BusinessMagazin

Tag: sua

  • Oficiali americani se înfruntă pe tema responsabilităţii CIA pentru aplicarea torturii

    Dezvăluirile Senatului au scos la iveală divergenţe puternice de opinie în interiorul taberei republicane.

    Fostul vicepreşedinte Dick Cheney a apărat viguros activitatea angajaţilor Agenţiei de informaţii care au interogat brutal zeci de presupuşi membri Al-Qaida, uneori în instalaţii secrete. “Sunt perfect satisfăcut: ar trebui să fie glorificaţi, ar trebui să fie decoraţi”, a declarat pentru NBC Cheney, aflat în post din 2001 şi până în 2009, în timpul lui George W. Bush, în perioada în care CIA a recurs la “tehnici de interogare consolidate” contra a zeci de presupuşi “terorişti”.

    În raportul copleşitor făcut public marţi de către Senat se arată că tortura aplicată de către anchetatori CIA nu a permis obţinerea nici unei informaţii valabile în perioada “războiului împotriva terorismului” lansat de către Bush şi Cheney. Comisia pentru Informaţii din cadrul Senatului, condusă de către democrata Dianne Feinstein, a denunţat astfel minciunile pe care Agenţia Centrală de Informaţii le-a spus Congresului şi Casei Albe.

    Însă, în opinia lui Dick Cheney, “tortură este ceea ce le-au făcut teroriştii Al-Qaida celor 3.000 de americani pe 11 septembrie”, atentate care au traumatizat Statele Unite. “Nu există comparaţie între asta şi ceea ce am făcut noi cu respect pentru a ne ameliora interogatoriile”, a apreciat el.

    Cheney a repetat, de asemnea, că preşedintele George W. Bush (2001-2009) ştia despre programul de tortură al CIA. “Acest om ştia ceea ce făceam. El l-a autorizat, el l-a aprobat”, a subliniat fostul vicepreşedinte.

    George W. Bush, care a fost întrebat duminica trecută de CNN, înainte de publicarea raportului Senatului, a spus acelaşi lucru ca vicepreşedintele său. “Avem noroc să avem bărbaţi şi femei care muncesc din greu pentru a ne servi interesele. Sunt nişte patrioţi şi contează prea puţin ceea ce se va spune în raport”, a subliniat el.

    – “Munte de contradicţii”

    Un reprezentant republican, Peter King, a subliniat duminică: “cei din CIA au făcut o muncă excelentă, au acţionat în circumstanţe foarte dificile şi au permis împiedicarea atacurilor contra Statelor Unite. Ar trebui să ne oprim din autoflagelare”, a declarat el pentru CNN.

    În schimb, senatorul John McCain, un erou al Războiului din Vietnam, o ţară în care a fost torturat, este unul dintre puţinii republicani care susţine raportul Senatului. El şi-a exprimat din nou, duminică, regretul faţă de faptul că autorităţile americane au folosit asemenea metode şi a recunoscut că s-a încălcat Convenţia de la Geneva privind tratamentul prizonierilor.

    “Uneori comitem erori, analizăm şi promitem să facem totul pentru a nu le mai repeta”, a declarat pentru CBS McCain, un fost candidat la preşedinţia Statelor Unite. “Nu suntem o naţiune perfectă, dar suntem o naţiune care-şi recunoaşte erorile. Şi avansăm”, a adăugat el.

    Senatorul democrat Sheldon Whitehouse şi-a exprimat acordul faţă de aceste afirmaţii, amintind că Statele Unite consideră simularea înecului – utilizată pe larg de CIA – drept tortură de zeci de ani, “de când am urmărit (în justiţie) militari japonezi din al Doilea Război Mondial” pentru că au recurs la această metodă împotriva militarilor americani.

    Colegul său Ron Wyden, care a participat la elaborarea voluminosului şi foarte detaliatului raport al Senatului, a acuzat CIA că a minţit, denunţând “un munte de contradicţii” între comunicarea dinăuntrul Agenţiei (CIA) şi declaraţiile pe care le făcea la Casa Albă, în Congres şi la Departamentul Justiţiei”.

    Raportul Senatului a provocat o undă de şoc în Statele Unire şi în lume. Preşedintele Barack Obama a pus capăt acestui program CIA încă de la instalarea sa la Casa Albă, la începutul lui 2009. Însă Guvernul său a exclus orice procedură în justiţie.

     

  • Document DECLASIFICAT: CIA, sceptică în privinţa unei legături între Saddam Hussein şi autorii atacurilor din 11 septembrie

    Pentru a justifica invazia în Irak, vicepreşedintele american de atunci, Dick Cheney, afirma că Mohammed Atta, şeful echipei de comando care a coordonat operaţiunile în timpul evenimentelor din 11 septembrie 2001, s-a întâlnit înainte de atentate, la Praga, cu un spion irakian.

    Washingtonul a evocat frecvent această pretinsă întâlnire pentru a stabili o legătură între dictatorul irakian Saddam Hussein şi atacurile din 2001 şi, prin urmare, pentru a justifica înlăturarea sa de la putere.

    Însă, într-o scrisoare trimisă în luna martie a acestui an senatorului democrat Carl Levin, a cărei publicare a fost autorizată de curând de CIA, directorul agenţiei, John Brennan, semnalează că agenţii mobilizaţi pe teren îşi exprimă “profunda îngrijoare” faţă de declaraţiile lui Dick Cheney.

    Potrivit lui Brennan, spionii americani nu au stabilit dacă Mohammed Atta s-a aflat la Praga în momentul în care se consideră că s-ar fi întâlnit cu agentul irakian.

    Scrisoarea lui Brennan, numit în 2013, a fost dezvăluită iniţial de grupul de presă McClatchy.

    Joi, senatorul Levin a anunţat că el i-a solicitat CIA să declasifice documentul pentru a arăta cum administraţia preşedintelui George W. Bush i-a “înşelat” pe americani înainte de invazia în Irak.

    “Pretinsa întâlnire (de la Praga) stătea în centrul campaniei administraţiei menite să dea opiniei publice impresia că Saddam (Hussein) s-a aliat cu teroriştii Al-Qaida care ne-au atacat la 11 septembrie”, a declarat Levin într-un discurs în Senat.

  • Senatul SUA: Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, aliaţi non-NATO

    “Ukraine Freedom Support Act S.2828 tocmai a fost adoptat cu unanimitate de Senat”, a anunţat Damon M. Wilson, un consilier pentru politică externă şi vicepreşedintele Consiliului Atlantic al Statelor Unite, un think tank cu activitate în domeniul politicilor publice cu sediul în Washington. El adaugă că, pentru a deveni lege, proiectul este necesar să fie adoptat şi de către Camera Reprezentanţilor.

    Proiectul legislativ a fost elaborat de preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului Robert Menendez (democrat) şi Bob Corker (republican).

    “Legea pentru susţinerea libertăţii Ucrainei 2014” prevede sancţiuni extinse în domeniile energetic, militar şi financiar contra Rusiei şi aliaţilor acesteia, acordarea statutului special de aliaţi non-NATO Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei şi acordarea unei asistenţe armatei ucrainene şi refugiaţilor.

    Potrivit site-ului Biroului pentru Buget al Congresului (CBO), textul autorizează acordarea în perioada 2015-2017 a unei asistenţe în valoare totală de 560 de milioane de dolari (aproape 451 de milioane de euro) Ucrainei şi regiunii. În plus, Statele Unite conferă Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei statutul de “aliat major non-NATO”, situaţie care ar urma să faciliteze transferul de armament american acestor ţări. RIA Novosti scria că acest statut ar permite chiar transferul de muniţie cu uraniu sărăcit.

    În prezent, 15 ţări beneficiază de statutul de “aliaţi non-NATO” ai Statelor Unite: Afganistan, Argentina, Australia, Bahrain, Coreea de Sud, Egipt, Filipine, Israel, Japonia, Iordania, Kuwait, Maroc, Noua Zeelandă, Pakistan şi Thailanda.

  • Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat legea finanţelor pentru 2015, evitând paralizia federală

    Senatul urmează să adopte definitiv textul până sâmbătă, a anunţat liderul majorităţii democrate din Senat Harry Reid. Între timp urma să fie adoptată o prelungire tehnică de două zile, pentru evitarea unei închideri a administraţiilor federale la miezul nopţii, ora la care urma să expire legea finanţelor în vigoare.

    După o zi de suspans în Congres, reprezentanţii au adoptat legea cu 219 de voturi la 206, în pofida opoziţiei a numeroşi democraţi şi republicani.

    Preşedintele Barack Obama a anunţat că va promulga măsura, în pofida opoziţiei a numeroşi congresmeni din partidul său.

    “Dacă preşedintele ar fi scris el legea, ea ar fi fost foarte diferită”, a recunoscut Josh Earnest, unul dintre purtătorii săi de cuvânt.

    Democraţii au protestat faţă de includerea în ultimul moment a două măsuri controversate în text.

    Una slăbeşte reglementarea impusă băncilor în cadrul reformei financiare Dodd-Frank în 2010 cu privire la anumite produse derivate.

    Cealaltă creşte în mod substanţial plafonul aferent unui ciclu electoral al donaţiilor individuale către partid, multiplicându-l de zece ori potrivit unor analize.

  • Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat legea finanţelor pentru 2015, evitând paralizia federală

    Senatul urmează să adopte definitiv textul până sâmbătă, a anunţat liderul majorităţii democrate din Senat Harry Reid. Între timp urma să fie adoptată o prelungire tehnică de două zile, pentru evitarea unei închideri a administraţiilor federale la miezul nopţii, ora la care urma să expire legea finanţelor în vigoare.

    După o zi de suspans în Congres, reprezentanţii au adoptat legea cu 219 de voturi la 206, în pofida opoziţiei a numeroşi democraţi şi republicani.

    Preşedintele Barack Obama a anunţat că va promulga măsura, în pofida opoziţiei a numeroşi congresmeni din partidul său.

    “Dacă preşedintele ar fi scris el legea, ea ar fi fost foarte diferită”, a recunoscut Josh Earnest, unul dintre purtătorii săi de cuvânt.

    Democraţii au protestat faţă de includerea în ultimul moment a două măsuri controversate în text.

    Una slăbeşte reglementarea impusă băncilor în cadrul reformei financiare Dodd-Frank în 2010 cu privire la anumite produse derivate.

    Cealaltă creşte în mod substanţial plafonul aferent unui ciclu electoral al donaţiilor individuale către partid, multiplicându-l de zece ori potrivit unor analize.

  • Preşedinta Comisiei de Informaţii din Senat a contrazis pe Twitter declaraţiile directorului CIA

    În faţa jurnaliştilor prezenţi la sediul Agenţiei Centrale de Informaţii, John Brennan a declarat că este “imposibil să ştim” dacă informaţiile obţinute prin practici de tortură ar fi putut fi obţinute prin tehnici clasice de interogare.

    “Raportul arată că se ŞTIA: CIA avea informaţii înainte de (a începe) tortura”, a postat pe Twitter Dianne Feinstein, preşedinta Comisiei de Informaţii a Senatului, care a prezentat marţi un raport de peste 500 de pagini cu privire la programul CIA de interogare, după atentatele din 11 septembrie 2001, a unor deţinuţi care aveau legături cu reţeaua teroristă Al-Qaida.

    CIA nu a minţit nici publicul, nici aleşii, a dat asigurări John Brennan.

    “Comisia de Informaţii, informată de program la patru ani de la lansarea sa”, în 2006, a răspuns Dianne Feinstein, care nu era la acea vreme preşedintă a Comisiei.

    Influenta senatoare urmărea conferinţa de presă la televizor şi colaboratorii săi postau mesaje pe Twitter, a precizat pentru AFP purtătorul său de cuvânt.

    Întrebat dacă Osama ben Laden a fost reperat datorită unor informaţii obţinute de la deţinuţi în cursul interogatoriilor forţate, actualul director al CIA a oferit un răspuns pozitiv.

    “Raportul demonstrează definitiv că EIT nu a dus la ben Laden. Pagina 378”, a replicat senatoarea, utilizând acronimul englez pentru “tehnicile de interogare intensificate”.

    Cele 25 de postări pe Twitter ale senatoarei ilustrează alunecarea bătăliei asupra bilanţului CIA pe plan mediatic.

    Susţinătorii raportului, în mare parte democraţi, încearcă să contreze ofensiva mediatică a foştilor şefi ai CIA şi a apărătorilor lor republicani, în special din era Bush, care şi-au multiplicat din acest weekend intervenţiile în presă.

  • Preşedinta Comisiei de Informaţii din Senat a contrazis pe Twitter declaraţiile directorului CIA

    În faţa jurnaliştilor prezenţi la sediul Agenţiei Centrale de Informaţii, John Brennan a declarat că este “imposibil să ştim” dacă informaţiile obţinute prin practici de tortură ar fi putut fi obţinute prin tehnici clasice de interogare.

    “Raportul arată că se ŞTIA: CIA avea informaţii înainte de (a începe) tortura”, a postat pe Twitter Dianne Feinstein, preşedinta Comisiei de Informaţii a Senatului, care a prezentat marţi un raport de peste 500 de pagini cu privire la programul CIA de interogare, după atentatele din 11 septembrie 2001, a unor deţinuţi care aveau legături cu reţeaua teroristă Al-Qaida.

    CIA nu a minţit nici publicul, nici aleşii, a dat asigurări John Brennan.

    “Comisia de Informaţii, informată de program la patru ani de la lansarea sa”, în 2006, a răspuns Dianne Feinstein, care nu era la acea vreme preşedintă a Comisiei.

    Influenta senatoare urmărea conferinţa de presă la televizor şi colaboratorii săi postau mesaje pe Twitter, a precizat pentru AFP purtătorul său de cuvânt.

    Întrebat dacă Osama ben Laden a fost reperat datorită unor informaţii obţinute de la deţinuţi în cursul interogatoriilor forţate, actualul director al CIA a oferit un răspuns pozitiv.

    “Raportul demonstrează definitiv că EIT nu a dus la ben Laden. Pagina 378”, a replicat senatoarea, utilizând acronimul englez pentru “tehnicile de interogare intensificate”.

    Cele 25 de postări pe Twitter ale senatoarei ilustrează alunecarea bătăliei asupra bilanţului CIA pe plan mediatic.

    Susţinătorii raportului, în mare parte democraţi, încearcă să contreze ofensiva mediatică a foştilor şefi ai CIA şi a apărătorilor lor republicani, în special din era Bush, care şi-au multiplicat din acest weekend intervenţiile în presă.

  • Oficial american: Statele Unite nu mai ţin persoane în detenţie în Afganistan

    Această sursă, care a solicitat anonimatul, a adăugat că ultimii deţinuţi “originari din ţări terţe”, adică nici americani, nici afgani, nu se mai află sub responsabilitatea Statelor Unite şi că Pentagonul nu mai are vreun centru de detenţie în Afganistan.

    Autorităţile de la Kabul vor avea autoritate asupra tuturor închisorilor din Afganistan din momentul intrării în vigoare a tratatului bilateral de securitate, la 1 ianuarie 2015, potrivit acestui oficial.

    Printre aceste închisori este şi foarte controversatul complex de la Bagram, situat la aproximativ 40 de kilometri de Kabul, unde deţinuţi au fost torturaţi în perioada “războiului împotriva terorismului”, decretat de fostul preşedinte american George W. Bush după atentatele din 11 septembrie 2001.

    În primăvara anului 2013, Washingtonul a transferat controlul asupra acestei închisori forţelor afgane, dar a păstrat sub responsabilitatea sa aproximativ 50 de deţinuţi străini, printre care şi pakistanezi.

  • Dispută între administraţie şi Congres pe tema strategiei SUA împotriva grupării SI

    “După patru luni de campanie condusă de Statele Unite în Irak şi Siria, SI controlează în principal acelaşi teritoriu ca în această vară şi unul dintre motive, în opinia mea, este natura limitată a acestui efort” militar, a afirmat preşedintele republican al Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanţilor, Ed Royce.

    El şi colegii lui l-au primit în audiere pe Brett McGurk, emisar special al administraţiei americane pentru Irak.

    Royce a comparat cele aproximativ 1.100 de atacuri ale coaliţiei conduse de Statele Unite împotriva grupării SI cu “miile de ieşiri (aeriene) pe zi” din primul război din Golf, în 1991, după invazia Kuwaitului de către Irakul lui Saddam Hussein.

    Reprezentantul republican a criticat un “răspuns minimal” împotriva jihadiştilor ultraradicali sunniţi.

    În ceea ce priveşte Siria, strategia preşedintelui Barack Obama de a forma, înarma şi antrena grupuri de rebeli moderaţi este lentă şi inadecvată, a adăugat Royce. “Acestor grupuri siriene le lipseşte muniţie, nu primesc armament greu (…) şi în acelaşi timp sunt bombardate de 30-40 de ori pe zi de regimul (sirian al lui Bashar al) Assad încercând în acelaşi timp să combată SI”, a criticat congresmenul republican.

    McGurk a apărat strategia administraţiei, anunţând că antrenamentul a 5.000 de rebeli sirieni moderaţi va începe în martie. El a precizat că acest program de formare a primilor 5.000 de combatanţi ar urma să dureze “un an”, până în martie 2016.

    “Dar ce facem noi în Siria în prezent? Mor oameni şi cavaleria nu va veni până în 2016, aşa este?”, a declarat un alt congresmen, Ted Poe. “Statele Unite au o strategie alternativă, altceva decât înarmarea acestor indivizi care nu vor ieşi până în 2016?”, a insistat alesul republican.

    “Da”, a replicat diplomatul McGurk: “Programul de formare şi echipare este un element minor într-o campanie globală şi plurianuală. Prima fază este în Irak. În Siria, vom reduce capacităţile SI”.

  • Reforma FMI nu va fi ratificată de Congresul SUA în acest an

    Legea finanţelor pe care Congresul trebuie să o voteze în zilele următoare şi care reprezintă ultima şansă pentru susţinătorii FMI, nu conţine articolele care ar fi ratificat reforma. Textul a fost dezvăluit marţi seara de comisiile parlamentare specializate.

    Christine Lagarde, directoarea FMI, a cerut Congresului în octombrie să adopte reforma, susţinută de administraţia Barack Obama dar faţă de care republicanii sunt ostili. Aceştia vor controla cele două camere ale Congresului începând din ianuarie.

    FMI, contactat de AFP, nu a comentat informaţiile.

    Din 2012, Executivul american încearcă să convingă republicanii din Congres să aprobe textul, care consolidează importanţa ţărilor emergente în cadrul FMI şi dublează resursele sale permanente.

    În lipsa unei acţiuni a Congresului, Fondul a promis să prezinte în 2015 un “plan B” ale cărui contururi rămân însă vagi şi care ar putea necesita noi tratative între cele 188 de ţări membre.