelles, să “evalueze situaţia şi să ia în considerare orice acţiune adecvată, în special noi sancţiuni”.

    “Obiectivul este o implementare rapidă şi completă a acordurilor” de pace de la Minsk, semnate în septembrie şi încălcate în mod regulat. “Vom dezbate problema” la următorul nostru summit din 12 februarie, adaugă liderii celor 28 de state membre, în această rară luare de poziţie comună.

    Ei denunţă “un sprijin continuu şi sporit acordat de Rusia separatiştilor, care subliniază responsabilitatea Rusiei”. “Cerem insistent Rusiei să condamne acţiunile separatiştilor şi să aplice acordurile” de pace de la Minsk, adaugă ei.

    Liderii europeni îşi exprimă “preocuparea faţă de deteriorarea situaţiei securităţii şi umanitare în estul Ucrainei” şi “condamnă moartea unor civili în bombardamentul asupra oraşului Mariupol”.

    Un atac cu rachete asupra acestui oraş, comis de separatiştii proruşi, s-a soldat cu 30 de morţi sâmbătă. Mariupol este ultimul mare oraş din estul separatist aflat sub controlul Kievului, iar cucerirea sa ar deschide un coridor între Rusia şi Crimeea anexată.

    Rebelii au lansat o nouă ofensivă în ultimele zile, cucerind în special aeroportul din Doneţk, la 22 ianuarie. Opt civili au fost ucişi în acest oraş, după bombardarea unui troleibuz.

    Nouă soldaţi au fost ucişi şi alţi 29 răniţi, în ultimele 24 de ore, în confruntările din est, a anunţat marţi un purtător de cuvânt al armatei ucrainene.

    În aceste condiţii, Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă, Federica Mogherini, a convocat pentru joi o reuniune extraordinară a miniştrilor europeni de Externe. “Această escaladare va provoca inevitabil o gravă deteriorare a relaţiilor dintre UE şi Rusia”, a avertizat ea.

    Mogherini a fost criticată săptămâna trecută pentru că a sugerat o ameliorare a poziţiei europene faţă de Rusia.

    “Încă o dată, ameliorarea a încurajat agresorul la mai multe acte de violenţă”, a afirmat sâmbătă preşedintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk. “A venit vremea să ne intensificăm politica bazând-o pe fapte, nu pe iluzii”, a adăugat el, pe contul său de Twitter.

    De la începutul crizei ucrainene, UE a adoptat sancţiuni împotriva unor personalităţi ruse şi proruse, apoi sancţiuni economice împotriva Rusiei, după prăbuşirea avionului Boeing al companiei Malaysia Airlines.

    În cadrul unui nou set de sancţiuni, europenii pot decide să adauge noi nume pe lista neagră. Pentru o consolidare a sancţiunilor economice, este nevoie de o decizie unanimă a şefilor de state şi Guverne.

  • Rusia refuză să mai finanţeze Transnistria, care are probleme cu plata salariilor şi pensiilor

    Potrivit presei, este vorba despre 100 de milioane de dolari, bani cu care Tiraspolul intenţiona să achite pensiile, salariile şi alte plăţi sociale.

    Un motiv pentru refuzul Moscovei de a mai finanţa regiunea transnistreană ar fi că banii sunt necesari pentru a susţine Crimeea, peninsula ucraineană anexată anul trecut de Rusia.

    O altă cauză pentru decizia Rusiei ar putea fi călătoriile liderului de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, cu avioane charter, în condiţiile în care atât presa rusă, cât şi cea transnistreană au scris în ultima perioadă despre problemele economice ale Transnistriei.

    Regiunea transnistreană datorează Rusiei pentru gaz cinci miliarde de dolari. Pe fondul lipsei de susţinere din partea Rusiei, investitorii ruşi ar fi început să plece din Transnistria, iar întreprinderi mari, cum este uzina metalurgică din Râbniţa, care aduceau venituri importante la buget, riscă să se închidă.

  • Premieră în ultimii 10 ani: S&P a retrogradat ratingul de credit al Rusiei, în categoria nerecomandată pentru investiţii

    “Flexibilitatea politicii monetare a Rusiei a devenit mai limitată, iar perspectivele de creştere economică au scăzut”, se arată într-un comunicat al agenţiei S&P, transmite Bloomberg.

    Rusia, cel mai mare exportator de petrol din lume, se află pe punctul de intra în recesiune economică, după ce preţul petrolului a scăzut la cel mai jos nivel din 2009 până în prezent.

    În plus, economia rusă a fost afectată de sancţiunile impuse Moscovei de către Statele Unite şi Uniunea Europeană, din cauza conflictului din Ucraina, măsuri care au limitat accesul companiilor din Rusia la finanţare pe pieţele financiare internaţionale şi au scăzut interesul investitorilor pentru piaţa rusă.

    Moneda rusă s-a depreciat cu 46% faţă de dolar anul trecut, în timp ce, în urma anunţului agenţiei de rating, rubla a scăzut cu 6,6%, la 68,7990 unităţi pentru un dolar.

    Ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov, a afirmat că această acţiune a S&P arată “un pesimism excesiv”.

    “Nu există niciun motiv ca să dramatizăm situaţia. Decizia nu ar trebui să aibă un impact serios pe piaţa de capital, întrucât jucătorii de pe piaţă se aşteptau deja la riscurile unei retrogradări a ratingului de credit al Rusiei”, a declarat Siluanov.

    La jumătatea lunii ianuarie, şi Moody’s a scăzut ratingul Rusiei cu o treaptă, de la Baa2 la Baa3, cu doar un nivel deasupra categoriei “junk”, nerecomandate pentru investiţii.

    Oficialii ruşi încearcă să limiteze cea mai mai gravă criză monetară pe care o traversează Rusia de la criza datoriilor din 1998 până în prezent. În acest sens, vicepremierul Igor Shuvalov a anunţat că guvernul de la Moscova pregăteşte un plan anticriză în valoare de 1.400 de miliarde de ruble.

    S&P estimează că economia rusă va creşte cu aproximativ 0,5% pe an până în 2018, încetinind semnificativ faţă de precedenţii patru ani, când produsul intern brut a avansat cu 2,4% anual. Ministerul Economiei din Rusia a avertizat că economia s-ar putea contracta cu 4.5% în acest an, dacă preţul petrolului rămâne în jurul valorii de 45 de dolari pe baril.

  • Discuţii Hollande – Putin – Merkel, despre situaţia din Ucraina

    “Foarte îngrijorat, preşedintele a discutat cu Vladimir Putin şi Angela Merkel, insistând pe necesitatea de a pune capăt urgent agresiunilor şi acestei situaţii dramatice”, a declarat sursa citată.

    François Hollande a “afişat o poziţie foarte fermă cu privire la necesitatea de a pune capăt rapid folosirii forţei, o poziţie pe care o împărtăşeşte şi Angela Merkel”, a insistat preşedinţia.

    Şeful statului francez a avut deja întrevederi cu omologul său ucrainean Petro Poroşenko şi preşedintele Consiliului European Donald Tusk, duminică, în cadrul cărora şi-a exprimat “îngrijorarea puternică”, la o zi după bombardamentele de la Mariupol.

    Treizeci de civili au fost ucişi sâmbătă la Mariupol, port strategic din estul Ucrainei, în timpul bombardamentelor atribuite separatiştilor proruşi.

    Peste 5.000 de persoane au fost ucise şi peste un milion strămutate de la începutul conflictului, în urmă cu nouă luni.

     

  • Rusia alocă 700 de milioane de euro pentru susţinerea pieţei muncii, în an de criză

    Fondurile, care provin din bugetul federal, vor fi acordate regiunilor pentru susţinerea persoanelor, inclusiv tinerilor fără experienţă, care, independent de criză, au dificultăţi să se angajeze, a declarat premierul Dmitri Medvedev.

    Programul prevede crearea de locuri de muncă temporare, organizarea de cursuri de formare profesională pentru şomeri şi acordarea de subvenţii pentru companiile care angajează tineri.

    Rusia, din motive demografice, beneficiază de un nivel scăzut şi stabil al ratei şomajului, de circa 5,1%, dar în ultimele luni a crescut numărul de locuri de muncă desfiinţate.

    Potrivit unui sondaj realizat de compania de consultanţă PricewaterhouseCoopers, 75% din liderii de companii intervievaţi intenţionează să reducă cheltuielile în acest an, din cauza crizei, iar 24% dintre aceştia vor face concedieri.

    FMI anticipează că economia Rusiei se va contracta în acest an cu cel puţin 3,5%.

  • Percheziţii la sediul postului de televiziune al tătarilor din Crimeea

    “Aproximativ 50 de poliţişti, inclusiv din forţele de securitate, complet înarmaţi, au venit în această (luni) dimineaţa în clădirea postului”, a declarat Budjurova, care este şi corespondentă AFP în Crimeea.

    Însoţiţi de anchetatori de la Centrul local de luptă împotriva extremismului, “ei ocupă aproape toate birourile şi nu lasă pe nimeni să iasă”, a precizat ea.

    Poliţiştii “efectuează o percheziţie vizând să confişte toate suporturile electronice cu informaţii despre o manifestaţie a tătarilor în Crimeea, în 2014”, împotriva anexării peninsulei de către Rusia, a precizat Budjurova.

    În timpul percheziţiei, postul a fost nevoit să-şi închidă antena şi emitea doar pe Internet şi prin satelit, potrivit aceleiaşi surse.

    “Clădirea noastră este mare, percheziţia riscă să dureze până foarte târziu în noapte”, a adăugat ea.

    Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) a denunţat această percheziţie ca “inacceptabilă”.

    “Această practică a amestecului în presa liberă şi independentă nu poate să fie tolerată într-o regiune a OSCE”, a declarat reprezentanta acestei organizaţii pentru Libertatea Presei, Dunja Mijatovic, citată într-un comunicat.

    Postul a fost acuzat în septembrie de “extremism”, iar Ministerul local de Interne a afirmat că a fost informat că ATR “intensifică în mod intenţionat, în rândul tătarilor din Crimeea, o lipsă de încredere faţă de autorităţile” ruseşti.

    De la anexarea Crimeei de către Rusia, acest post independent, fondat în 2005, imediat după “revoluţia portocalie” prooccidentală, se teme că va fi închis.

    Un post privat, ATR vrea să fie “vocea” tătarilor, populaţia originară a peninsulei, deportată în masă de către Stalin la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, şi care a putut să revină în acest teritoriu abia în anii ’80.

    Atunci când Moscova a anexat Peninsula Crimeea, în martie, în urma unui referendum contestat, cei aproximativ 300.000 de tătari din acest teritoriu, reprezentând aproximativ 12% din populaţia peninsulei, au boicotat votul în masă.

    Potrivit Kremlinului, 97% dintre cei care au votat au ales asocierea cu Rusia. De la instalarea autorităţilor ruseşti, tătarii din Crimeea afirmă că se confruntă cu numeroase dificultăţi.

  • UE îndeamnă Rusia să înceteze orice sprijin pentru rebelii proruşi din estul Ucrainei

    “Timpul presează”, a avertizat Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Federica Mogherini, citată într-un comunicat.

    “Escaladarea luptelor s-a soldat cu prea multe victime în rândul civililor”, a continuat ea, a doua zi de la preluarea sub control a aeroportului din Doneţk de către rebelii proruşi şi de la uciderea a opt persoane într-un bombardament asupra unui autobuz, în acelaşi oraş.

    “Îndemnăm Rusia să-şi asume pe deplin responsabilităţile”, a insistat ea. Federica Mogherini a cerut încetarea ostilităţilor, retragerea armelor grele şi respectarea acordurilor semnate în septembrie 2014 la Minsk.

    Pe de altă parte, şefa diplomaţiei europene a denunţat relele tratamente aplicate militarilor ucraineni, care încalcă convenţiile internaţionale.

    Însă Mogherini nu a făcut referire la adoptarea unor noi sancţiuni europene împotriva Rusiei.

    Rebelii proruşi din estul Ucrainei au luat decizia, vineri, de a se angaja într-o ofensivă de anvergură împotriva forţelor ucrainene şi au respins posibilitatea unui armistiţiu cu autorităţile de la Kiev, potrivit “preşedintelui” republicii autoproclamate Doneţk, Aleksandr Zaharcenko.

  • Rusia şi China investesc 242 miliarde de dolari într-o cale ferată de mare viteză Moscova – Beijing

    În prezent, călătoria cu trenul între Beijing şi Moscova durează şase zile, potrivit AFP.

    Linia ferată care va lega cele două oraşe va avea aproximativ 7.000 de kilometri, depăşind ca lungime de peste trei ori cea mai lungă linie de mare viteză existentă în prezent, între Beijing şi oraşul Guangzhou din sudul Chinei, şi va trece prin Kazahstan.

    Proiectul apare în contextul în care Rusia se confruntă cu dificultăţi economice, pe fondul scăderii preţului petrolului şi al relaţiilor tensionate cu Uniunea Europeană şi Statele Unite, din cauza conflictului din Ucraina.

    De cealaltă parte, China încearcă să impună la nivel internaţional tehnologia avansată pe care o deţine în domeniul construcţiilor feroviare.

    În luna noiembrie a anului trecut, prim-vicepreşedintele companiei Russian Railways, Alexander Misharin, a declarat că tronsonul de cale ferată dintre Moscova şi graniţa Rusiei va costa 60 de miliarde de dolari, iar că linia ferată va reduce durata călătoriei între cele două capitale de la cinci zile la 30 de ore.

    Misharin a apreciat atunci că proiectul care leagă Moscova de Beijing este similar Canalului Suez în ceea ce priveşte “scara şi importanţa” acestuia.

    China deţine cea mai mare reţea feroviară de mare viteză din lume, construită de la zero în mai puţin de 10 ani şi bazată pe tehnologie provenită de la companii străine, precum Alstom (Franţa), Siemens (Germania) şi Kawasaki Heavy Industries (Japonia).

  • Rusia şi China investesc 242 miliarde de dolari într-o cale ferată de mare viteză Moscova – Beijing

    În prezent, călătoria cu trenul între Beijing şi Moscova durează şase zile, potrivit AFP.

    Linia ferată care va lega cele două oraşe va avea aproximativ 7.000 de kilometri, depăşind ca lungime de peste trei ori cea mai lungă linie de mare viteză existentă în prezent, între Beijing şi oraşul Guangzhou din sudul Chinei, şi va trece prin Kazahstan.

    Proiectul apare în contextul în care Rusia se confruntă cu dificultăţi economice, pe fondul scăderii preţului petrolului şi al relaţiilor tensionate cu Uniunea Europeană şi Statele Unite, din cauza conflictului din Ucraina.

    De cealaltă parte, China încearcă să impună la nivel internaţional tehnologia avansată pe care o deţine în domeniul construcţiilor feroviare.

    În luna noiembrie a anului trecut, prim-vicepreşedintele companiei Russian Railways, Alexander Misharin, a declarat că tronsonul de cale ferată dintre Moscova şi graniţa Rusiei va costa 60 de miliarde de dolari, iar că linia ferată va reduce durata călătoriei între cele două capitale de la cinci zile la 30 de ore.

    Misharin a apreciat atunci că proiectul care leagă Moscova de Beijing este similar Canalului Suez în ceea ce priveşte “scara şi importanţa” acestuia.

    China deţine cea mai mare reţea feroviară de mare viteză din lume, construită de la zero în mai puţin de 10 ani şi bazată pe tehnologie provenită de la companii străine, precum Alstom (Franţa), Siemens (Germania) şi Kawasaki Heavy Industries (Japonia).