BusinessMagazin

Tag: romani

  • NOU MESAJ al lui Rogozin la adresa României: Vicepremierul rus le propune lui Băsescu şi Ponta să sărbătorească eliberarea capitalei de “fasciştii români”

     “Propun domnilor (Traian) Băsescu şi (Victor) Ponta să sărbătorească, pe 31 august, la Bucureşti 70 de ani de la eliberarea acestui oraş de fasciştii români”, a scris Rogozin pe contul său de Facebook, făcând trimitere la un articol ce critică atitudinea “rusofobă” şi războinică a României, publicat pe site-ul www.inosmi.ru, afiliat agenţiei oficiale RIA Novosti.

    Articolul este publicat iniţial pe site-ul Terra.md şi susţine că politicienii români au adus ţara în pragul unei psihoze de masă pentru a abate atenţia de la problemele economice şi pe fondul faptului că populaţia nu crede în viitorul european strălucit al ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • STUDIU: Doi din trei români sunt îndatoraţi. Jumătate dintre ei cu peste 5.000 de lei

     “Două treimi dintre debitori au împrumutat bani de la bănci, iar 20% de la rude”, a declarat luni într-o conferinţă de presă antropologul Vintilă Mihăilescu, coordonatorul studiului.

    Peste 40% dintre români consideră că banii contează cât să aibă un trai decent, iar 21% spun că e bine să ai cât mai mulţi bani, iar cine nu recunoaşte acest lucru minte sau este ipocrit.

    Mai mult de o treime dintre respondenţi spun că îşi doresc să aibă mai mulţi bani decât au în prezent.

    “Când vine vorba de datorii, românii trăiesc mai multe emoţii decât polonezii, aceştia având o atitudine mai pragmatică”, a afirmat Iwona Slomska, membru al Consiliului de Administraţie al Grupului Kruk din Polonia, responsabilă de comunicare şi marketing.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Opinie Dragoş Pătroi, consultant fiscal: Impozitul pe sumele repatriate

    DRAGOŞ PĂTROI este consultant fiscal şi cadru universitar asociat la ASE Bucureşti.

    Unele voci vorbesc de suma de 10 miliarde de euro, altele avansează ipoteza unei sume undeva în jur de 50 de miliarde de euro. Sincer, o estimare în acest sens mi se pare cel puţin hazardată, cu un pronunţat caracter empiric, dintr-un motiv foarte simplu, respectiv provenienţa sumelor de bani, care se împart în 3 mari categorii: ilegale, semilegale (în unele accepţiuni, „aparent legale„) şi legale (aici am în vedere sumele nerepatriate aferente câştigurilor de capital din companii de tip holding).

    Pe de altă parte, nu puţini sunt cei care susţin că nu mai sunt cine ştie ce bani afară, iar cei care mai sunt nu şi-ar dori neapărat să se şi întoarcă, deoarece cei care au vrut să-şi aducă banii în ţară deja au făcut-o, prin diferite entităţi şi structuri înregistrate în paradisuri fiscale. Şi atunci, de ce ar fi acum un moment oportun pentru promovarea unei astfel de măsuri? În opinia mea, aducerea banilor în ţară ar crea un surplus de lichiditate pe piaţă, fapt deloc de neglijat, mai ales în condiţiile în care statul acţionează ca un veritabil şi extrem de consistent purtător al cererii de masă monetară, prin împrumuturile pe care le contractează, inclusiv pe piaţa internă.

    Cu toate acestea, tot mai multe voci afirmă că sume considerabile de bani „băltesc„ şi acum în sectorul bancar, şi astfel apare întrebarea dacă aceşti bani ar putea fi transformaţi în resurse investiţionale şi, implicit, direcţionaţi către domenii asumate de guvern ca fiind prioritare (cum ar fi, spre exemplu, programele de privatizare ale companiilor de stat) sau se vor orienta tot către economisire sau, cel mult, către tranzacţii financiare de tip speculativ.

    Deşi Marek Belka (şeful departamentului pentru Europa din FMI la momentul respectiv) asimila amnistia fiscală cu „un semn de disperare„, personal nu împărtăşesc această idee, deşi nu cred în moralitatea unei astfel de măsuri, aşa cum nu cred nici în „moralitatea„ evaziunii fiscale. Aş vedea mai degrabă amnistia fiscală ca o recunoaştere tacită a existenţei (reale!) a unor imperfecţiuni – de natură legislativă, dar, mai ales, procedurală, instituţională – în identificarea şi prelevarea obligaţiilor fiscale datorate de unele categorii de contribuabili. Dacă vreţi, „gradul de disperare„ poate fi apreciat mai exact doar în momentul transpunerii în practică a unei eventuale amnistii fiscale, în funcţie de condiţiile, criteriile şi modalităţile efective de implementare a acesteia.

    Cred însă că, pe lângă aspectul pecuniar al problemei (în speţă, impozitul aplicat asupra sumelor repatriate ca urmare a unei amnistii fiscale), o dimensiune foarte importantă o joacă şi garanţiile morale pe care autoritatea publică este dispusă să le ofere „fiilor rătăcitori„. Aici trebuie precizat faptul că, la nivel european, s-au prevăzut limitativ cazurile în care pot fi efectuate verificări în acest sens, exclusiv cu un caracter administrativ, respectiv în cazul fraudelor în materia TVA şi a fraudelor fiscale (Regulamentul nr. 203/17089/CE), dar şi în cazul operaţiunilor de spălare a banilor care au ca scop final finanţarea actelor de terorism.

    În orice altă situaţie aceste verificări sunt excluse şi pe deplin refuzate, iar verificarea sumelor de bani ce au părăsit teritoriul naţional, iniţiate de către ONPCSB, nu pot fi folosite în cadrul procedurilor judiciare ori a verificărilor fiscale decât cu consimţământul expres al statului căruia i s-a solicitat efectuarea acestor verificări (a se vedea memorandumurile de înţelegere cu fiecare stat membru/parte).

  • Aproximativ 159.000 de români aveau, la 31 martie, peste 10.000 lei în conturile de pensie privată

     La finele lunii martie, activele fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III) au atins 15,7 miliarde de lei, în urcare cu 6,1% faţă de decembrie 2013, şi au ajuns la o pondere în Produsul Intern Brut de 2,36%, potrivit Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Un număr de 6,12 milioane de persoane erau înregistrate ca participanţi în Pilonul II, din care aproximativ 180.000 nu au avut nicio contribuţie virată de la momentul virării primelor contribuţii, în luna mai.

    Valoarea activelor nete înregistrate de fondurile de pensii private aferente Pilonului II a fost de 14,84 miliarde de lei (3,33 miliarde de euro), în creştere cu aproximativ 900 milioane de lei faţă de 31 decembrie 2013.

    Contribuţia medie în luna martie a celor 3,68 milioane de participanţi a fost de 83,12 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât cheltuie românii pe mâncarea comandată: bucureştenii – 50 lei/zi, în alte oraşe – 40 de lei pe zi

     Şi la nivelul celor mai scumpe comenzi foodpanda tot Bucureştiul este lider, cea mai mare comandă plasată pe platformă ridicându-se la 750 lei, acesta fiind urmat de Cluj cu o comandă maximă de 500 lei, Timişoara cu 450 lei şi Iaşi cu 230 lei.

    Deşi bucureştenii comandă cel mai mult şi mai des de mâncare, obiceiul de consum şi preferinţele culinare ale locuitorilor Capitalei sunt diferite de cele ale ieşenilor, clujenilor şi ale timişorenilor.

    “Observăm diferenţe de consum de la o zonă la alta, însă cel mai evident este că bucureştenii comandă de pe foodpanda oarecum din necesitate. Majoritatea sunt tineri, foarte activi, cu un ritm de viaţă alert, care ştiu că la birou au nevoie de o masă completă şi hrănitoare. Clujenii, timişorenii şi ieşenii sunt gurmanzi, le place să descopere bucătării noi şi să încerce feluri ce nu se regăsesc în meniul lor obişnuit”, a declarat Dan Macarie, country manager foodpanda România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un actor britanic, românilor: Avem politicieni turbaţi, veniţi şi bucuraţi-vă de prostia lor

     “Veniţi în Marea Britanie! Este fabulos aici şi sunt sigur că o să vă placă. Da, avem politicieni turbaţi cu spume la gură, cu tentă rasistă, dar noi considerăm că aceştia sunt surse de divertisment, mai degrabă decât de frică. Veniţi şi bucuraţi-vă cu noi de prostia lor!”, este mesajul adresat românilor, într-o scrisoare deschisă, de către Mark Thomas, actor de comedie şi jurnalist din Marea Britanie.

    “Da, au existat unele comentarii mass-media rasiste scrise de pornografi, voiajori şi pungaşi cu limba spurcată, dar aceşti oameni trebuie să fie compătimiţi pentru viaţa lor inadecvată şi ignorantă”, mai scrie Thomas, care dă asigurări că aceste persoane nu reprezintă Marea Britanie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce cumpără românii: Pâinea, legumele şi fructele, cel mai des întâlnite alimente proaspete în coşul de cumpărături

     “Alimentele proaspete sunt prezente în 2 din 3 coşuri şi reprezintă 38% din totalul cheltuielilor dedicate consumul casnic pentru produse de larg consum. Cel mai des, în coşul de cumpărături al românilor se regăsesc pâinea, legumele şi fructele”, se arată în raportul institutului de cercetare de piaţă.

    Totuşi, produsele pe care românii cheltuiesc cei mai mulţi bani de-a lungul unui an sunt carnea (27% din totalul bugetului pentru alimente proaspete), legumele (20%) şi mezelurile (16%).

    Canalul preferat pentru achiziţionarea produselor alimentare proaspete este comerţul tradiţional, care acoperă 60% din valoarea totală a acestei pieţe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bucureşteanca de 39 de ani care conduce o afacere de un miliard de dolari în Rusia

    Angela Creţu şi-a început cariera în vânzări şi după câţiva ani a făcut parte din echipa care a lansat Avon în Serbia şi Muntenegru, având rolul de director naţional de vânzări. Au urmat apoi, în cariera sa, funcţii ca general manager Avon România, vicepresident SEE, vicepresident global buisness innovation la New York, în sediul central al companiei-mamă. Acum este group vicepresident Rusia şi Europa de Est şi director general în Rusia.

    „Românii sunt foarte apreciaţi în compania mea, sunt mulţi români în poziţii de top peste tot în lume. Sunt mândră că sunt româncă şi că vin dintr-o generaţie cu un apetit insaţiabil de cunoaştere şi inovaţie„, spune Angela Creţu. În opinia ei, curiozitatea este factorul diferenţiator între un manager bun şi unul slab. „Un manager fără curiozitate devine victima experienţelor anterioare şi a concluziilor perioadei precedente, deci va fi mereu în urma oamenilor săi, în urma schimbărilor din jurul lui. Restul se poate învăţa, însă lipsa de curiozitate e foarte dificil de corectat.” Conform experienţelor sale, Creţu afirmă că românii sunt foarte inventivi şi îşi folosesc intuiţia mai mult decât alte naţionalităţi cu care a lucrat. „Nu se blochează şi ştiu să rezolve o situaţie care nu are precedent şi soluţii prescriptive.”

    Angela Creţu se consideră un ambasador al României din poziţia pe care o are: „Mulţi colegi de-ai mei din toate colţurile lumii au venit să ne viziteze ţara datorită poveştilor mele despre locurile şi cultura noastră”. Povesteşte că obişnuieşte să se întâlnească regulat cu membrii comunităţii româneşti din Rusia, alcătuită din executivi de top din diverse companii, iar la vremea pensiei se vede trăind „acasă”.

  • POZA ZILEI: Fotojurnalişti români – Daniel Mihăilescu

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA

     

  • Trei sferturi dintre români spun că banii nu sunt igienici, doar o treime se spală pe mâini

     În ceea ce priveşte plăţile alternative, 77% dintre respondenţi iau în considerare plata cu cardul, 56% ar folosi plata online, 27% preferă plata cu ajutorul mobilului, iar 18% ar utiliza cardul contactless ca metoda de plată, se arată într-un comunicat MasterCard.

    Studiul a fost efectuat pe un eşantion de 510 persoane, bărbaţi şi femei în proporţii egale, în perioada 31 martie – 7 aprilie, urmărind percepţiile lor cu privire la utilizarea numerarului şi potenţialele lor preocupări cu privire la igienă.

    Trei din zece români (29%) spun că nu ar vrea ca zeci de străini să folosească numerarul înainte de a ajunge la ei, însă doar 9% sunt revoltaţi de ideea de a nu se spăla pe mâini după ce pun mâna pe bani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro