BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Startup de 100 de dolari

    Cartea lui Chris Guillebeau “Startup de 100 de dolari” nu este un ghid explicit, care să te înveţe cum să porneşti o afacere cu bani puţini, într-o lume în care banii sunt din ce în ce mai rari şi mai scumpi, ci cum să gândeşti, să acţionezi şi să câştigi într-o lume în care acţiunea este răsplătită cu câştiguri pe măsură, dacă antreprenorul dovedeşte că ştie exact ce îi trebuie clientului şi mai ştie şi să îşi preţuiască munca şi să îşi respecte partenerul.

    Povestea unui profesionist în vânzări care şi-a construit o afacere din întâmplare şi a ajuns să vândă saltele, pe care le livrează cu bicicleta şi care mărturiseşte că are doi ani minunaţi de când şi-a pierdut slujba, poveştile unor oameni care îi învaţă pe alţii secretele fotografi ei, ale limbilor străine, povestea unor antreprenori care produceau mobilă, şi-au pierdut materia primă şi s-au orientat spre lecţii de călărie, povestea unui expert în administrarea bonusurilor acordate clienţilor fi deli de către companiile aeriene sau istoria unui indian care învaţă oamenii să exceleze în Microsoft Excel şi care obţine pentru asta 136.000 de dolari pe an, iată doar câteva dintre istoriile pe care le puteţi citi în cartea lui Guillebeau.

    Autorul însuşi este scriitor, blogul său, “The Art of Non-Conformity” fi ind printre cele mai vizitate 15.000 de situri din Statele Unite, şi se pricepe de minune să se monetizeze, publicând ghiduri ieşite din standarde, pe bani frumoşi. Titlurile sunt grăitoare: “Become a Travel Hacker”, “Get Everything (Ass Kicking Optional)”, “Publish Your Best Seller” sau “Unconventional Guide to Art and Money”.

    Pe lângă lecţiile directe – ideea, valoarea acesteia, ce şi cum vinzi, Chris Guillebeau oferă şi câteva lecţii indirecte, dar cu atât mai importante. Una este să îţi respecţi munca şi să o preţuieşti la adevărata ei valoare: dacă poţi furniza un document care ajută oamenii să economisească mii de dolari, poate că acel mic pdf, de doar 25 de pagini, poate şi merită să fi e vândut cu 100 de dolari, chiar dacă pare scump – importantă nu este forma acelui document, ci cunoştinţele pe care le oferă.

    Chris Guillebeau oferă un potenţial drum către eliberarea individului dintr-un sistem pe care nu-l mai agreează din ce în ce mai mulţi oameni.

    Chris Guillebeau – “Startup de 100 $”, Editura Publica, Bucureşti, 2013

  • Apărătorul săracilor în faţa cămătăriei

     Yunus a fost al treilea născut din 14 fraţi într-o familie de musulmani în satul Bathua din regiunea Hathazari, Chittagong din Bangladesh. Şi-a petrecut copilăria în satul natal, încurajat de tatăl lui, un bijutier de succes, să se educe. Cea mai mare influenţă a avut-o totuşi mama lui, care obişnuia să ajute orice sărac care îi bătea la uşă. În 1957, s-a înscris în cadrul departamentului de economie de la Universitatea Dhaka.

    După absolvire, Yunus a devenit asistent universitar în economie, iar apoi profesor lector de economie la colegiul din oraşul Chittagong. În acea perioadă, a pus pe picioare şi o afacere cu o fabrică de împachetat. În 1965 a obţinut o bursă de studiu în Statele Unite ale Americii. Astfel, în 1971  şi-a obţinut doctoratul  în economie în cadrul universităţii Vanderbilt pe tema dezvoltării economice. În timpul războiului de eliberare din Bangladesh (1971), Yunus a alcătuit un comitet şi a condus centrul de informaţii al ţării lui împreună cu alţi conaţionali din SUA, în scopul susţinerii eliberării.

    S-a întors acasă după război unde s-a angajat la Universitata Chittagong ca şef al departamentului de studii economice. Impresionat de foametea din  1974, a devenit din ce în ce ce mai implicat în proiecte de reducere a sărăciei şi a în-ceput un program de dezvoltare rurală. A propus o formă de guvernare la nivel de sate, dar aceasta a fost declarată ilegală şi neconstituţională. În 1976, în timpul unor vizite la gospodăriile sărace într-un sat din apropierea universităţii Chittagong, Yunus a observat că împrumuturile foarte mici ar putea să facă o diferenţă pentru o persoană săracă.

    Femeile din sat care făceau mobilă din bambus erau nevoite să facă împrumuturi cămătăreşti pentru a cumpăra materie primă, iar profitul lor era folosit pentru plata împrumutului. Băncile tradiţionale nu ar fi acordat împrumuturi mici din cauza riscului neplăţii. Ideea microcreditării era un model de afacere viabil din perspectiva lui Yunus. A împrumutat  27 de dolari americani pentru 42 de femei din satul respectiv, iar acestea au avut un profit de 0,02 dolari pentru fiecare împrumut. Câteva luni mai târziu, Yunus a reuşit să facă un împrumut de la banca Janata pentru a împrumuta la rândul lui săracii din satul respectiv. Instituţia fondată a continuat să se dezvolte şi să opereze cu împrumuturi de la alte bănci pentru proiectele lui.

    A ajuns astfel, până în 1982, la 28.000 de membri. În 1983, instituţia a început să funcţioneze ca bancă cu drepturi depline cu scopul împrumutării săracilor şi a fost numită Grameen Bank (Banca Satelor). Până în 2007, Grameen a împrumutat 6,38 miliarde de dolari pentru 7,4 milioane de clienţi. Succesul modelui de microfinanţare al băncii a inspirat eforturi asemănătoare în 100 de ţări în dezvoltare.  Muhammad Yunus a fost premiat în 2006 cu Premiul Nobel pentru Pace, împreună cu banca Grameen, pentru eforturile de dezvoltare economică şi socială.  A fost astfel primul om din Bangladesh care a primit un Nobel. Yunus a anunţat că va folosi o parte din cei 1,4 milioane de dolari primiţi ca premiu pentru construirea unei companii care să producă mâncare ieftină, puternic nutrivită pentru săraci, iar restul spre un spital de oftalmologie pentru săraci.

    Profesorul Yunus a fost numit în decembrie de revista Fortune drept unul dintre cei mai mari 12 antreprenori ai erei contemporane. A primit 50 de doctorate onorifice de la universităţi din Argentina, Australia, Bangladesh, Belgia, Canada, Costa Rica, India, Italia, Japonia, Coreea, Liban, Malayesia, Rusia, Africa de Sud, Spania, Thailanda, Turcia, Anglia, SUA şi Peru. În 2011, Guvernul din Bangladesh l-a îndepărtat din funcţia de conducere a Grameen Bank, din motivul vârstei înaintate – 73 de ani. Se bănuieşte că înlăturarea lui a fost motivată politic.
     

  • Piaţa de recrutare online: BestJobs a depăşit anul trecut eJobs la afaceri şi profit

    Furnizorul de servicii de recrutare online BestJobs, condus de antreprenorul local Călin Fusu, şi-a depăşit anul trecut rivalul eJobs Group – controlat de elveţienii de la Ringier, arată datele din bilanţurile contabile pe anul 2012 publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

     

  • Veşti proaste pentru doritorii de slujbe: mai bine de jumătate dintre oamenii de afaceri nu cred că vor face angajări în 2013

    În pofida contextului economic dur, la nivel global antreprenorii dau dovadă de rezistenţă şi se declară optimişti în privinţa planurilor lor de recrutare pentru viitoarea perioadă, arată studiul EY “Global job creation”.

    Acesta s-a derulat pe baza răspunsurilor a 200 de antreprenori selectaţi în cadrul competiţiei internaţionale EY Entrepreneur Of The Year; documentul evidenţiază faptul că 78% dintre aceştia declară că intenţionează să îşi extindă echipa de angajaţi în 2013, atât în ţările de origine, cât şi în afara graniţelor.

    Studiul a arătat că 73% dintre femeile antreprenor au în plan să îşi mărească numărul de angajaţi în acest an, faţă de 69% dintre antreprenorii bărbaţi. 78% din totalul antreprenorilor chestionaţi, atât bărbaţi cât şi femei, au declarat că factorul determinant în privinţa planurilor lor de angajare de personal pentru 2013 este creşterea producţiei de bunuri şi a furnizării de servicii oferite de firmele lor.

    Femeile antreprenor au mai multă încredere că economia ţărilor în care activează se îndreaptă într-o direcţie bună – 88% faţă de 71% dintre bărbaţi. Acest optimism este foarte bine ilustrat de cazul celor 49 de antreprenori câştigători ai titlului World Entrepreneur Of The Year.

    Astfel, în pofida contextului economic global dificil, veniturile cumulate ale acestor antreprenori s-au dublat în ultimii trei ani, ajungând împreună la 40 de miliarde de dolari. De asemenea, aceştia şi-au mărit echipele de angajaţi cu peste 40%, ajungând la mai mult de 200.000 de persoane. 

    Antreprenorii continuă să recruteze forţă de muncă experimentată
    Când au fost întrebaţi despre locurile de muncă pe care le creează, 51% dintre antreprenorii chestionaţi au spus că vor crea posturi pentru “personal experimentat (non-management)”, în timp ce doar 14% au spus că vor recruta “începători cu studii superioare” şi 26% “începători fără studii superioare”.

    O schimbare semnificativă remarcată în acest an este faptul că antreprenorii fac investiţii sustenabile în productivitate. Cu toate că răspunsul care a avut cel mai important procentaj a rămas faptul că angajările sunt făcute pentru a intra pe pieţe noi (74%, în 2012, şi 63%, în 2013), un mare număr dintre respondenţi au afirmat că fac recrutări în vederea creşterii productivităţii. Acest procent a crescut semnificativ, de la 28% în 2012, la 45% în acest an.

    Bogdan Ţenu, senior manager în cadrul departamentului de asistenţă în tranzacţii afirmă despre contextul românesc: “Pe piaţa de la noi, oamenii de afaceri nu sunt la fel de optimişti, 26% estimează o creştere a numărului de angajaţi în acest an, în timp ce 55% dintre ei nu vor face angajări în 2013, conform studiului EY România A Vision For Growth, realizat la jumătatea lui 2013”.

    Conform unui alt studiu recent, pentru angajatorii români care sunt în căutare de oameni noi: atitudinea potrivită, calitatea competenţelor profesionale şi inteligenţa emoţională fac diferenţa.


     

  • Dorin Catană, de la CEO la propria afacere: E greu, e foarte greu

    După 13 ani de muncă în industria farma, atât în România, cât şi în străinătate, Dorin Catană a decis să renunţe la cariera de director al lanţului de farmacii Centrofarm şi să devină antre­prenor. Trecerea la propria afacere online în domeniul marketingului afiliat a fost mai dificilă decât se aştepta.
     
    „Sunt multe lucruri care s-au schimbat, de la conducerea unei echipe de 600 de oameni la 5 per­soane. Este o schimbare radicală, de la un stil în care delegi foarte mult, unde te bazezi pe echipă, trebuie să te restrângi. Acum e o atmosferă mult mai destinsă, relaţiile sunt mai strânse“, spune Dorin Ca­tană, proprietarul afa­cerii online CashCow.ro.  
     
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 10.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

     

  • E ciudat că întârzie numirea noilor Şefi la Hidroelectrica după insolvenţă

    Rezultatele măsurilor care au fost luate la Hidroelectrica pe parcursul perioadei de insolvenţă sunt pozitive pentru companie, după cum se vede din rezultatele financiare, însă este surprinzător că nu a fost pregătită şi o echipă de management care să intre în funcţiune imediat după ieşirea din insolvenţă.

    WikiZF: Profilul companiei Hidroelectrica

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 08.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Cum te ajută Gică Hagi să-ţi deschizi propria afacere

    „Am început discuţiile legate de extinderea reţelei şi în alte oraşe mari ale ţării. Ambiţia noastră este să devenim cea mai populara reţea din România pe segmentul pub&restaurant”, se arată pe siteul h10sl.ro.

    Acţionarii caută în marile oraşe ale ţării antreprenori atraşi de ideea de a fi parte din reţeaua de puburi, oferta cuprinzând, pe lângă drepturile de imagine H10 Sport Lounge şi ale lui Gheorghe Hagi, avantajul de a fi parte dintr-o reţea naţională care va deveni mult mai cunoscută decât orice afacere de acelaşi tip pe plan local.

    „Nu ne propunem să dezvoltăm o franciză operaţională, ci vrem să dezvoltam o reţea de parteneri în care garantăm independenţa conducerii afacerii locale fiecărui partener în parte. Vom îmbina caracterul naţional al reţelei cu detaliile locale care vor fi la latitudinea fiecăruia dintre partenerii nostri”, susţin acţionarii.

    Obiectivul constă în deschiderea a zece noi spaţii până la sfârşitul anului 2014 în Braşov, Iaşi, Timişoara, Cluj, Craiova, Galaţi, Ploieşti, Sibiu, Arad, Bacău, Oradea şi Suceava, oraşe selectate în.funcţie de numar de locuitori şi turisti, veniturile medii şi obisnuinţa de a frecventa localuri de acest gen, popularitatea sporturilor şi a lui Gheorghe Hagi.

    Localurile vor fi decorate cu obiecte şi fotografii din cariera lui Hagi şi vor cuprinde şi o serie de fan-cluburi. Localul din Constanţa, amplasat într-un spaţiu închiriat pe bulevardul Tomis, nr. 129-131, are 140 de locuri la parter şi 80 de locuri la VIP Lounge. Acţionarii au ales oraşul Constanţa pentru primul local pentru că acesta este oraşul natal al lui Hagi.

  • Ewald Raben: Antreprenorii trebuie să fie flexibili, capabili să reacţioneze foarte rapid. Dacă pleci trei săptămâni în concediu, când te întorci lumea s-a schimbat

    Antreprenorii trebuie să fie foarte flexibili, aproape de evenimentele din piaţă şi capabili să reacţioneze foarte rapid, schimbând nu doar strategia, ci şi costurile şi structura de management, în condiţiile economice actuale în care pieţele sunt foarte turbulente, spune Ewald Raben, cel mai bun antreprenor din Polonia cu afaceri în logistică.

    “În ziua de astăzi pieţele sunt foarte turbulente şi această situaţie cere antreprenorilor să fie foarte flexibili, pornind de la echipele de vânzări, segmentul operaţional şi până la management. Este nevoie de flexibilitate şi reacţie rapidă. Trebuie să fii adaptabil. Dacă pleci trei săptămâni în concediu, când te întorci lumea s-a schimbat. Trebuie să fi foarte aproape de evenimentele din piaţă, trebuie să fi capabil să reacţionezi foarte rapid, şi nu doar schimbând strategia, dar şi structura de management şi costurile din spatele strategiei”, a declarat pentru ZF Ewald Raben, care a reprezentat Polonia la competiţia mondială Ernst & Young World Entrepreneur Of The Year 2013, care s-a desfăşurat în luna iunie la Monte Carlo

    Ewald Raben a povestit că provine dintr-o familie de antreprenori, aşa că a devenit antreprenor “înainte de a se gândi”.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Ce destinaţii exotice îi fascinează pe români – GALERIE FOTO

    “Am fost de curând la un hotel din Cambodgia unde proprietarul a venit la masă să ne cunoaştem, să discutăm. Vânduse un alt hotel către o reţea internaţională, iar între cele două nu există asemănare”, spune Sorin Stoica, proprietarul Eturia. Întocmai la fel, ţinteşte ca agenţia de turism pe care o are, de tip butic, să nu depăşească un prag maxim de clienţi. Poate părea paradoxal să nu-ţi doreşti „prea mulţi„ clienţi, mai cu seamă într-o perioadă în care firmele încearcă în fel şi chip să-şi atragă cumpărători, dar antreprenorul are şi argumente. „Între 4.000 şi 6.000 de clienţi este intervalul în care putem face profit suficient, dar putem şi să avem putere de negociere cu hotelierii şi cu operatorii aerieni, dar să avem şi o relaţie cu clienţii.”

    În opinia antreprenorului, orice afacere de profil are două variante: fie creşte foarte mult până ajunge la nivelul de tour operator, fie se specializează pe o nişă. Iar Stoica îşi doreşte ca firma sa să dezvolte relaţii cu clienţi stabili, chiar dacă în cazul unora volumul de muncă este mult mai mare decât pentru vacanţe predefinite. „Avem un client fidel, de şase ani, care a mers cu noi în India, China, Peru şi Africa de Sud, iar apoi ne-a spus cu 7-8 luni înainte de vacanţă: atât este bugetul şi îmi doresc destinaţia X. A trebuit să vânez oferte speciale de bilete de avion, dar am reuşit să-i facem un pachet personalizat în bugetul său, mai mic decât putem vinde de obicei.”

    De fapt, cele mai multe dintre vacanţele pe care le vinde Eturia sunt modelate după dorinţele specifice ale turiştilor. În cei şase ani de activitate, firma a vândut peste 10.000 de vacanţe tailor-made, având ca destinaţii 150 de ţări. Pe acest principiu a fost practic inventată agenţia – pentru pachete personalizate de vacanţă, numite Signature, care acum reprezintă 60% din vânzări. Diferenţa se realizează prin aşa-numitele pachete Best Deal, care sunt predefinite, iar Stoica spune că Eturia are la acest capitol preţuri imbatabile. „70% dintre plecările din România spre Peru sunt clienţi de-ai noştri„, dă el un exemplu, dar situaţia este similară şi pentru alte destinaţii exotice precum Cambodgia, Vietnam, China sau Laos. 1.350 de euro de persoană costă, de pildă, un circuit de zece zile în China, iar preţul include biletul de avion cu zbor de linie, taxe de aeroport, asigurarea de călătorie, şapte nopţi cazare, şapte mese mic dejun, vizita la Beijing, Marele Zid Chinezesc, Shanghai şi Xian.

    În cazul vacanţelor din catalogul Best Deal, perioadele sunt predefinite şi clienţii trebuie să-şi adapteze programul; avantajul fiind însă că preţul este bătut în cuie, adeseori fiind chiar puţin mai mic decât cel listat, şi include toate taxele, chiar şi pe cele de aeroport. Pentru cei care doresc călătorii în varianta Signature, preţul urcă sensibil, principala diferenţă datorându-se biletelor de avion. „Investim foarte mult în cele circa 2.000 de bilete de avion pe care le cumpărăm cu un an înainte pentru a avea tarife competitive. Dacă însă un client doreşte o destinaţie anume cu plecare în timp scurt, nu putem garanta un tarif pentru că biletul de avion poate fi şi cu 500 de euro mai scump„, explică Stoica, care argumentează că anul trecut agenţia sa a vândut cele mai multe bilete pe Qatar Airlines dintre toate firmele de profil autohtone. „Riscăm, pentru că blocăm mulţi bani, dar o facem cu cap.” Tot el spune că trei sferturi dintre clienţii Eturia sunt fideli, fiind de regulă vorba de antreprenori şi angajaţi în multinaţionale. De fapt, Capitala înseamnă cam 40% din volumele Eturia, Ardealului îi revin 30 de procente, iar diferenţa se împarte între celelalte regiuni geografice ale ţării.

  • Silicon Valley de România

    Despre un Silicon Valley al meleagurilor noastre, o aglomerare de antreprenori şi investitori din domeniul tehnologiei care să ducă la apariţia de start-up-uri pe bandă rulantă, aşa cum se întâmplă în SUA, se vorbeşte deja de multă vreme. Ba, mai mult, câteva oraşe s-au autoproclamat de-a lungul timpului Silicon Valley de România, dar intenţiile n-au fost concretizate dincolo de conjunctura în care câţiva antreprenori au pornit de acolo afaceri în domeniul IT. Câteva planuri concrete, dar la o primă vedere nu foarte uşor de realizat, vizează acum transformarea oraşului Cluj-Napoca într-un soi de Silicon Valley, iar primii paşi au fost deja făcuţi.

    „Este vorba despre o iniţiativă de business, Cluj IT Cluster, cu scopul de a creşte competitivitatea în domeniu, de a face mai vizibilă şi mai atractivă industria de profil din România, respectiv de a poziţiona Clujul ca un hub regional IT inovativ„, explică Alexandru Tulai, preşedintele consiliului director al Cluj IT Cluster şi head of business consulting în cadrul iQuest Group. Clusterul pornit în octombrie anul trecut, o asociaţie compusă din 27 de companii din domeniul IT cu afaceri cumulate care depăşesc 100 de milioane de euro în 2012  , două universităţi şi şapte instituţii publice, printre care şi primăria oraşului, ceea ce înseamnă implicit susţinere din partea guvernului şi a autorităţilor locale, este o mişcare menită să dezvolte IT-ul în regiune şi să transforme oraşul într-un hub de tehnologie.

    Astfel, companii în teorie concurente au decis să coopereze pentru o serie de obiective comune, de la pregătirea forţei de muncă specializate în domeniu, o resursă oricum deja destul de rară pe plan local, şi până la cercetare şi dezvoltare sau promovarea competenţelor pe pieţele internaţionale. „În esenţă, clusterul este un catalizator pentru dezvoltarea regională, cu potenţialul de a creşte atât performanţa firmelor membre, dar şi de a stimula avansul domeniului în sine şi de a face loc pentru inovaţie„, spune Andrei Kelemen, directorul executiv al Cluj IT Cluster.

    REPREZENTANŢII MEMBRILOR CLUSTERULUI SE ÎNTÂLNESC ASTFEL PERIODIC, IAR „SIMULTAN A ÎNCEPUT DIALOGUL ŞI CU INSTITUŢIILE GUVERNAMENTALE„, spune Tulai. Principalele teme de discuţie sunt extinderea prezenţei internaţionale a companiilor din cluster şi dezvoltarea unui mecanism de cooperare între universităţi şi industria IT aşa încât să fie formaţi cât mai mulţi specialişti în domeniu, potenţiali angajaţi ai companiilor în viitor.

    Cel mai ambiţios plan al Cluj IT Cluster îl reprezintă însă realizarea proiectului Innovation City. Undeva în preajma oraşului este căutat un teren de 300 de hectare pentru un Sillicon Valley propriu-zis, un orăşel unde să fie construite nu doar birouri pentru companiile din domeniu, dar şi locuinţe pentru angajaţii lor şi nu numai. Investiţia nu este însă deloc neglijabilă – cifra pusă pe hârtie se ridică la 300 de milioane de euro, însă cum o investiţie similară nu a fost încă realizată pe plan local, socoteala de acasă şi cea din târg ar putea să nu se potrivească, iar investiţia ar putea fi chiar mai mare decât atât.

    LA O PRIVIRE MAI ATENTĂ, Cluj Innovation City este practic un proiect de dezvoltare urbană ce urmează să fie realizat în parteneriat public-privat. „Este primul de acest fel din România, iar transformarea lui în realitate se va face în mai multe etape, pe parcursul a 15 ani„, explică Alexandru Tulai. Drept urmare, în acest orăşel gândit pe modelul Silicon Valley vor fi concentrate majoritatea companiilor IT din regiune, dar şi companii din domenii conexe, mai cu seamă că au existat deja solicitări de aderare la proiect din partea unor asemenea organizaţii. În total, se estimează că vor lucra acolo peste 20.000 de specialişti IT, adică aproape o treime din forţa de muncă angajată în prezent în domeniul software, conform datelor publicate anual de Institutul pentru Tehnică de Calcul.

    Deocamdată, în cluster sunt 3.500 de angajaţi care reprezintă aproximativ 40% din forţa de muncă specializată de la Cluj în domeniul IT calculată la 9.000 de oameni, după cum spune Adrian Kelemen. Hub-ul de tehnologie în sine va susţine crearea de start-up-uri în domeniu, mai ales că viitorilor antreprenori li se promite acces la infrastructură, suport şi consultanţă. „Cu siguranţă va fi stimulat antreprenoriatul în zonă, ceea ce va duce implicit la impulsionarea dezvoltării economice a Clujului„, spune Alexandru Tulai.