BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Ucraina interzice difuzarea filmelor ruseşi produse după 1 ianuarie 2014

    Noul act normativ a extins şi criteriile privind interzicerea filmelor produse înainte de 1 ianuarie 2014.

    Potrivit amendamentelor aduse unei legi mai vechi de către Rada Superioară, parlamentul ucrainean, este interzisă difuzarea pe teritoriul Ucrainei a filmelor produse după data de 1 ianuarie 2014 de companii sau persoane fizice din Rusia. De asemenea, modificările aduse legii impun ca toate filmele care “promovează activitatea agenţiilor de ordine publică şi a armatei” sunt interzise, indiferent de anul în care au fost realizate.

    Câteva zeci de filme ruseşti, cele mai multe concentrându-se asupra armatei ruse şi a serviciilor secrete, au fost interzise în Ucraina, inclusiv pelicule cu Mikhail Porechenkov şi Ivan Okhlobystin.

    Porechenkov a fost filmat în timp ce trăgea cu o mitralieră în forţele ucrainene în Donbas, o regiune controlată toamna trecută de separatiştii pro-ruşi. Okhlobystin a vizitat, de asemenea, regiunea şi şi-a exprimat susţinerea pentru separatişti.

    Decizia Radei de la Kiev vine la o săptămână după ce a aprobat o declaraţie în care cataloga Rusia drept “stat agresor”.

    Interzicerea filmelor va fi intra în vigoare, potrivit noii legi, în luna aprilie a acestui an.

    “În epoca internetului, acţiuni de acest gen nu au absolut niciun sens”, a declarat Vyacheslav Telnov, şef al departamentului pentru cinematografie al ministerului Culturii de la Moscova, potrivit agenţiei de presă Interfax.

  • Dialogul privind conflictul din estul Ucrainei va continua în “formatul Normandia”, anunţă Kremlinul

    Preşedintele rus, cel francez şi cancelarul german vor continua discuţille duminică, la telefon, a declarat, la finalul întrevederii de la Moscova, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

    În prezent, părţile participante la dialog pregătesc un “text comun privind implementarea acordurilor de la Minsk, care va include şi propunerile preşedintelui Ucrainei”, a anunţat Peskov.

    “Aceste propuneri vor fi prezentate pentru aprobare tuturor părţilor aflate în conflict”, a precizat el, adăugând că dialogul va cotinua în “formatul Normandia”, adică Franţa, Germania, Rusia şi Ucraina.

    Potrivit lui, întrevederea trilaterală de la Moscova a fost “consistentă”.

    O primă întrevedere trilaterală Poroşenko-Hollande-Merkel a avut loc joi seara la Kiev. Cei trei lideri nu au făcut declaraţii oficiale la finalul acesteia.

    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, omologul său francez Francois Hollande şi cancelarul german Angela Merkel au discutat asupra unor modalităţi de punere în aplicare a acordurilor de la Minsk şi solicită “încetarea imediată a focului” în estul Ucrainei, potrivit unui comunicat publicat vineri dimineaţă de Biroul de presă al Preşedinţiei Ucrainei.

  • Rusia speră că proiectul de rezoluţie privind tăierea finanţărilor SI va fi discutat pe 10 februarie

    “Sper că proiectul de rezoluţie va fi aprobat de Ziua Diplomatului, pe care o sărbătorim în Rusia la 10 februarie. Unii colegi cred că aceasta este posibil”, a declarat pentru presă ambasadorul rus la ONU, Vitali Ciurkin.

    Rusia propune tăierea finanţărilor obţinute de SI din vânzări de petrol şi antichităţi sau din plata unor răscumpărări, potrivit unor diplomaţi.

  • Avertismentul lui Rasmussen: Rusia ar putea lansa un atac “hibrid” în zona baltică, pentru a testa reacţia NATO

    “Miza nu este neapărat Ucraina. Vladimir Putin vrea să restabilească statutul de mare putere al Rusiei”, a declarat Rasmussen, citat de site-ul cotidianului The Telegraph.

    “Există o mare probabilitate ca Rusia să intervină militar într-un stat baltic, pentru a testa reacţia NATO în virtutea Articolului 5”, care prevede solidaritatea colectivă, subliniază Rasmussen.

    “Vladimir Putin ştie că, dacă va trece de linia roşie şi va ataca un stat NATO, va fi învins. Trebuie să fim destul de clari în această privinţă. Dar el este specialist în conflicte hibride”, adaugă Rasmussen, explicând că armata rusă ar putea interveni în Estonia sau Lituania, unde sunt mari comunităţi rusofone, cu militari neinscripţionaţi. În această situaţie, ţări membre NATO precum Ungaria sau Grecia, care au relaţii diplomatice şi comerciale bune cu Rusia, ar putea minimiza incidentul.

    Alianţa Nord-Atlantică a decis construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi va înfiinţa centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă, în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea 5.000 de militari şi o capacitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.

     

  • Rusia va oferi un răspuns “adecvat” la înfiinţarea centrelor de comandă şi control ale NATO

    “Deschiderea unor centre militare suplimentare la graniţele noastre nu este altceva decât o încercare de a exercita presiune asupra Rusiei”, a declarat Grushko, adăugând că răspunsul Moscovei va fi unul “adecvat”, scrie Sputnik, în pagina electronică.

    Potrivit emisarului rus, “schimbările serioase din cadrul situaţiei politico-militare” de-a lungul frontierei ruseşti vor conduce “în mod natural” la schimbări în planurile militare ale Rusiei, menite să garanteze securitatea ţării.

    Joi, miniştrii Apărării din ţările membre NATO au convenit asupra creării a şase noi centre de comandă şi control în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România, în cadrul unei întâlniri la Bruxelles. Miniştrii au anunţat, de asemenea, că Forţa NATO de reacţie rapidă va fi dublată şi va include 30.000 de persoane.

    Studiu realizat pentru Pentagon: Vladimir Putin ar putea suferi de sindromul Asperger

    Decizia “creează un risc mare pentru Rusia”, în primul rând în Ţările Baltice, care ar putea deveni o regiune de “confruntare militară”, a subliniat Gruşko.

    El a adăugat că înfiinţarea unui centru de antrenament comun în Georgia, anunţată joi de secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, va contribui, de asemenea, la intensificarea tensiunilor geopolitice şi la deterioriarea securităţii regionale.

    “Centrul de antrenament din Georgia reprezintă un pas pe care nu îl putem vedea decât ca pe o provocare. Nu era necesar ca NATO să creeze un astfel de centru”, a declarat Gruşko, subliniind că ţările din regiunea Mării Negre sunt capabile să îşi garanteze singure securitatea.

    Stoltenberg a declarat joi în cadrul unei conferinţe de presă, după întâlnirea miniştrilor Apărării de la Bruxelles, că centrul de antrenament care va fi înfiinţat în capitala georgiană va antrena atât militari georgieni, cât şi din cadrul alianţei.

    Primul război mondial al conductelor s-a încheiat: Putin renunţă la South Stream

    Totodată, Gruşko a subliniat că, dacă NATO decide să ofere ajutor letal Kievului, care continuă să lupte împotriva separatiştilor din sud-estul ţării, rezultatele vor fi “imprevizibile”.

    “NATO ne spune că nu furnizează nimic, că nu sunt furnizate arme letale (Ucrainei). Conducerea NATO trage o linie între ceea ce oferă alianţa şi declară că NATO nu are arme, tot armamentul este naţional, nu există sisteme NATO ca atare … totuşi, din perspectiva situaţiei pe teren nu este nicio diferenţă dacă armele sunt furnizate de NATO sau separat de statele membre NATO”, le-a spus Gruşko jurnaliştilor ruşi.

    “În oricare dintre cazuri, presupunem că aceste livrări sunt inacceptabil, ele agravează în mod semnificativ situaţia (în Ucraina) şi pot avea cele mai periculoase şi impredictibile consecinţe”, a subliniat el.

  • Rusia: SUA creează tensiuni prin oferirea de fonduri Republicii Moldova pentru acţiuni subversive

    “Acţiunile deliberate ale Washingtonului au adus relaţiile dintre Statele Unite şi Rusia într-un nou impas”, a afirmă oficialul rus.

    “În bugetul militar american, au fost promise 640 de milioane de dolari Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei, pentru a opune rezistenţă Rusiei. Rusia nu are dubii privind atitudinea de confruntare a Casei Albe, începută printr-un joc lipsit de sens al sancţiunilor. Însă acum este vorba de finanţarea unor acţiuni subversive împotriva ţării noastre, care creează un nou nivel al tensiunilor în relaţia dintre Statele Unite şi Rusia”, explică Lukaşevici.

    Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a propus în proiectul de buget pe anul 2016 fonduri de 117 milioane de dolari pentru contracararea acţiunilor “agresive” ale Rusiei în Ucraina şi 51 de milioane de dolari pentru blocarea activităţilor “destabilizatoare” contra Republicii Moldova şi Georgiei. “Ca reacţie la acţiunile agresive ale Federaţiei Ruse şi la tentativele de exercitare de presiuni asupra opţiunilor de politică externă şi internă ale statelor vecine, proiectul de buget include propuneri de susţinere politică, economică şi militară a aliaţilor din cadrul NATO şi a ţărilor partenere din Europa”, a explicat Preşedinţia Statelor Unite. “Proiectul de buget prevede fonduri suplimentare de 117 milioane de dolari pentru contracararea acţiunilor agresive ale Rusiei în Ucraina şi 51 de milioane de dolari pentru blocarea presiunilor ruse şi a activităţilor destabilizatoare împotriva Republicii Moldova şi Georgiei”, a subliniat Casa Albă. “Aceste forme de asistenţă vor susţine eforturile de consolidare a democraţiei şi a bunei-guvernări, serviciile de securitate, consolidarea statului de drept şi măsurile anticorupţie, precum şi integrarea europeană, comerţul şi securitatea energetică”, a precizat Preşedinţia SUA.

    Preşedintele Barack Obama a propus luni Congresului SUA un proiect de buget de 4.000 miliarde dolari pentru anul fiscal 2016.

  • Inflaţia din Rusia a urcat în ianuarie la cel mai înalt nivel din ultimii şapte ani

    Inflaţia a depăşit estimările analiştilor, care anticipau o rată anuală de 13,5% în ianuarie. Raportat la decembrie, preţurile de consum au urcat în ianuarie cu 3,9%, potrivit datelor Serviciului Federal de Statistică din Rusia.

    “Inflaţia este departe de maximul estimat pentru acest an şi, cel mai probabil, se va situa între 15% şi 19% în primul trimestru. Creşterea ratei va duce la o scădere semnificativă a salariului real din economie, limitând cererea de consum”, a declarat pentru Bloomberg Tatiana Orlova, economist şef pentru piaţa din Rusia al Royal Bank of Scotland din Londra.

    Accelerarea surprinzătoare a inflaţiei, până la nivelul ratei dobânzii cheie stabilită de banca centrală, subminează eforturile guvernului de la Moscova de a limita impactul asupra economiei generat de deprecierea rublei şi scăderea preţului petrolului .

    Într-o mutare neaşteptată, Banca Rusiei a redus vineri dobânda de politică monetară cu 2 puncte procentuale, la 15%, invocând o stabilizare a inflaţiei pe fondul încetinirii activităţii economice. Instituţia estima o rată anuală a inflaţiei mai mică de 10% pentru luna ianuarie.

    Rata dobânzii de politică monetară a fost ridicată de la 10,5% la 17% în decembrie, când Banca Rusiei a operat cea mai mare creştere într-o singură etapă din ultimii 16 ani, în încercarea de a opri deprecierea rublei.

    Tot pentru a contracara efectele scăderii rublei şi a sprijini consumul intern, autorităţile de la Moscova analizează introducerea de preţuri maximale pentru alimentele de bază.

  • Secretarul general al NATO: Nu există încă un risc imediat pentru România şi Bulgaria din partea Rusiei

    Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat, joi, după întrunirea Comisiei NATO – Georgia, că nu există încă un risc imediat pentru România şi Bulgaria din partea Rusiei, care ”încalcă în mod repetat integritatea teritorială a Ucrainei”.

    “Nu există o ameninţare imediată, dar motivul pentru care realizăm aceste exerciţii este tocmai protejarea aliaţilor noştri din est. Acţiunile noastre sunt răspunsuri atât pentru problemele cauzate de Rusia în est, anexând cu forţa o parte din altă ţară, cum este Crimeea, destabilizând estul Ucrainei, plus ceea ce am văzut deja în Georgia şi Moldova, dar este şi un răspuns la ceea ce am văzut în Africa de Nord sau în Orientul Mijlociu. Principalul ţel pe viitor este să fim siguri că NATO va fi capabilă să ne apere pe toţi de aceste ameninţări”, a afirmat Jens Stoltenberg.

    El a mai spus că în cadrul întâlnirii Comisiei NATO – Georgia s-a stabilit ca în viitorul apropiat să fie înfiinţat un centru de antrenament comun în Tbilisi, unde trupele NATO, cele georgiene şi alte trupe ale naţiunilor partenere ale Alianţei să se poată antrena şi realiza exerciţii împreună.

    Totodată, Jens Stoltenberg a explicat că NATO critică implicarea Rusiei în Georgia, în special acordul semnat cu regiunea Abhazia şi pregătirea unui nou astfel de document pentru Osetia de Sud.

    “Este binevenit progresul constant al Georgiei în implementarea reformelor şi în dezvoltarea democratică. Încurajăm autorităţile din Georgia să continue pe acest drum, să consolideze instituţiile democratice şi să avanseze reformele judiciare. Georgia are un rol activ şi constructiv în discuţiile de la Geneva privind conflictul de pe teritoriile sale, lucru pe care nu putem să îl spunem despre Rusia, care facem opusul. Condamnăm acţiunile acesteia în Georgia, în special recenta semnare a aşa-numitului «acord» cu regiunea Abhazia din Georgia. Şi vedem cu îngrijorare că Rusia pregăteşte un nou astfel de acord cu regiunea Osetia de Sud”, a explicat Jens Stoltenberg.

    Potrivit acestuia, peste 12 ţări membre NATO şi-au anunţat deja suportul, atât financiar cât şi cu trupe, pentru realizarea centrului de antrenament în Tbilisi.

     

  • Studiu realizat pentru Pentagon: Vladimir Putin ar putea suferi de sindromul Asperger

    “Evoluţia neurologică a lui Putin a fost întreruptă în copilărie”, scrie Brenda Connors, expert la Naval War College din Newport. Analiza mişcărilor sale dezvăluie că “preşedintele rus are o anormalitate neurologică”, afirmă ea, prezentând “ipoteza că la începutul vieţii, poate chiar în uter, Putin a suferit un accident emisferic”. O notă de subsol afirmă că “accidentul emisferic” ar fi putut fi un atac cerebral şi subliniază că mama lui, care avea o sănătate precară, l-a născut la vârsta de 41 de ani, scrie USA Today.

    Ca urmare,”principala sa formă de compensare (a bolii) este controlul extrem”, care “se reflectă în stilul său de a lua decizii şi în modul de guvernare”.

    Cercetătorii nu îşi pot dovedi însă teoria, afirmă raportul, pentru că nu pot efectua o scanare a creierului preşedintelui rus. Ei se bazează doar pe analiza tiparului mişcărilor, care înseamnă studierea mişcărilor unui individ pentru a obţine indicii despre cum ia deciziile persoana respectivă sau despre cum reacţionează la evenimente.

    Raportul citează însă activitatea desfăşurată de specialiştii în autism în sprijinul afirmaţiilor sale. Astfel, raportul din 2008 în citează pe doctorul Stephen Porges, care în prezent este profesor de psihiatrie la Universitatea North Carolina. “Putin manifestă o formă de autism”, afirmă el. Cu toate acestea, Porges a declarat miercuri că nu a văzut niciodată raportul finit şi că nu ar merge atât de departe încât să afirme că preşedintele rus suferă de sindromul Asperger.

    În schimb, susţine Porges, analizele sale au fost ceea ce aveau nevoie oficialii americani pentru a găsi metode prin care să trateze cu Putin, al cărui comportament şi expresie facială dezvăluie o persoană defensivă într-un cadru social larg. Deşi aceste trăsături sunt observate în cadrul sindromului Asperger, ele au fost remarcate şi la persoane care au dificultăţi în a rămâne calme în mediul social şi au un prag redus de reactivitate.

    În 2011, Connors a terminat un alt studiu pentru Net Assessment despre interacţiunile dintre Putin şi Medvedev. În acest studiu ea a conchis că Medvedev este un “om de acţiune”, care este “înclinat să evalueze situaţiile rapid şi să facă acest lucru în termeni de alb şi negru”. Putin, pe de altă parte, “are predilecţii foarte diferite” şi “se întoarce metodic asupra aspectelor problemei cu care se confruntă, continuând să revizuiască datele pentru a-şi verifica analiza şi a-şi confirma priorităţile”, afirmă raportul.

  • Rusia ar putea introduce preţuri maximale la alimentele de bază

    “Trebuie să găsim o modalitate eficientă pentru a introduce (restricţiile privind preţurile alimentelor – n.r.) în textul legii”, a declarat Dvorkovich, citat de Sputnik News.

    Dvorkovich a adăugat că serviciul federal antimonopol din Rusia (FAS) ar putea primi competenţe extinse pentru implementarea restricţiilor, relatează Sputnik News, citată de Wall Street Journal.

    Scăderea semnificativă a rublei faţă de dolar şi euro, declinul cotaţiilor petrolului şi interdicţia impusă de Rusia asupra importurilor de alimente din ţările din Vest, în replică la sancţiunile economice internaţionale, au dus la creşterea inflaţiei, care în decembrie a atins 11,4%.

    Potrivit estimărilor ministerului Economiei, inflaţia va accelera la 12% la finele acestui an.