BusinessMagazin

Tag: business

  • Sergey Brin avertizează tinerii să nu vină în Sillicon Valley pentru a începe o afacere

    Co-fondatorul Google, Sergey Brin, afirmă că dacă vrei să începi o afacere într-un garaj, atunci nu ar trebui să o faci în Silicon Valley. El a declarat, în cadrul unui summit despre antreprenoriat, că este mult mai uşor să începi o afacere în afara Silicon Valley decât în regiunea californiană.

    Afaceristul a mai declarat că poate fi foarte costisitor să începi o afacere în Silicon Valley.
    „De-a lungul anilor, aşteptările în ceea ce priveşte costurile, imobiliare şi salariale, aşteptările oamenilor şi angajaţilor au ajuns foarte ridicat şi sunt greu de atins. Poate fi dificil să porneşti o afacere capabilă să se autosusţină”, a spus Brin. Acesta mai afirmă că Silicon Valley devine un mediu de afaceri favorabil abia pentru pasul doi, când businessul generează venituri

    „Silicon Valley îţi poate oferi şansa să obţii un capital mai mare, să scalezi afacerea mai repede, dar şi riscurile pe care ţi le asumi sunt mai mari”, este de părere Sergey Brin.

     

  • Jeff Jacobson va fi noul CEO al Xerox Corporation, în urma definitivării procesului de separare

    Jeff Jacobson a fost numit de consiliul de administraţie noul CEO (chief executive officer) al Xerox Corporation, după finalizarea procesului de separare în două companii independente listate la bursă. Jacobson este, în prezent, preşedinte al diviziei Xerox Technology şi va continua să ocupe această poziţie până la definitivarea procesului de separare. 

    Pe 29 ianuarie 2016, Xerox şi-a anunţat planurile de separare în două companii independente, listate la bursă – Xerox, care va reuni business-urile de tehnologie şi externalizare a documentelor, şi Conduent, o companie de servicii de externalizare a proceselor debusiness. Procesul de separare va fi finalizat până la sfârşitul anului 2016.

    ”Jeff este un bun lider, foarte implicat în business-ul nostru şi în relaţia cu angajaţii, care are o înţelegere profundă a clienţilor. De asemenea, el deţine viziunea strategică necesară pentru a valorifica oportunităţile de pe piaţă”, a spus Ursula Burns. “În cursul celor patru ani petrecuţi la Xerox, Jeff a depus eforturi susţinute de a creşte productivitatea şi eficienţa, păstrând, în acelaşi timp, angajamentul companiei pentru inovaţie, calitate şi tehnologii de top. Graţie experienţei sale anterioare de CEO al unei companii listate la bursă, precum şi istoricului şi realizărilor sale în cadrul Xerox, atât eu, cât şi consiliul suntem siguri că Jeff este cea mai potrivită persoană pentru a conduce compania Xerox.”

    “Sunt onorat de decizia consiliului de a mă numi la conducerea uneia dintre cele mai reprezentative companii din lume şi încrezător că, împreună, vom construi un viitor prosper pentru Xerox, bazat pe managementul solid, excelenţa operaţională şi orientarea către client, care sunt deja valori centrale ale companiei. În calitate de companie independentă şi datorită transformării strategice pe care o implementăm cu fermitate, vom profita de multiplele mijloace disponibile pentru a consolida businessul de bază şi pentru a valorifica cele mai bune oportunităţi de creştere”, a spus Jacobson.

     

  • (P) 74% dintre români vor să lucreze în afara biroului, iar 40% ar alege asta chiar în locul unei măriri de salariu!

    Cu toţii ne dorim în ziua de astăzi mai multă flexibilitate care să ne dea voie să ne facem treaba de oriunde alegem, fie că este vorba de biroul de la serviciu, de cel de acasă sau că avem un job care necesită deplasări permanente. Provocarea constă însă în găsirea unei soluţii prin care angajaţii să lucreze eficient de oriunde şi să aibă încrederea că datele companiei sunt protejate în permanenţă. Fie că vor să acceseze ultima variantă a unui fişier în drum spre un client sau să se conecteze cu membrii echipei dintr-o altă locaţie, aceştia au nevoie de cele mai bune soluţii de productivitate mobilă, combinate cu protecţia şi controlul de care are nevoie orice afacere.

    Potrivit studiului efectuat de Microsoft, 74% dintre români ar prefera să lucreze în afara biroului, iar 40% dintre ei şi-ar dori asta chiar în locul unei măriri de salariu. Chiar dacă lucrează în echipă, 81% dintre angajaţi nu consideră că ar trebui să fie toţi în aceeaşi încăpere, pentru că, după cum susţin 80% dintre respondenţi, ideile bune vin şi în alte locuri decât cele legate de birou.

    Pornind de la aceeaşi idee, 43% dintre persoanele cu funcţii de conducere din companii au ajuns la concluzia că dacă angajaţii lor ar lucra remote, cheltuielile operaţionale s-ar reduce semnificativ.

    Nu în ultimul rând, 94% dintre angajaţi sunt de părere că problemele asociate cu munca la birou sunt cauzate de proceduri sau de programele în care lucrează şi cred că aplicaţiile remote sunt cea mai bună rezolvare pentru acestea.

    Ştim că fiecare zi de afaceri este o cursă continuă. Ştim că orice angajat sau antreprenor vrea să fie câştigător şi să poată lucra de oriunde în siguranţă, fără investiţii costisitoare. Star Storage vine cu soluţia optimă pentru aceste provocări. Cu pachetele Office 365 oferite la cel mai mic preţ din România orice antreprenor poate adăuga Cloud Putere afacerii sale cu zero investiţie iniţială şi astfel va fi în frunte încă din prima clipă a cursei.

    Pentru a fi permanent pe prima poziţie, protecţia datelor este inclusă. Astfel, orice afacere este ferită de riscuri şi angajaţii se pot concentra pe obiective clare, ştiind că documentele şi mail-urile lor sunt protejate cu adevărat.

    Se spune că dacă vrei să ajungi undeva repede trebuie să mergi singur. Cu siguranţă însă că orice antreprenor vrea să ajungă departe, iar pentru asta are nevoie de colaborare – va dirija întrega energie a echipei cu scopul de a obţine productivitate adevarată.

    În plus, într-o lume permanent conectată, experienţa clienţilor care interacţionează cu produsele, serviciile şi angajaţii este ceea cediferenţiază afacerile productive de cele mai puţin productive, construieşte loialitate şi menţine reputaţia. Cu pachetele Office 365 echipele au câtă mobilitate îşi doresc, sunt eficiente cu adevărat, chiar şi atunci când o idee extraordinară apare în afara biroului sau în vizită la client.

    Agilitatea în obţinerea şi dimensionarea resurselor IT transformă orice afacere într-una câştigătoare, pentru că oferă flexibilitate adevarată şi astfel angajaţii termină cursa cu mult înaintea celorlalţi.

    Office 365 Business Essential include toate elementele necesesare pentru agestiona afacerea de oriunde şi a fi permanent în faţa competiţiei cu doar 3,90 euro/lună:

    ·         1 TB de spaţiu de stocare a fişierelor

    ·         E-mail de serviciu prin Outlook, calendar şi persoane de contact cu inbox de 50 GB/utilizator

    ·         Servicii de migrare date gratuite

    ·         Mesagerie instant şi video conferinţe HD prin Skype for Business, care permite legatura în timp real cu partenerii, angajaţii şi colaboratorii;

    ·         Word, Excel şi PowerPoint licenţiat în variantă on-line, pentru rapoartele şi prezentările necesare;

    ·         Suport tehnic gratuit, oferit 24/7 de către o echipă de specialişti certificaţi Microsoft.

    Star Storage oferă şi pachetele Business şi Business Premium, fiecare dintre ele cu facilităţi superioare, astfel încât clienţii pot alege varianta care se potriveşte cel mai bine nevoilor afacerii pe care le coordonează.

    Pe lângă cel mai mic preţ din România, oferta include şi testarea gratuită a oricărui pachet Office 365 timp de 30 de zile sau trei luni gratuite pentru orice o comandă cu plată anuală plasată până la 1 iulie 2016.

    Toate acele functionalităţi din zona companiilor mari, la care antrepenorii nici nu sperau până de curând de teama costurilor, sunt acum accesibile. Star Storage îşi asumă în plus răspunderea securităţii şi a disponibilităţii permanete a soluţiei, astfel încât companiile vor aloca un minim de resurse IT şi se pot concentra pe afacerea şi clienţii proprii şi nu pe tehnologia din spate care ajută la furnizarea de servicii şi produse de calitate.

    Acum că ştiţi, cursa de mâine va fi mult mai uşoară!

    Adaugă şi tu Cloud Putere afacerii tale cu StarVault!

    Pentru detalii intră acum pe star-vault.ro!

  • Cum şi de ce să investeşti într-un start-up inovator

    Multe dintre companiile antreprenoriale care au ales să mizeze pe idei sau produse inovatoare, oferind pieţei servicii sau produse în premieră pentru România, constată că au ajuns într-o „zonă albă a finanţării“, aflată între cei 50.000 – 500.000 de euro pe care îi poate oferi un business angel şi cele 20 de milioane de euro care stârnesc interesul fondurilor de investiţii. Cum apetenţa băncilor pare şi ea destul de redusă pentru astfel de finanţări, care sunt opţiunile tinerilor antreprenori aflaţi în această situaţie?

    Intr-o dimineaţă de vineri caniculară, 100 de invitaţi şi şapte speakeri în panelul de discuţii au dezbătut, cu patos sau potolit, pe marginea subiectului propus la cea mai recentă ediţie a Business Club. Care sunt alternativele de finanţare? Care sunt interesele şi limitele pe care le descoperă antreprenorii care caută să se finanţeze şi caută capital bătând la uşa bancherilor, a fondurilor de investiţii, a platformelor de crowdfunding, a investitorilor de tip business angel? Dar dacă niciuna dintre aceste soluţii nu se potriveşte mănuşă pe nevoile unei firme, ce alternativă are antreprenorul?

    Piaţa de finanţări este captivă în sistemul bancar, în proporţie de 95%. Pe piaţă există acum, concret, prea puţin alte forme de finanţare. O caracteristică a pieţei locale este faptul că investitorii preferă să se îndatoreze mai mult, în loc să cedeze o parte din afacere; spre deosebire, în economia americană, cei care dezvoltă un proiect sunt dispuşi să cedeze o parte din acţiuni sub formă de equity.

    „De multe ori în România se discută despre finanţare, dar acest concept este unul foarte general. Include, de pildă, concepte ca equity sau debt“, spune Daniel Vişoiu, de la fondul de investiţii BAC România. Şi precizează că un start-up are nevoie de bani pentru finalizarea proiectului şi apoi pentru extindere, iar „banca n-o să vrea niciodată equity, pentru că vrea garanţii că va primi banii înapoi, nu-şi asumă niciodată riscul. Banii care reprezintă debt nu ajută un antreprenor la început de drum pentru că în schimbul lor trebuie să ofere garanţii, ceea ce înseamnă că resursele financiare vor fi blocate, nu vor putea fi folosite pentru finalizarea afacerii“, adaugă Vişoiu. În opinia lui, soluţia este ca antreprenorii să abordeze fonduri de investiţii, să folosească piaţa de capital, să se focuseze pe AeRO, o piaţă alternativă care face parte din BVB. Bani care ar fi atraşi şi ar însemna un risc asumat de investitorii interesaţi de astfel de oportunităţi.

    UN STUDIU DE CAZ CONCRET

    Un exemplu cumva atipic este proiectul Freelo, afacere dezvoltat de KEI Development, care a plecat la drum cu patru fondatori, iar acum numărul investitorilor a ajuns la 12. Freelo va fi primul centru de agrement din această regiune a Europei care va găzdui un tunel de vânt vertical, o piscină cu valuri pentru surf, o zonă de relaxare cu piscină semiolimpică, spa, restaurant gourmet, dar şi o zonă de videoproiecţie în aer liber. Investitorii şi-au făcut calculele şi din start au constatat că vor avea nevoie să atragă capital suplimentar fondurilor cu care au demarat proiectul. Construit pe o suprafaţă de 12.500 metri pătraţi, lângă Bucureşti, centrul de agrement are nevoie de o investiţie totală de 9 milioane de euro; cei 12 investitori au adus circa jumătate din această sumă – echivalentul a 12 milioane de lei.

    Atragerea capitalului necesar pentru finalizarea Feeelo, realizat acum în proporţie de 65%, se dovedeşte a fi însă destul de dificilă. Investitorii au abordat mai multe variante în care ar putea să atragă bani, abordând bancheri, fonduri de investiţii, business angels; nici atragerea de capital prin platforme de crowdfunding sau prin listarea la AeRO, piaţa alternativă a Bursei de Valori Bucureşti, nu s-a dovedit a fi o soluţie pentru Freelo. „Dificultatea finanţării este din punctul meu de vedere dată de un complex de împrejurări. Băncile preferă să finanţeze proiecte cunoscute, iar al nostru este nou şi nu este în domeniul imobiliar. Băncile vor să ştie foarte clar care este randamentul, aceasta a fost una dintre primele dificultăţi. Un alt lucru care nu ne-a ajutat deloc este contracţia momentană de pe piaţa finanţărilor din România.

    Băncile trec printr-o prioadă dificilă în acest moment, este un paradox – au bani, vor să finanţeze, însă refuză să bage bani în proiecte pe care nu le cunosc foarte bine şi de care nu sunt 100% siguri. Am avut şi o cerere cel puţin hilară din partea lor: ne-au cerut garanţii mai mari decât finanţarea cerută“, spune Andrei Ion, managing director al KEI Development. El adaugă că Freelo a fost gândit din start ca un brand pe care investitorii doresc să-l dezvolte la nivel internaţional. Ideea le-a venit pentru că au identificat o oportunitate de business, anume că piaţa de entertainment la nivel naţional şi internaţional este în continuă creştere, mai ales în ce priveşte practicarea sporturilor; tot mai multă lume alocă timp şi bani pentru practicarea sporturilor, făcând din aceasta un mod de viaţă. Experienţa din tunelul de vânt este asociată unui zbor cu paraşuta, unei căderi libere, în spaţiu controlat, un sport nou, dar practicat de tot mai mulţi oameni.

    Primul tunel de vânt, povesteşte Andrei Ion, a fost construit în anii ‘70 în America, fiind destinat antrenamentului paraşutiştilor militari; în urmă cu patru ani la nivel internaţional erau 60 de astfel de tuneluri de vânt, la sfârşitul lui 2015 erau în construcţie încă 69, acum se află în construcţie la nivel internaţional 120 de astfel de tuneluri. „Am studiat posibilitatea implementării lui în România, am constatat că românii au un apetit deosebit pentru sporturile noi şi am decis să dezvoltăm acest proiect“, explică antreprenorul succesiunea paşilor. Aveau să identifice la nivel internaţional producătorii de tehnologie şi să constate că tehnologia existentă reprezintă de fapt adaptări din domeniul aeronautic, din domeniul cercetării sau al tunelurilor de vânt orizontale. „Adaptări ce veneau automat cu anumite minusuri, atât în ce priveşte deţinătorul tunelurilor, şi mă refer la costul de mentenanţă, costuri destul de mari cu consumul de energie, cât şi din punctul de vedere al experienţei utilizatorului, care nu beneficia de toate condiţiile mai ales din punct de vedere al calităţii aerului, al temperaturii interioare“, afirmă reprezentantul KEI Development.

     

  • Escape the room a evadat: de la business de nişă la fenomen social

    Ideea din spatele Escape este una destul de simplă: eşti într-o cameră încuiată, înconjurat de indicii, şi ai la dispoziţie 60 de minute pentru a găsi cheia. Pare simplu? În realitate, nu e chiar aşa. România a apărut pe harta mondială a jocurilor de tip Escape the Room în 2013, atunci când mai mulţi antreprenori din Cluj şi Timişoara au decis să-şi încerce norocul, amenajând locaţii. A urmat Bucureşti, unde, fără bugete de promovare, Escape the Room a început să atragă tot mai mulţi clienţi.

    UN DOMENIU ÎN CARE CONCURENŢA ESTE NECESARĂ

    Franciska Vaida (28 de ani) şi Radu Tiu (37 de ani) sunt echipa din spatele No Exit Escape Room, brand ce operează două camere: Salon #13 şi The Box. „Venim din medii diferite, el este corporatist pursânge, iar eu psiholog; o vreme am lucrat în privat iar acum sunt angajata unei instituţii de stat“, povesteşte Franciska Vaida. „Credem că aceste diferenţe de background ne-au ajutat în crearea acestui proiect.“

    Au investit în afacere 7.000 de euro, investiţie ce a inclus partea de construcţie, amenajări şi implementare a conceptelor celor două camere. „Radu a auzit de concept şi amândurora ne-a plăcut foarte tare ideea. El era într-un fel de an sabatic şi eu eram într-o perioadădestul de rutinată la muncă, aşa că momentul a fost perfect. Eu aveam ceva experienţă în zona asta de antreprenoriat, el era curios să încerce un business nou care să îmbine creativitatea cu arta şi zona de entertainment, iar de aici lucrurile au evoluat într-un mod constructiv şi s-a născut No Exit Escape Room“, povesteşte ea.

    Piaţa de Escape the Room nu este neapărat una stabilă, cred ei, numărul clienţilor variind puternic de-a lungul unui an. „Am avut câteva luni foarte bune, dar în aceeaşi măsură am avut trei luni teribil de slabe. Vizavi de clienţi, situaţia este mai complicată decât ar părea în prima fază şi am să vă explic de ce: acest concept este relativ nou în România şi încă sunt foarte mulţi oameni care nu au auzit de el, astfel încât este în continuă mişcare şi creştere. Radu are o vorbă draguţă: «Suntem prieteni cu clienţii preţ de două camere, apoi putem să le recomandăm şi altele»; asta înseamnă că după ce o echipă termină camera unui operator, va merge să joace în camerele altor operatori şi de aici fluxul de clienţi. Este un domeniu în care concurenţa este cât se poate de constructivă şi necesară“, explică fondatorii No Exit. „Sunt foarte multe camere bune în acest moment în Bucureşti. No Exit se diferenţiază prin faptul că game play-ul se bazează foarte mult pe logică, pe vizualizare, oamenii se distrează bazându-se pe propria lor minte şi mai puţin pe artificii ale decorului sau pe altfel de device-uri.“

    TINERI ABSOLVENŢI, ÎNCUIEM CORPORATIŞTI

    Escapology a fost fondată de Bogdan Păduraru şi Andreea Caragioiu. Bogdan are 28 ani, este născut în Medgidia, a terminat Facultatea de Comerţ la ASE în Bucureşti; este programator şi pasionat de robotică şi aştepta cu nerăbdare să găsească o idee de afacere care să-l transforme în antreprenor. Andreea are tot 28 de ani, născută în Bucureşti, a terminat specializarea Informatică la Universitatea Bucureşti, iar apoi a terminat un master în management la ASE, pasionată de hand-made şi antreprenoriat. „Escapology era în faza de idee încă din decembrie 2014. Nu a fost ceva premeditat, ci asta am simţit că trebuie să facem. Primul Escape jucat a fost în octombrie 2014 în Bucureşti, însă ideea de a ne face propriul Escape nu se conturase încă. Punctul decisiv a fost după ce am jucat câteva Escape-uri în Budapesta şi am fost atât de captivaţi de stilul de joc şi de elementele din camere încât la scurt timp ne-am apucat să creăm propriul Escape. Şi aşa a prins viaţă Escapology – High Tech Escape Room. De ce High Tech? Pentru că noi credem că la momentul de faţă un joc cu adevărat captivant şi bun trebuie să înglobeze şi tehnologie, credem că Escape-urile de tip clasic trebuie sa fie puţine şi… pe cât posibil de colecţie“, spun cei doi.

    Primul pas, spun ei, a fost să studieze foarte bine piaţa de Escape din Bucureşti pentru a elimina pe cât posibil asemănările cu alte jocuri. „Această experienţă ne-a ajutat să înţelegem foarte bine psihologia jocului de Escape pentru a reuşi noi înşine să creăm un scenariu original, cu un stil de joc alert şi elemente personalizate, care nu se regăsesc în altă parte.“
    Investiţia iniţială a trecut de 10.000 de euro şi au în plan să mai finanţeze, din resurse proprii, următoarele două proiecte: primul pe partea de persoane fizice şi al doilea pe partea de corporate. „Nu avem un profil anume al clientului Escapology, dar avem două mari direcţii pe care le-am identificat: pe de o parte tineri corporatişti, iar pe de alta copii şi adolescenţi veniţi să se distreze singuri sau împreună cu familia.

    Piaţa de Escape Room din România este încă într-o fază aflată la început în special în provincie. Situaţia în Bucureşti, ca în majoritatea domeniilor de altfel, stă total diferit. Conceptul a devenit faimos în ultimii doi ani şi numărul camerelor a explodat de la o piaţă de aproximativ 10 camere în 2014 la 120 de camere în 2016. Ritmul de creştere a încetinit foarte mult, majoritatea jocurilor s-au deschis în primăvară-vară 2015 şi apoi apariţiile noi au fost din ce în ce mai rare. Piaţa este foarte fragmentată, există foarte mulţi operatori cu un numar relativ mic de camere. Mulţi dintre aceştia au pornit în acest domeniu fără un background relevant de cunoştinţe şi abilităţi, astfel că sunt numeroase jocuri slabe calitativ, atât pe stilul de joc şi puzzle-uri, cât şi decor şi atmosferă generală.“ Escapology operează în prezent camera The Nuclear Spring, cu un grad de dificultate mediu spre avansat. „Nu este neapărat vorba de jocuri excesiv de grele, ci mai degrabă de numărul mare de elemente din joc şi mulţi paşi ce trebuie rezolvaţi“, explică cei doi.

    DOI VIITORI CONSULTANŢI PASIONAŢI DE JOCURI

    Vlad Istrate (23 de ani) şi Denise Ionescu (25 de ani) sunt freelanceri: Vlad în domeniul financiar, iar Denise în zona traducerilor. În prezent ambii urmează un master de consultanţă în afaceri la Universitatea Bucureşti, dar timpul liber şi-l petrec pentru a creşte businessul Bolthaus.

    „Ideea ne-a venit imediat după ce am auzit de acest concept de la nişte prieteni, iar după ce am jucat prima cameră deja am decis să pornim la drum cu propriul Escape Room. Conceptul ni s-a părut inedit şi datorită faptului că pe vremea aceea nu se găseau atât de multe Escape-uri în Bucureşti; ni s-a părut o oportunitate bună de afacere. Am luat-o ca pe o provocare, dacă în alte ţări se poate, la noi de ce nu?“, povesteşte Denise Ionescu. Au pornit businessul în vara anului 2015, însă „începutul a fost destul de lent, având o singură cameră pe vremea aceea (Tutankhamon’s Curse) iar publicitatea rezumându-se la «word of mouth», adică recomandarea prietenilor, aceştia fiind de altfel clienţii noştri din acea vară.“ În toamnă au terminat şi a doua cameră, Mayan Maze, şi au început să investească în publicitate pe canalele populare de socializare precum Facebook, Google+, Instagram şi chiar pe motorul de căutare Google.

    „Datorită faptului că Bolthaus operează în locaţie proprie, am avut posibilitatea de a construi totul pe placul nostru şi pe stilul imaginat de către noi. Renovarea şi amenajarea locului au costat în jur de 10.000 de euro, deoarece a necesitat un «facelift» considerabil, fiind un imobil vechi. Decorul, aparatura de logistică, site-ul, camerele de joc şi tot ce se mai poate adăuga până la produsul finit au mai costat încă 7.000 de euro“, spun cei doi.

    Elementele de diferenţiere faţă de alte afaceri similare, crede Denise Ionescu, sunt cele fizice şi dinamice pe care le-au încorporat în camera Mayan Maze. „Camera nu este una clasică, unde jocurile sunt rezolvate stând pe scaun sau pe jos – ci există posibilităţi de a te simţi în întregime într-o junglă veritabilă. Mai multe nu putem spune pentru a nu strica surpriza celor care nu au apucat să joace încă. De asemenea, considerăm ca locaţia este un avantaj, totul fiind nou cu un aspect modern.“

    DRUMUL DE LA BUSINESS LA FRANCIZĂ
    George Petre (26 de ani) şi Tudor Bogdan-Mario (25 de ani) au pornit afacerea InsideOut la începutul anului trecut, profitând de numărul tot mai mare al celor interesaţi de conceptul Escape the Room.
    Cei doi au pornit businessul cu o investiţie de 20.000 de euro, iar acum sunt aproape să lanseze cel de-al treilea scenariu. „Am pornit în mod oficial acest business în martie 2015 iar în iunie a avut loc lansarea InsideOut Escape Rooms cu prima cameră Inception: The Dream, după aproximativ trei luni de lucrări şi amenajări. Atunci a fost şi prima zi de testare a camerei, în jur de 7 echipe i-au trecut pragul. Emoţiile au fost mari, nu ştiam dacă vor evada în 20 minute, 60 sau deloc şi ne aducem şi acum aminte nerăbdarea de a auzi primul feedback.“
    Echipa InsideOut pregăteşte lansarea unui nou spaţiu, cel de-al treilea, denumit Lord Of The Rings: The Journey. „Este o cameră în care am mizat foarte mult pe decor şi tehnologie, în care am reuşit să îmbinăm perfect piese de decor hand-made aduse din Africa, cu microcontrolere, senzori de prezenţă şi magnetici, efecte de sunet şi altele.“
    Chiar dacă majoritatea clienţilor sunt persoane fizice şi nu companii, George Petre şi Tudor Bogdan-Mario spun că există interes pentru astfel de activităţi şi dinspre zona corporate. „Jocul de Escape se bazează pe comunicarea între membrii echipei, acest lucru este foarte important într-o companie, iar o astfel de activitate, în afara biroului, te face să descoperi lucruri noi despre colegii tăi, să îi cunoşti mai bine, într-un mod distractiv şi relaxat“, explică cei doi. „În ceea ce priveşte domeniul de activitate al companiei, nu există un tipar, am avut colaborări cu oameni din diferite industrii: IT, financiar-contabil sau retail.“
    Fondatorii InsideOut se gândesc la extinderea afacerii şi în afara Capitalei, cel mai probabil prin francizare. „Pe lângă deschiderea de noi camere şi îmbunătăţirea celor deja existente, pentru viitor ne dorim extinderea în alte oraşe din ţară cât şi dezvoltarea unui sistem de francize, însă până în prezent am oferit consultanţă celor ce ne-au trecut pragul şi au fost interesaţi de deschiderea unui Escape Room.“
     

  • Galerie foto Gala Tineri Manageri Business Magazin. Zece tineri manageri au fost premiaţi în cadrul evenimentului – GALERIE FOTO

    Revista Business Magazin a acordat, joi seară, zece premii tinerilor manageri care au atins performanţa în afaceri, în cadrul Galei Tineri Manageri de Top, care a avut loc la Fratelli Social Club.

    Gala premiilor Business Magazin a adus pe scenă, pentru al unsprezecelea an consecutiv, o nouă serie de tineri manageri de top care au avut o evoluţie spectaculoasă şi au adus în prim-plan viziunea noii generaţii din business-ul românesc, cea care ar putea dicta creşterea economică în următorii ani.

    Anul acesta punem spune cu siguranţă că “Vin Milenialii!”. Noua generaţie tehnologizată, generaţia de tineri născută în 1989 vine puternic din spate. Tinerii care reprezintă schimbarea reală a societăţii şi a economiei în bine! 11 generaţii de tineri care reprezinta deja prezentul României. Şi mai au multe de făcut şi demonstrat. 100 Tineri Manageri de Top este unul dintre cele mai longevive produse de pe piata si reprezinta miza redactiei ca tinerii lideri pot schimba economia in bine. Si – de ce nu? – intreaga tara.

    La ediţia de anul acesta a galei managerii premiaţi pentru că au dovedit performanţă în afaceri şi în profesie sunt:

    Lucia Costea, antreprenor, Secom

    Cătălin Ştef, senior vicepresident of International Operations, 3Pillar Global

    Alexandra Copos de Prada, CEO si presedinte Ana Pan/ Presedinte Ana Hotels. Premiul a fost înmânat de către  Rareş Macinică, CEO al firmei de logistica Lagermax, caştigator al Galei Tineri manageri in 2015.

    Ionut Ardeleanu,  CEO, Auchan Romania 

     

    Radu Constantinescu, Managing partner la Qualitance

    Daniel Bobu, director, enterprise marketing, Vodafone.

    Horaţiu Vasilescu, director general, Bijuteria Teilor

    Alexandru Stânean, CEO, Teraplast

     

    Marian Ion, CEO, ING Services Romania

    Marius Bîcu, director general, actionar Unilact

    Gazdele evenimentului au fost Cristian Hostiuc, Ioana Matei şi Bogdan Angheluţă, care au prezentat poveştile de succes ale celor care au schimbat în bine cursul afacerilor pe care le conduc în vremuri dificile.

    Business Magazin premiază în fiecare an managerii şi antreprenorii cu vârsta de până în 40 de ani care au atins performanţa în afaceri şi s-au remarcat în domeniul în care activează. 1.100 de tineri manageri de succes au fost prezentaţi de-a lungul a unsprezece ani în cataloagele 100 de Tineri Manageri de Top.
    Prin această iniţiativă echipa de profesionişti Business Magazin selectează şi promovează tinerii managerii care conduc astăzi unele dintre cele mai importante afaceri din România şi care vor reprezenta cel mai bine mediul de business în următorii zece ani.

  • Au mizat pe un business cu cărţi de nişă în limbi străine şi anul trecut au avut afaceri de 3,3 milioane de lei

    „Eu niciodată nu m-am văzut antreprenor, nici acum nu sunt foarte obişnuită cu ideea“, povesteşte Bogdana Dumitru. „Firma care deţine Books Express este la bază o firmă de software, şi la un moment dat soţul meu a avut un client care se ocupă de cărţi, Books Express UK. Ei se ocupau de editarea cărţilor militare, iar noi am ajutat cu partea de software.“

    Bogdan Dumitru este de meserie programator, iar soţia sa este absolventă de filologie, lucrând în principal în zona de marketing. Businessul din România nu este o franciză, chiar dacă la început s-a lucrat exclusiv alături de compania britanică. „În momentul acesta suntem complet independenţi, singurul lucru care ne leagă este numele. Relaţia dintre firme este una comercială, nu una de dependenţă.“ Ideea le-a venit în 2007, dar afacerea au pornit-o doi ani mai târziu, concentrându-se pe aducerea cărţilor din străinătate în România. „Soţul meu a pierdut la începutul lui 2009 cel mai mare client, care reprezenta aproximativ 80% din business, aşa că am decis să dăm drumul platformei. A mai durat cam trei luni până am avut totul pregătit“, spune Bogdana Dumitru.

    Investiţia a constat mai mult în timpul acordat platformei, ei estimând o sumă de aproximativ 10.000 de euro în faza iniţială. Cei doi fondatori spun că au avut şi au în continuare un rol operaţional, adică „avem joburi în această firmă“. Businessul a crescut, an de an, cu 30-40%, ajungând anul trecut la o cifră de 3,3 milioane de lei. Cât despre numărul de clienţi, acesta a trecut recent de 57.000. Toate acestea în condiţiile în care piaţa de carte din România se ridică la valoarea de 100 milioane euro la preţ de editură, după cum explică Mihai Mitrică, director executiv al Asociaţiei Editorilor din România. „Se remarcă o împărţire aproape egală între ficţiune şi non-ficţiune; o uşoară tendinţă de creştere pe zona de cărţi pentru copii şi pe cea de dezvoltare personală (inclusiv financiară).“ De asemenea, spune Mitrică, există un sincronism evident între piaţa din România şi cele mai recente apariţii/bestselleruri de la nivel internaţional. În momentul de faţă există peste 5 milioane de titluri pe site-ul Books Express, dar clienţii pot opta şi pentru volume nelistate încă.

    „Oamenii vin la noi în primul rând pentru cărţi profesionale, de nişă, mai ales pentru că nu le găsesc în alte locuri. Pe primul loc sunt chiar cărţile de business, urmate de medicină şi young adult fiction. Merg bine şi cărţile din zona de gastronomie“, explică antreprenorii. „Ficţiunea pentru tineri adulţi merge foarte bine“, subliniază şi Bogdan Dumitru. Am remarcat tot mai mulţi copii care încep să citească în engleză de mici, de la 11-12 ani, şi sunt la curent cu tot ceea ce apare în această zonă.“
    Chiar succesul remarcabil de box office al filmului The Hunger Games, bazat pe primul volum dintr-o trilogie care s-a vândut în peste 23 de milioane de exemplare, demonstrează puterea genului numit ficţiune pentru tineri adulţi.

    Numărul de volume aparţinând acestui gen, publicate anul trecut, a fost de aproape 10.000, în creştere cu peste 30% faţă de anul 2008. Aceste cifre arată că popularitatea ficţiunii pentru tineri adulţi a depăşit exact acel segment demografic ţintit, genul fiind căutat de cititori de toate vârstele. Aceste poveşti urmează, în general, o linie comună: personaje principale tinere şi de cele mai multe ori inocente care se aventurează în lume (sau, după caz, în universul în care este construită povestea) şi înfruntă diverse obstacole. Milioane de adolescenţi din lumea întreagă aşteaptă filmele cu tineri care salvează lumea, iar vânzările cărţilor de gen au crescut cu 150% în ultimii şase ani. Dar succesul unui gen nu înseamnă şi succesul întregii industrii, mai ales în condiţiile în care România are o mare problemă cu accesul la cultură, în special la carte: „peste jumătate dintre români nu citesc“, spune Mihai Mitrică. „Există oraşe medii fără librării, există chiar şi judeţe fără librării – Călăraşi e doar unul dintre ele – iar fondul de carte din biblioteci este învechit şi neadus la zi. Tirajul mediu în România a scăzut sub 1.000 de exemplare/titlu la editurile serioase.

    Există o întreagă piaţă a fantomelor editoriale (dintre cele 36.000 de ISBN-uri alocate anul trecut de Biblioteca Naţională, doar o treime se regăsesc în librării. Restul sunt fie născociri pur şi simplu – sunt edituri care publică Descartes în limba germană dar şi pe savanţii închisorilor, fie pseudolucrări cu care învăţătorii şi profesorii de la diverse dughene educaţionale îşi cresc salariile sau îşi obţin titlurile universitare“, mai spune el. Este şi unul din motivele pentru care Bogdana şi Bogdan Dumitru au ales să se concentreze, măcar pe termen mediu, asupra cărţilor în limbi străine. „Nu ştiu dacă ne vom extinde şi la cărţi în română, aici trebuie destul de multă grijă. Operaţional nu suntem încă acolo, mai degrabă încercăm să aducem în continuare cărţi de nişă“, explică fondatorii Books Express. „Zona cărţii străine ne place foarte mult, e o industrie în care efectiv îţi face plăcere să lucrezi.“

    Viitorul companiei, spun cei doi, va reflecta influenţa tehnologiei asupra industriei de cărţi. „Piaţa de carte este complicată, e greu de ştiut direcţia de dezvoltare. Este o piaţă în schimbare, clar, dar nu este una care să crească exploziv. Zona de ebook-uri, spre exemplu, este dificilă din cauza pirateriei, şi acesta este şi motivul pentru care editurile nu s-au concentrat încă pe zona digitală.“ Fondatorii intenţionează să investească într-o platformă de e-commerce, iar aceasta ar putea deveni funcţională anul viitor. „Este o soluţie care ne-ar permite să ieşim din România, să ne adresăm unei pieţe globale. Măcar o dată să ne ducem şi noi pe o piaţă în creştere“, spune Bogdan Dumitru râzând.

  • Studiu de caz: Schimbăm piatra pe metal

    CONTEXTUL

    La finalul anului trecut, Symmetrica a înregistrat o cifră de afaceri de 19,5 milioane de euro şi deţine cinci fabrici pentru producţia de pavele, borduri sau rigole la Vereşti (Suceava), iar în perioada 2010-2012 a inaugurat alte patru fabrici, la Podu Iloaiei (Iaşi), Bolintin Vale (Ilfov), Prejmer (Braşov) şi Sinterag (Bistriţa).

    DECIZIA

    S-a decis intrarea companiei pe o nouă linie de business şi pentru anul în curs se pregăteşte inaugurarea unei unităţi de producţie pentru prelucrarea metalelor. „Noua noastra unitate de producţie se adresează clienţilor din domenii precum industria constructoare de maşini, aeronautică, navală  şi credem că este un segment cu un potenţial de creştere foarte mare“, spune Sebastian Bobu, director executive Symmetrica.

    EFECTELE

    Intrarea companiei pe o nouă piaţă ce va duce la o diversificare a businessului şi va avea un impact pozitiv asupra afacerii. „În mod cert, odată cu inagurarea acestei noi fabrici de prelucrare a metalelor, vom observa un impact pozitiv în cifra de afaceri însă este foarte greu să estimăm în acest moment care va fi acesta.“

    „Avem o investiţie majoră, aproape de finalizare, într-o unitate de producţie modernă pentru prelucrarea metalelor“, spune Sebastian Bobu, director executiv al Symmetrica, fără a preciza mărimea investiţiei sau locaţia fabricii. Bobu se află la conducerea companiei din 2004 şi a ajutat symetrica să crească constant. „I-am cunoscut pe proprietarii firmei în 2002 pentru că am lucrat la un proiect comun. După doi ani am fost solicitat să vin în firmă, într-un moment în care societatea era în ascensiune, exista o piaţă în creştere dar nu avea personal tehnic calificat. părea un proiect interesant, aşa că am decis să vin, şi să ajut la dezvoltarea firmei.“

    Compania a fost înfiinţată în 1994 de doi antreprenori români, Florentina-Mihaela Stanciu şi Florin-Cristinel Stanciu. Compania şi-a început activitatea prin producţia pavelelor vibropresate, apoi, de-a lungul anilor, portofoliul companiei s-a diversificat, iar în acest moment produce prefabricate mici precum pavele, borduri, rigole sau capace de rigole.

    În ultimii ani cifra de afaceri a companiei a ajuns de la 3 milioane de euro în 2007 la 19,5 milioane de euro în 2015. „Creşterile constante, de la an la an, au fost susţinute de investiţiile pe care le-am făcut, de faptul că ne-am extins echipa (mai ales pe segmentul de montaj şi vânzări), dar şi de lansarea de noi produse. În plus am îmbunătăţit procesele şi am crescut randamentele tuturor liniilor de fabricaţie“, explică directorul executiv al Symmetrica. Iar pentru anul în curs Bobu se aşteaptă să menţină „cel puţin businessul din 2015“.

    Symmetrica a deschis prima unitate de producţie în 1999, la Vereşti (Suceava), iar în perioada 2010-2012 a inaugurat alte patru fabrici, la Podu Iloaiei (Iaşi), Bolintin Vale (Ilfov), Prejmer (Braşov) şi Sinterag (Bistriţa), ceea înseamnă o investiţie de 20 milioane de euro. Pentru punerea în aplicare a investiţiilor în fabricile inaugurate începând cu 2010 a cântărit greu faptul că Symmetrica îşi construieşte propriile linii de producţie, ceea ce se traduce într-o economie de 30% faţă de bugetele care includ utilaje aduse din import, scria Business Magazin în 2014. „Creşterile businessului companiei în ciuda climatului dificil de pe piaţa de profil au fost susţinute şi de acoperirea geografică mare de care dispunem. Aceasta ne-a oferit posibilitatea livrării rapide, la preţuri competitive, atât în Moldova, Muntenia, Dobrogea, cât şi în Transilvania, Symmetrica acoperind astfel peste 80% din teritoriul ţării“, spune Sebastian Bobu.

    Conform lui Bobu, 60% din businessul din 2015 a fost generat de livrările către proiectele publice, în timp ce restul au provenit din proiecte private, fie acestea comerciale, ori industriale, de proiecte rezidenţiale, dar şi de vânzările în reţelele de bricolaj. „Furnizăm autorităţilor bugetare cele mai mari cantităţi de produse prefabricate, în mod direct, prin execuţia de lucrări sau doar achiziţii de produse, sau indirect prin intermediul altor firme de construcţii. În ambele cazuri avantajul îl reprezintă volumele mari de produse, dar dezavantajul constă în termenele de plată pe termen mai lung. În schimb, în mediul privat plata se face de obicei la termen mai scurt, dar deocamdată volumele nu sunt suficiente să susţină întreaga noastră capacitate de producţie“, spune Bobu. O altă diferenţă în modul de a face afaceri cu autorităţile şi cu mediul privat este faptul că „statul cumpară produse ieftine, clasice, fără pretenţii estetice pe când cei din sectorul privat aleg produse mai ridicate calitativ şi superioare estetic“. Aşadar majoritatea business-ului companiei este generat de livrările către proiecte publice de infrastructură, dar lipsa investiţiilor în această zonă se vede şi în activitatea companiei. „Din păcate lipsa proiectelor cu finanţări europene se face resimţită şi acest lucru este uşor de observat prin numărul scăzut de lucrări noi scoase la licitaţie de la începutul acestui an“, spune Bobu.

    Sebastian Bobu este optimist în ceea ce priveşte piaţa pe care activează Symmetrica şi spune că anul trecut piaţa locală de materiale de construcţii a avut o evoluţie pozitivă, iar această primă parte a anului 2016 continuă tendinţa. Astfel piaţa de pavele şi borduri, în 2015, a atins valoarea de aproximativ 85 de milioane de euro, iar volumul a crescut la cca 16 milioane de metri de produse, în opinia lui Bobu, comparativ cu 2014, când aceasta avea o valoare de cca 69 de milioane de euro şi un volum de cca 13 milioane de metri de produse livrate.

    „Am observat, pe segmentul rezidenţial, o efervescenţă aparte şi o înclinaţie a clienţilor (indiferent că vorbim de dezvoltatori, sau de persoane fizice) către produse cu o calitate ridicată, însă cu un preţ corect“. În acest sens, românii au lansat două game noi anul trecut, Symmetrica Select şi Symmetrica Pentru Grădină, pentru segmentul rezidenţial, despre care directorul executiv spune că sunt produse premium. Totuşi, ascensiunea afacerii româneşti nu a fost fără dificultăţi şi au întâmpinat probleme în obţinerea autorizaţiilor, dar şi la nivel de resurse umane. „În ultimii şase ani am construit patru fabrici şi întotdeauna ne-am întâlnit cu aceleaşi tipuri de probleme. De fiecare dată au fost mai dificil de obţinut autorizaţiile decât construirea şi dotarea cu echipamente a unei fabrici. Obţinerea de documente este extrem de dificilă şi este unul dintre motivele principale pentru care evoluţia noastră nu este una mai rapidă. Am avea posibilitatea să finanţăm şi să construim o fabrică în fiecare an dacă autorizaţiile s-ar obţine mai facil, iar piaţa ar cere acest lucru“, spune Bobu. „O altă problemă este cea a lipsei de forţă de muncă calificată, fapt pe care începem să-l resimţim în acest an. Cu greu se pot găsi lucrători calificaţi ca mecanici de utilaje, şoferi, pavatori. Chiar şi personal cu studii superioare, economişti sau ingineri, sunt astăzi mai dificil de recrutat faţă de anii trecuţi“, continuă el.

    Printre proiectele unde au fost folosite produsele companiei se numără Arena Naţională, parcul balnear din staţiunea Vatra Dornei, dar şi supermarketuri de la Carrefour sau Lidl. Iar despre acest început de an Bobu spune că a fost unul foarte bun, „fiind ajutaţi de vremea prielnică ce a dat startul lucrărilor mai devreme ca în ceilalţi ani“, şi punctează faptul că deşi 2016 este un an electoral, nu se mai observă efervescenţa caracteristică, „investiţiile urmând un curs normal fără presiune majoră“.

    60% DINTRE ÎNCASĂRI vin din proiecte publice
    30%PROIECTE PRIVATE
    10%LIVRARE către reţelele de bricolaj

    85 MILIOANE DE EURO, reprezintă piaţa de pavele şi borduri din România în 2015

    13.500 DE METRI de produse pe zi, capacitatea de producţie în cele cinci fabrici

    20% COTA DE PIAŢĂ a Symmetrica

    400 NUMĂRUL DE ANGAJAŢI

    24,5 MILIOANE DE EURO, reprezintă investiţiile totale ale companiei în 21 de ani de activitate

     

     

  • Au investit 7.000 de euro într-un business care necesită multă răbdare: “Oamenii se distrează bazându-se pe propria lor minte”

    Franciska Vaida (28 de ani) şi Radu Tiu (37 de ani) sunt echipa din spatele No Exit Escape Room, brand ce operează două camere: Salon #13 şi The Box. „Venim din medii diferite, el este corporatist pursânge, iar eu psiholog; o vreme am lucrat în privat iar acum sunt angajata unei instituţii de stat“, povesteşte Franciska Vaida. „Credem că aceste diferenţe de background ne-au ajutat în crearea acestui proiect.“

    Au investit în afacere 7.000 de euro, investiţie ce a inclus partea de construcţie, amenajări şi implementare a conceptelor celor două camere. „Radu a auzit de concept şi amândurora ne-a plăcut foarte tare ideea. El era într-un fel de an sabatic şi eu eram într-o perioadă destul de rutinată la muncă, aşa că momentul a fost perfect. Eu aveam ceva experienţă în zona asta de antreprenoriat, el era curios să încerce un business nou care să îmbine creativitatea cu arta şi zona de entertainment, iar de aici lucrurile au evoluat într-un mod constructiv şi s-a născut No Exit Escape Room“, povesteşte ea.

    Piaţa de Escape the Room nu este neapărat una stabilă, cred ei, numărul clienţilor variind puternic de-a lungul unui an. „Am avut câteva luni foarte bune, dar în aceeaşi măsură am avut trei luni teribil de slabe. Vizavi de clienţi, situaţia este mai complicată decât ar părea în prima fază şi am să vă explic de ce: acest concept este relativ nou în România şi încă sunt foarte mulţi oameni care nu au auzit de el, astfel încât este în continuă mişcare şi creştere. Radu are o vorbă draguţă: «Suntem prieteni cu clienţii preţ de două camere, apoi putem să le recomandăm şi altele»; asta înseamnă că după ce o echipă termină camera unui operator, va merge să joace în camerele altor operatori şi de aici fluxul de clienţi. Este un domeniu în care concurenţa este cât se poate de constructivă şi necesară“, explică fondatorii No Exit. „Sunt foarte multe camere bune în acest moment în Bucureşti. No Exit se diferenţiază prin faptul că game play-ul se bazează foarte mult pe logică, pe vizualizare, oamenii se distrează bazându-se pe propria lor minte şi mai puţin pe artificii ale decorului sau pe altfel de device-uri.“

  • Au investit 7.000 de euro într-un business care necesită multă răbdare: “Oamenii se distrează bazându-se pe propria lor minte”

    Franciska Vaida (28 de ani) şi Radu Tiu (37 de ani) sunt echipa din spatele No Exit Escape Room, brand ce operează două camere: Salon #13 şi The Box. „Venim din medii diferite, el este corporatist pursânge, iar eu psiholog; o vreme am lucrat în privat iar acum sunt angajata unei instituţii de stat“, povesteşte Franciska Vaida. „Credem că aceste diferenţe de background ne-au ajutat în crearea acestui proiect.“

    Au investit în afacere 7.000 de euro, investiţie ce a inclus partea de construcţie, amenajări şi implementare a conceptelor celor două camere. „Radu a auzit de concept şi amândurora ne-a plăcut foarte tare ideea. El era într-un fel de an sabatic şi eu eram într-o perioadă destul de rutinată la muncă, aşa că momentul a fost perfect. Eu aveam ceva experienţă în zona asta de antreprenoriat, el era curios să încerce un business nou care să îmbine creativitatea cu arta şi zona de entertainment, iar de aici lucrurile au evoluat într-un mod constructiv şi s-a născut No Exit Escape Room“, povesteşte ea.

    Piaţa de Escape the Room nu este neapărat una stabilă, cred ei, numărul clienţilor variind puternic de-a lungul unui an. „Am avut câteva luni foarte bune, dar în aceeaşi măsură am avut trei luni teribil de slabe. Vizavi de clienţi, situaţia este mai complicată decât ar părea în prima fază şi am să vă explic de ce: acest concept este relativ nou în România şi încă sunt foarte mulţi oameni care nu au auzit de el, astfel încât este în continuă mişcare şi creştere. Radu are o vorbă draguţă: «Suntem prieteni cu clienţii preţ de două camere, apoi putem să le recomandăm şi altele»; asta înseamnă că după ce o echipă termină camera unui operator, va merge să joace în camerele altor operatori şi de aici fluxul de clienţi. Este un domeniu în care concurenţa este cât se poate de constructivă şi necesară“, explică fondatorii No Exit. „Sunt foarte multe camere bune în acest moment în Bucureşti. No Exit se diferenţiază prin faptul că game play-ul se bazează foarte mult pe logică, pe vizualizare, oamenii se distrează bazându-se pe propria lor minte şi mai puţin pe artificii ale decorului sau pe altfel de device-uri.“