BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Forţele Aeriene ruse vor primi peste 200 de avioane şi elicoptere noi în 2015

    În cursul anului 2015, Forţele Aeriene vor primi 126 de avioane şi 88 de elicoptere noi”, a declarat Şoigu.

    “Modernizarea Forţelor Aeriene este una dintre priorităţile anului 2015”, a subliniat Şoigu.

    “Cota armamentului modern va fi de 33 la sută, iar 67 la sută trebuie să fie în stare foarte bună”, a adăugat Şoigu, precizând că o nouă generaţie de avioane de vânătoare Suhoi-35S multirol va intra în uz în cursul anului 2015. “În momentul de faţă, sunt efectuate ultimele teste cu avionul Suhoi-35S”, a explicat ministrul rus al Apărării.

  • Duma de Stat din Rusia ar putea să ceară Germaniei reparaţii de război

    “De fapt, Germania nu a plătit Uniunii Sovietice reparaţii pentru distrugerile şi atrocităţile din timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei”, a declarat pentru Izvestia Mihail Degtearev, un membru al Partidului Liberal Democrat din Rusia.

    “Deşi cu aliatul nostru – R.D.G. (Republica Democrată Germană) – s-a încheiat după război o înţelegere de încetare a plăţilor de reparaţii, cu R.FG. şi îndeosebi după reunificarea Gerrmaniei astfel de înţelegeri nu s-au semnat, ceea ce înseamnă că problema rămâne deschisă şi extrem de actuală”, a justificat el acest demers.

    “În plus, Germania continuă să aducă prejudicii Rusiei, promovând sancţiuni ilegale în UE”, a continuat deputatul rus.

    De curând, noul premier grec Alexis Tsipras a promis la rândul său că va cere Germaniei să plătească despăgubiri pentru un împrumut acordat de Grecia în 1942, la presiunea naziştilor.

  • Un bombardier rus interceptat deasupra Canalului Mânecii avea la bord o rachetă nucleară

    Avioane de vânătoare britanice Typhoon au fost trimise, miercurea trecută, pentru a intercepta două bombardiere ruse de tip Tupolev TU-95, deasupra Canalului Mânecii.

    Potrivit unor surse din cadrul Ministerului britanic al Apărării, la bordul unuia dintre avioanele militare ruse era o rachetă cu focos nuclear pentru misiuni antisubmarin.

    Premierul David Cameron şi ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, au fost alertaţi de servicile secrete britanice după ce informaţiile privind prezenţa armamentului nuclear fusese confirmată de conversaţii ale piloţilor interceptate de Norvegia.

    Racheta nucleară nu era activată, echipajul având nevoie de ordinul direct al preşedintelui rus, Vladimir Putin, pentru acest lucru. Cele două avioane militare ruse participau la un exerciţiu desfăşurat în spaţiul aerian internaţional, în apropierea spaţiului britanic.

    Ambasadorul Rusiei la Londra, Aleksandr Iakovenko, a fost convocat joi la Ministerul britanic de Externe pentru a oferi explicaţii despre manevre ale avioanelor militare ruse în apropierea spaţiului aerian al Marii Britanii.

  • Relaţiile Rusia-NATO au nevoie de mai multă transparenţă pentru a se evita o escaladare militară

    “În ultimele săptămâni şi luni am observat continuu întâlniri periculoase, în spaţiul aerian sau pe apă, între avioane şi nave militare ale Rusiei, pe de o parte, şi cele ale naţiunilor occidentale pe de altă parte. Este periculos, foarte periculos, ar putea cauza neînţelegeri sau calcule greşite şi ar putea duce involuntar la o escaladare militară”, a declarat Ischinger.

    Rusia şi Occidentul trebuie să ajungă la un acord, cât mai repede posibil, care să stipuleze că avioanele şi navele trebuie să păstreze o “distanţă obligatorie” şi să nu se apropie unele de altele, a precizat Ischinger, subliniind că “ambele părţi trebuie să gândească urgent măsuri care să asigure transparenţa”.

    “Ar trebui să fie un schimb de informaţii transparent în legătură cu cine şi unde zboară. Avem nevoie de stabilitate şi predictibilitate în Europa, nu avem nevoie de surprize, avem nevoie de încredere şi transparenţă în sfera militară”, a reiterat el.

    În noiembrie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat că NATO a ridicat de la sol de două ori mai multe avioane în 2014 din cauza creşterii activităţii aeriene a Rusiei în Europa.

    Între timp, Ministerul rus al Apărării a declarat în mod repetat că toate zborurile forţelor aeriene ruse se desfăşoară în strictă concordanţă cu normele internaţionale de folosire a spaţiului aerian în apele internaţionale şi nu încalcă graniţele altor state.

  • Grecia cere Europei să nu mai acţioneze “spasmodic” faţă de Rusia

    “Uniunea Europeană trebuie să reflecteze la ce vrea să facă pe termen lung cu Rusia (…) mai degrabă decât să reacţioneze direct şi moral, dar spasmodic”, riscând să “destabilizeze” tot continentul, a declarat el pentru agenţia de presă ANA.

    Noul Guvern grec, dominat de partidul stângii radicale Syriza, respinge o linie dură a sancţiunilor împotriva Moscovei, în timp ce conflictul devastează estul Ucrainei.

    Nouăsprezece persoane, dintre care 13 militari, au fost ucise în ultimele 24 de ore în această regiune separatistă prorusă, potrivit unui purtător de cuvânt ucrainean.

    Cele 28 de state membre UE au decis săptămâna trecută să extindă sancţiunile împotriva persoanelor şi entităţilor ruse şi proruse considerate responsabile de criza ucraineană, dar fără să intensifice pentru moment măsurile economice.

    “Grecia nu poate rupe legăturile istorice cu Rusia, dar poate juca un rol de mediator”, a asigurat ministrul de Externe, fost membru al partidului comunist.

    Dificultăţile ţării nu trebuie să facă din această ţară o “paria” pe scena diplomatică, a declarat el. “Să datorezi bani este un lucru, să renunţi la drepturile tale în Europa este altceva”, a adăugat Kotzias.

  • Vizitele lui Merkel şi Putin la Budapesta îl obligă pe Viktor Orban la o echilibristică diplomatică

    Merkel, care nu l-a onorat niciodată pe liderul conservator cu o vizită de la preluarea puterii de către acesta în 2010, este aşteptată luni la Budapesta, în timp ce sancţiunile europene împotriva Moscovei tocmai au fost prelungite pe fondul conflictului ucrainean.

    Liderul rus este aşteptat în capitala ungară 15 zile mai târziu, la 17 februarie, pentru prima sa vizită într-o ţară membră UE din octombrie.

    “Una dintre preocupările lui Merkel este de a găsi un răspuns la expansionismul rus şi la degradarea relaţiilor dintre UE şi Moscova. Ungaria este un caz-şcoală, cu dependenţa ei energetică şi ocheadele” aruncate Moscovei, analizează fostul ministru ungar de Externe Peter Balazs, contactat de AFP.

    Viktor Orban nu a ezitat în ultimele luni să se declare adeptul unui model de societate “iliberală”, citându-l pe şeful statului rus ca exemplu şi lansând o ofensivă împotriva ONG-urilor.

    Foarte dependentă de gazul rusesc, Ungaria a încheiat anul trecut un contract de 12,5 miliarde de euro pentru construirea a două reactoare nucleare ruseşti în apropiere de Budapesta.

    Dar împingând de fiecare dată limitele, Orban nu a atacat până în prezent frontal UE, în timp ce ţara sa, membră din 2004, este unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor structurale europene.

    “Orban vrea să continue să obţină maximum de la UE cedând cât mai puţin posibil. Astfel, el va zâmbi şi va accepta criticile lui Merkel, apoi va continua să facă lucrurile în felul său”, apreciază Balazs.

    La rândul său, Merkel, a cărei ţară este principalul partener comercial al Ungariei şi al cărei partid, la fel ca cel al lui Orban, face parte din grupul conservator din Parlamentul European, ar urma cel mai probabil să se abţină de la a-l critica direct pe premierul ungar.

    În opinia lui Daniel Hegedus, de la Consiliul german pentru relaţii internaţionale, cancelarul va “face totul pentru ca Ungaria să rămână în rândurile UE şi să nu slăbească poziţia Uniunii şi a Berlinului în conflictul ruso-ucrainean”.

    Potrivit lui Csaba Toth, de la institutul Republikon, cancelarul va “încerca să îl calmeze pe Orban în retorica sa şi modul de a aborda relaţiile internaţionale”.

    “Mesajul lui Merkel este clar: Ungaria nu trebuie să creeze probleme. Berlinul are destule cu Ucraina, Rusia şi Grecia şi nu vrea să fie nevoită să îşi piardă timpul pentru a disciplina mica ţară membră UE”, subliniază Hegedus.

    Un fapt revelator este faptul că ordinea de zi a discuţiilor între cei doi lideri nu a fost dezvăluită şi este puţin probabil ca ei să facă publică o eventuală dispută.

    “Merkel nu îl va critica deschis pe Orban. Ea se va mulţumi să spună câteva cuvinte care vor împiedica Guvernul ungar să se laude cu un succes total”, apreciază Hegedus.

    În ceea ce priveşte venirea lui Putin, Orban a anunţat deja că va profita de aceasta pentru a încheia un nou contract pe termen lung cu Rusia, pe tema gazelor.

  • Rusia denunţă politica de confruntare a UE, care “nu duce nicăieri”

    “Este momentul ca UE să reflecteze la (politica sa de) confruntare prin sancţiuni care nu duc nicăieri şi care nu fac decât să aducă prejudicii popoarelor şi economiilor ţărilor noastre”, a declarat Ministerul rus al Afacerilor Externe într-un comunicat.

    Moscova se declară “dezamăgită” de decizia celor 28 de state membre UE.

    “În ceea ce priveşte partea rusă, propunerile noastre concrete pentru reglementarea crizei în Ucraina (…) rămân de actualitate”, adaugă ministerul rus.

    Miniştrii europeni ai Afacerilor Externe au fost convocaţi joi la Bruxelles după reluarea ofensivei separatiştilor proruşi în estul Ucrainei şi mai ales bombardarea, sâmbătă, a oraşului Mariupol, soldată cu cel puţin 30 de morţi.

    Ei au decis să prelungească cu şase luni, până în septembrie, sancţiunile adoptate în martie împotriva personalităţilor proruse şi ruse, a anunţat şefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, la încheierea acestei reuniuni de criză.

    Cei 28 de membri au decis, de asemenea, extinderea listei negre care conţinea deja 132 de nume de persoane vizate de îngheţarea conturilor şi interdicţia de a călători în UE. Noile nume de persoane sancţionate urmează să fie propuse “în decurs de o săptămână”, pentru a fi adoptate de miniştri la următoarea lor reuniune, la 9 februarie.

    Statele Unite au salutat extinderea sancţiunilor existente decise de UE şi au ameninţat Rusia cu noi sancţiuni americane dacă Moscova continuă să susţină rebeliunea în Ucraina.

     

  • Banca Rusiei a tăiat dobânda cheie. Rubla a scăzut la cel jos nivel din ultimul an

    Analiştii estimau că rata dobânzii cheie va fi menţinută la 17% în următoarele două luni, potrivit MarketWatch.

    Rubla a scăzut cu 2,7% în urma anunţului, la peste 71 de unităţi faţă de dolar, de la 68,9 unităţi pentru un dolar la închiderea de joi.

    Rata dobânzii de politică monetară a fost ridicată de la 10,5% la 17% în decembrie, când Banca Rusiei a operat cea mai mare creştere într-o singură etapă din ultimii 16 ani, în încercarea de a opri deprecierea rublei generată de impactul sancţiunilor occidentale asupra economiei locale şi a scăderii cotaţiei petrolului.

    “Decizia din 15 decembrie a Băncii Rusiei de a majora în mod dramatic dobânda cheie s-a reflectat în stabilizarea inflaţiei şi deprecierea monedei naţionale în linie cu aşteptările băncii”, se arată în comunicatul instituţiei de la finele şedinţei de politică monetară.

    În 2014, banca centrală a majorat dobânda cheie în şase etape, de la 5,5%.

    Banca Rusiei estimează că rata anuală a inflaţiei a încetinit în ianuarie sub 10%, de la 11,4% luna trecută.

    Instituţia anticipează o contracţie economică de circa 4% în acest an, faţă de o creştere de 0,6% preconizată pentru 2014. În prima jumătate a anului, produsul intern brut este estimat să scadă cu 3,2%.

  • Iohannis: Relaţia cu Rusia, umbrită de criza ucraineană. Moscova să respecte dreptul internaţional

    ”Relaţiile României cu Federaţia Rusă, asemenea relaţiilor UE şi NATO cu Federaţia Rusă, sunt astăzi umbrite de evenimentele grave care au dus la criza ucraineană”, a declarat Klaus Iohannis, în cadrul întâlnirii anuale cu ambasadorii acreditaţi la Bucureşti.

    Potrivit şefului statului, ”revenirea acestor relaţii la stadiul atât de necesar dialogului constructiv şi colaborării corespunzătoare intereselor comune depinde imperios de respectarea politică externă rusă a principiilor dreptului internaţional”.

    Preşedintele a atras atenţia că încercările Moscovei ”de rescriere a regulilor, depăşirea unor linii roşii în materia conduitei şi principiilor de drept internaţional, recursul la modalităţi de acţiune care ţine de epoci trecute ne creează probleme tuturor, europenilor, comunităţii atlantice, vecinătăţii, Rusiei însăşi, iar implicaţiile se extind dincolo de spaţiul euroatlantic”.

  • Berlinul nu este de acord pentru moment cu noi sancţiuni europene împotriva Moscovei

    “Guvernul german nu este de părere că ar trebui să formulăm rapid noi sancţiuni”, a declarat miercuri seara ministrul social-democrat, într-un interviu pentru postul public german de televiziune ZDF.

    Miniştrii europeni de Externe participă joi, la Bruxelles, la o reuniune extraordinară pentru a discuta despre atitudinea care trebuie adoptată faţă de Rusia, după intensificarea violenţelor în estul Ucrainei şi bombardarea oraşului-port Mariupol, care s-a soldat cu 30 de morţi sâmbătă.

    Uniunea Europeană se orientează spre o simplă extindere a listei negre cu persoanele sancţionate, a indicat miercuri o sursă europeană. Conform unor surse de la Bruxelles, cei 28 de miniştri ar urma să decidă de asemenea prelungirea primei serii de sancţiuni vizându separatişti ucraineni şi oficiali ruşi, care expiră în martie. Deja prelungite o dată, aceste sancţiuni vizează în special oficiali ruşi, precum vicepremierul Dmitri Rogozin.

    “În prezent, cred că este prea devreme pentru a adopta noi sancţiuni. Cred că trebuie să evaluăm situaţia de acolo (din Ucraina-n.r.) şi să observăm dacă conflictul s-a reintensificat efectiv”, a declarat Gabriel.

    El a apreciat că este posibil ca, dimpotrivă, Moscova să fi înfrânat recent o ofensivă a separatiştilor proruşi în estul Ucrainei. “Sunt oameni care spun că separatiştii au anunţat acolo o nouă ofensivă (…) şi faptul că această ofensivă nu a mers mai departe poate că nu a fost o decizie a separatiştilor, ci mai degrabă (decizia) altor persoane care nu vor o escaladare şi care nu se pot afla decât la Moscova”, a explicat el.

    “Nu sunt pentru ca noi să provocăm o escaladare”, a precizat Sigmar Gabriel, dând asigurări că Berlinul nu va ezita să sancţioneze Moscova dacă separatiştii încearcă să cucerească noi teritorii pentru a face legătura între partea separatistă a Ucrainei şi peninsula Crimeea anexată de Rusia.

    Întrebat despre reuniunea de joi de la Bruxelles, el a precizat că se aşteaptă ca miniştrii de Externe din UE să “evalueze situaţia”. “Dar nu cred că suntem pregătiţi să decidem următoarea etapă de sancţiuni”, a adăugat el.

    El a amintit că politica dusă de cancelarul german Angela Merkel are ca scop o soluţie negociată la conflictul ucrainean, pentru care Berlinul nu vede o rezolvare pe cale militară.