BusinessMagazin

Tag: sua

  • PIB-ul SUA a crescut cu 5% în trimestrul al treilea, cel mai rapid avans din ultimii 11 ani

    Analiştii intervievaţi de MarketWatch anticipau că avansul va fi revizuit la 4,4%.

    Datele referitoare la cheltuielile de consum, care reprezintă 70% din economia americană, au fost îmbunătăţite la un avans de 3,2%, de la 2,2%.

    Investiţiile companiilor au urcat peste aşteptări, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în cazul cheltuielilor pentru proiecte de construcţii, echipamente şi proprietate intelectuală.

    Datele Departamentului pentru Comerţ mai arată că scăderea deficitului comercial a generat o contribuţie de 0,8% la creşterea economiei americane din trimestrul al treilea.

  • Coreea de Nord a ameninţat SUA cu represalii dacă Washingtonul va sancţiona Phenianul în cazul Sony

    Comisia Naţională de Apărare nord-coreeană (NDC) a dezminţit încă o dată că ar avea vreo legătură cu acest atac, ce a determinat Sony Pictures să anuleze lansarea prevăzută pentru ziua de Crăciun a peliculei “The Interview”, o comedie despre un complot fictiv pus la cale de CIA pentru a-l asasina pe liderul nord-coreean Kim Jong-un.

    Preşedintele american Barack Obama a declarat vineri că Phenianul a orchestrat operaţiunea.

    “Vom răspunde pe măsură într-un moment, într-un loc şi un mod pe care le vom alege”, a avertizat el.

    NDC, citată de agenţia de presă oficială nord-coreeană, a replicat că armata şi populaţia Coreei de Nord sunt “pregătite pentru o confruntare cu Statele Unite, în toate spaţiile de conflict, inclusiv în cel al războiului cibernetic, pentru a le distruge citadelele”.

    “Contraatacul nostru cel mai dur va viza Casa Albă, Pentagonul şi continentul american (…), şi va depăşi cu mult contraatacul simetric anunţat de Obama”, a adăugat NDC.

    Coreea de Nord, care a mai lansat ameninţări la adresa Statelor Unite, a acuzat administraţia Obama că a fost “implicată profund” în realizarea acestui film.

    Sony a anulat lansarea filmului “The Interview” în urma ameninţărilor hackerilor, care au postat documente interne ale companiei, inclusiv e-mailuri şi filme încă nelansate.

    Potrivit Biroului Federal de Investigaţii al Statelor Unite, Coreea de Nord este responsabilă de atacul informatic care a vizat studiourile Sony, în noiembrie, administraţia Barack Obama anunţând că analizează modalităţi de ripostă.

  • Rechemările de vehicule în service din SUA au depăşit pentru prima oară 60 de milioane unităţi

    Totalul de 60,5 milioane de vehicule este aproape dublu faţă de recordul anual precedent, de 30,8 milioane de unităţi, atins în 2004, potrivit datelor Administraţiei americane pentru siguranţa traficului rutier, transmite Bloomberg.

    Numărul va creşte în continuare, pe măsură ce noile rechemări efectuate de producătorii auto vor fi înregistrate în baza de date a instituţiei.

    “Nu cred că vom mai vedea în curând un an ca acesta”, a declarat Neil Steinkamp, director general la Stout Risius Ross, care efectuează analize în acest domeniu.

    El a adăugat că rechemările s-ar putea menţine pentru un timp la un nivel istoric.

    Criza provocată de airbagurile Takata, care se pot declanşa prea puternic şi pot răni cu fragmente ascuţite pasagerii automobilelor, continuă să se amplifice, iar Autoritatea americană pentru siguranţa traficului a cerut producătorii auto să accelereze rechemările.

    Problemele airbagurilor fabricate de Takata Corp, care au dus la rechemări masive de maşini în service la nivel mondial, ar putea duce la introducerea unor schimbări privind întreţinerea maşinilor de către proprietari, producătorii auto japonezi analizând dacă şoferii ar trebui să înlocuiască regulat substanţele utilizate pentru umflarea dispozitivelor, potrivit Asociaţiei producătorilor auto japonezi.

  • Şoc şi furie la New York după asasinarea celor doi poliţişti – FOTO

    Cei doi poliţişti, Wenjian Liu, în vârstă de 32 de ani, şi Rafael Ramos, în vârstă de 40 de ani, unul căsătorit, iar celălalt tatăl unui băiat în vârstă de 13 ani, au fost împuşcaţi în cap, în vehiculul de poliţie staţionat în faţa unui bloc de locuinţe cu chirie din Brooklyn, sâmbătă după-amiaza.

    Asasinul lor, un bărbat în vârstă de 28 de ani, un presupus membru al gangului “Black Guerilla Family”, cunoscut de către poliţie, s-a sinucis ulterior pe un peron de metrou.

    “Nu au avut posibilitatea să-şi scoată armele şi poate că nici nu şi-au văzut agresorul”, a declarat tulburat şeful Poliţiei din New York Bill Bratton.

    Asasinul, identificat ca fiind Ismaaiyl Brinsley, a venit din Baltimore, situat la 300 kilometri sud de New York, şi şi-a anunţat intenţiile pe Instagram, dar şi verbal, chiar înainte să treacă la fapte.

    El le-a spus unor trecători, pe stradă “priviţi ce voi face”, potrivit şefului secţiei de anchetă a poliţiei newyorkeze Robert Boyce.

    “Astăzi pun aripi porcilor. Ei iau unul de-al nostru… Să luăm doi de-ai lor”, a scris el mai devreme pe Instagram..

    “#Să ucidem poliţia, #RIPErivGardner #RIPMikeBrown”, a scris el, referindu-se la Eric Garner, un afroamerican decedat în timpul unei arestări brutale în iulie, la New York, şi Mike Brown, un adolescent ucis de către un poliţist la Ferguson (Missouri) în august. Furia a fost cu atât mai mare, cu cât poliţiştii responsabili de morţile lui Garner şi Brown au fost exoneraţi.

    Potrivit The New York Times (NYT), Brinsley a fost tratat în trecut pentru tulburări psihologice.

    Primarul Bill de Blasio şi şeful poliţiei Bill Bratton au asistat împreună, duminică, la o slujbă, la Catedrala Sfântul Patrick, oficiată de cardinalul Tim Dolan, iar persoane au venit şi au depus lumânări şi flori la locul dramei, după căderea nopţii.

    Echipa de fotbal american din New York Jets a păstrat un moment de reculegere, ca omagiu adus celor doi poliţişti, înainte de meciul de duminică, iar jucătorul Nick Mangold a purtat o cască cu sigla poliţiei, “NYPD”.

    – “O retorică inflamată”

    Fiul unuia dintre poliţiştii ucişi, Jaden Ramos, în vârstă de 13 ani, a scris pe contul de Facebook că tatăl său era “cel mai bun părinte”. “Aceasta este cea mai rea zi din viaţa mea”, a adăugat adolescentul.

    Dublul asasinat, într-un oraş în care crimele se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani, a avut loc în cel mai rău moment pentru primarul democrat de stânga.

    Relaţiile sale cu poliţia sunt deja foarte tensionate. Forţele de ordine îl acuză că nu le susţine suficient şi că este prea binevoitor cu manifestanţii, în contextul în care oraşul New York a fost scena a numeroase proteste, în ultimele săptămâni, de denunţare a cazurilor Garner şi Brown.

    Anumiţi poliţişti care au venit să aducă un omagiu colegilor lor, i-au întors în mod ostentativ spatele, sâmbătă seara, la spital.

    “Primare de Blasio, aveţi clar mâinile acoperite de sângele acestor doi poliţişti”, l-a acuzat Edward Mullins, preşedintele Asociaţiei “Sergeants Benevolent Association” (SBA), care afirmă că numără 11.000 dintre poliţiştii activi sau pensionari newyorkezi.

    “E sânge pe multe mâini astă seară (…). Acest sânge îşi are sursa în biroul primarului”, a denunţat Pat Lynch, preşedintele Patrolmen’s Benevolent Association (PBA), care revendică zeci de mii de membri.

    De asemenea, fostul guvernator republican al New Yorkului George Pataki a evocat “acte de barbarie”, în opinia sa “rezultatul previzibil al retoricii anti-poliţie a lui #ericholder şi #mairedeblasio”. Holder este secretarul american al Justiţiei.

    De Blasio a răspuns duminică exprimându-şi regretul faţă de “o retorică inflamată care divizează”.

    O serie de voci s-au ridicat îndemnând la calm şi unitate.

    Astfel, preşedintele Barack Obama l-a îndemnat duminică din Hawaii, unde îşi petrece concediul, pe şeful Poliţiei din New York să prezinte din partea sa condoleanţe familiilor şi să-i îndemne din nou pe “americani să respingă violenţa ţi vorbele care fac rău”, se arată într-un comunicat emis de Casa Albă.

    Familiile Garner şi Brown au respins, de asemenea, “orice formă de violenţă contra poliţiei. Acest lucru este intolerabil”, afirmă ele într-un comunicat.

    Poliţia din Baltimore a încercat sâmbătă să o avertizeze pe cea din New York în legătură cu intenţiile lui Brinsley, pe care l-a localizat la Brooklyn, dar era prea târziu.

    Alt poliţist a fost ucis în timpul serviciului duminică, în Florida (sud-est), dar circumstanţele morţii acestuia erau neclare.

  • Moscova denunţă noile sancţiuni impuse de SUA şi Canada

    “Sancţiunile urmăresc să perturbe procesul politic” în Ucraina, a declarat Ministerul rus al Afacerilor Externe într-un comunicat. “Noi sfătuim Washingtonul şi Ottawa să reflecteze la consecinţele unor astfel de acţiuni”.

    Aceste discuţii între Kiev şi separatişti, care urmează să aibă loc la Minsk cu participarea Rusiei şi OSCE au fost amânate în numeroase rânduri în pofida presiunii occidentale asupra Kievului şi Moscovei pentru a avansa în rezolvarea conflictului soldat cu peste 4.700 de morţi de la jumătatea lui aprilie.

    Preşedintele Petro Poroşenko, ce afirmase anterior că întâlnirea de la Minsk va avea loc duminică, a convocat sâmbătă la ora 14.00 GMT (16.00 ora României) Consiliul de securitate naţională şi apărare în cadrul căruia va fi abordată această problemă.

    În zilele următoare, Kievul va primi doi aliaţi ai lui Vladimir Putin din fosta URSS, pe preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, duminică, şi pe preşedintele kazah Nursultan Nazarbaiev luni, îngrijoraţi de repercusiunile crizei asupra ţărilor lor.

    Aflat în vizită la Kiev vineri, şeful diplomaţiei germane Frank-Walter Steinmeier a apreciat că trebuie să se facă tot posibilul pentru ca negocierile de la Minsk să fie reluate, dacă este posibil duminică, dar un oficial separatist a anunţat că, din partea lor, acest lucru nu este posibil până luni.

    Nici o dată nu a fost fixată vineri la încheierea unei videoconferinţe între protagonişti.

    Slăbită după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de sancţiunile occidentale care agravează criza monetară, Rusia a fost afectată vineri de noi sancţiuni americane şi canadiene.

    “Salutăm aceste sancţiuni. Aceasta arată susţinerea pentru Ucraina din partea acestor ţări”, a comentat sâmbătă pentru AFP purtătorul de cuvânt al diplomaţiei ucrainene, Evghen Perebiinis.

    Statele Unite au interzis toate schimburile comerciale cu Crimeea, de “bunuri, tehnologie şi servicii” în direcţia sau provenind din această regiune, a precizat preşedintele Barack Obama la o zi după sancţiuni similare impuse de Uniunea Europeană.

    “Cer din nou Rusiei să pună capăt ocupaţiei şi tentativelor sale de anexare a Crimeei (şi) să pună capăt susţinerii acordate separatiştilor din estul Ucrainei”, a declarat preşedintele american.

    Acuzată de Kiev şi occidentali că înarmează rebelii proruşi din estul Ucrainei şi că a trimis trupe în aceste teritorii, Rusia dezminte orice implicare în conflict.

    Întrebat care este numărul militarilor ruşi în Ucraina, preşedintele Vladimir Putin a declarat joi că cei care sunt acolo “urmează chemarea conştiinţei”.

  • Obama: Închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo este o “prioritate naţională”

    “Închisoarea de la Guantanamo subminează securitatea noastră naţională, epuizându-ne resursele, deteriorează relaţiile noastre cu aliaţii şi încurajează extremiştii violenţi. Închiderea acestui centru de detenţie este o prioritate naţională”, a declarat preşedintele, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

    Legea anuală privind apărarea, de peste 500 de miliarde de dolari, prelungeşte restricţiile privind închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo, de pe insula Cuba. Interdicţia transferului în Statele Unite a deţinuţilor a fost reconfirmată, în pofida opoziţiei repetate a preşedintelui american.

    “Le cer membrilor din ambele tabere să lucreze cu noi pentru a pune capăt acestui capitol din istoria americană”, a declarat preşedintele.

    Prin această lege, Congresul interzice Pentagonului să transfere deţinuţi pe teritoriul american pentru a-i judeca, îngriji, închide sau din alte motive, republicanii apreciind că aceştia riscă să fie eliberaţi la decizia unui judecător, constituind astfel o ameninţare pentru securitatea naţională.

    În această închisoare deschisă în urmă cu 13 ani, în urma atentatelor din 11 septembrie, au mai rămas 136 de persoane.

    “Executivul trebuie să aibă posibilitatea de a decide unde şi când trebuie judecaţi deţinuţi rămaşi (…) unde şi când trebuie transferaţi ei conform imperativelor noastre de securitate naţională şi politicii noastre în materie de tratament uman”, a declarat preşedintele.

  • Oficial SUA: Viitorul României e luminos. Felicităm poporul român la 25 de ani de la Revoluţie

    “În urmă cu 25 de ani, românii s-au alăturat unei mişcări pentru libertate care a cuprins întreaga Europă Centrală şi a eliberat milioane de oameni din spatele Cortinei de Fier. Bărbaţi şi femei curajoşi s-au ridicat împotriva unui regim represiv şi şi-au cerut libertatea. Peste 1.000 de români şi-au pierdut viaţa în decembrie 1989, dar sacrificiul lor a marcat începutul înlăturării ultimului regim comunist al Pactului de la Varşovia şi căderii Cortinei de Fier“, precizează Bernadette Meehan, purtător de cuvânt al Consiliului american de Securitate Naţională.

    Aceasta apreciază că moştenirea din 1989 trăieşte, românii exercitându-şi la alegerile prezidenţiale din noiembrie “dreptul câştigat greu de a-şi alege viitorul lider”.

    “Trăim într-o lume mai bună deoarece ţări ca România au muncit din greu pentru a-şi reforma sistemele politice şi economice şi au făcut eforturi pentru o Europă unită, liberă şi paşnică. În decurs de o singură generaţie, România a făcut o călătorie remarcabilă de la tiranie către libertate, de la naţiune captivă la aliat al NATO. Într-un sfert de secol a avut loc o schimbare extraordinară, iar viitorul României este luminos“, se arată în mesajul oficialului SUA.

    “Felicităm poporul român cu ocazia acestei aniversări istorice şi aşteptăm cu nerăbdare să continuăm să lucrăm împreună pentru a face progrese în ceea ce priveşte securitatea, prosperitatea şi libertatea în regiune şi pe întreg globul“, transmite purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al SUA.

  • Războiul Rece trebuie să se încheie pentru totdeauna, afirmă Hollande despre apropierea SUA-Cuba

    “Gestul lui Barack Obama este important şi permite crearea unei destinderi”, a declarat Hollande la sosirea la summitul de la Bruxelles, adăugând “Războiul Rece trebuie să se încheie o dată pentru totdeauna”.

    “Cred că e păcat că am aşteptat atât de mult timp, dar este bine”, a continuat şeful statului francez.

    Notând că “Franţa a întreţinut întotdeauna relaţii diplomatice cu Cuba” şi că fostul preşedinte “Fidel Castro a venit în Franţa în mai multe rânduri”, el a apreciat că “nu are nevoie” să se “grăbească” să viziteze Cuba.

    Ministrul francez de Externe Laurent Fabius a salutat miercuri apropierea istorică dintre Washington şi Havana, exprimându-şi speranţa că ea va conduce la o anulare a embargoului economic impus insulei comuniste. El a amintit că Parisul s-a angajat, fără să aştepte, în ultimii ani, în favoarea unei apropieri între Uniunea Eropeană (UE) şi Cuba.

    Niciun preşedinte francez nu a vizitat Cuba de la Revoluţia din 1959. Însă Fidel Castro a vizitat Franţa în timpul preşedinţiei lui François Mitterrand, care l-a vizitat pe şeful statului cubanez la Havana înainte să devină preşedinte.

    La rândul său, şeful Guvernului spaniol Mariano Rajoy a salutat joi un gest de o “importanţă istorică”, în pofida faptului că el nu schimbă cu nimic poziţia comună a europenilor pe tema relaţiilor cu insula. UE a vrut “să evidenţieze dimensiunea unei speranţe aduse de această nouă situaţie”, a declarat el la finalul summitului european.

    “Am convenit că viitorul poporului cubanez va fi construit pe baza democraţiei şi drepturilor omului”, a adăugat el.

    Relaţiile între UE şi Cuba sunt suspendate oficial din 2003, când regimul castrist a încarcerat 75 de disidenţi ca răspuns la îndemnuri din partea Europei în favoarrea unei mai mari respectări a drepturilor omului pe insulă.

    Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat în februarie un dialog vizând normalizarea relaţiilor cu Cuba, cu scopul de a încuraja Havana să continue reformele în domeniul drepturilor omului.

    Această propunere a fost acceptată în martie de Havana, care a cerut UE să renunţe la “poziţia comună” – în vigoare din 1996 – ce condiţionează cooperarea europeană cu regimul comunist de înregistrarea unor progrese democratice în domeniu drepturilor civice.

  • Războiul Rece trebuie să se încheie pentru totdeauna, afirmă Hollande despre apropierea SUA-Cuba

    “Gestul lui Barack Obama este important şi permite crearea unei destinderi”, a declarat Hollande la sosirea la summitul de la Bruxelles, adăugând “Războiul Rece trebuie să se încheie o dată pentru totdeauna”.

    “Cred că e păcat că am aşteptat atât de mult timp, dar este bine”, a continuat şeful statului francez.

    Notând că “Franţa a întreţinut întotdeauna relaţii diplomatice cu Cuba” şi că fostul preşedinte “Fidel Castro a venit în Franţa în mai multe rânduri”, el a apreciat că “nu are nevoie” să se “grăbească” să viziteze Cuba.

    Ministrul francez de Externe Laurent Fabius a salutat miercuri apropierea istorică dintre Washington şi Havana, exprimându-şi speranţa că ea va conduce la o anulare a embargoului economic impus insulei comuniste. El a amintit că Parisul s-a angajat, fără să aştepte, în ultimii ani, în favoarea unei apropieri între Uniunea Eropeană (UE) şi Cuba.

    Niciun preşedinte francez nu a vizitat Cuba de la Revoluţia din 1959. Însă Fidel Castro a vizitat Franţa în timpul preşedinţiei lui François Mitterrand, care l-a vizitat pe şeful statului cubanez la Havana înainte să devină preşedinte.

    La rândul său, şeful Guvernului spaniol Mariano Rajoy a salutat joi un gest de o “importanţă istorică”, în pofida faptului că el nu schimbă cu nimic poziţia comună a europenilor pe tema relaţiilor cu insula. UE a vrut “să evidenţieze dimensiunea unei speranţe aduse de această nouă situaţie”, a declarat el la finalul summitului european.

    “Am convenit că viitorul poporului cubanez va fi construit pe baza democraţiei şi drepturilor omului”, a adăugat el.

    Relaţiile între UE şi Cuba sunt suspendate oficial din 2003, când regimul castrist a încarcerat 75 de disidenţi ca răspuns la îndemnuri din partea Europei în favoarrea unei mai mari respectări a drepturilor omului pe insulă.

    Cele 28 de state membre ale Uniunii Europene au aprobat în februarie un dialog vizând normalizarea relaţiilor cu Cuba, cu scopul de a încuraja Havana să continue reformele în domeniul drepturilor omului.

    Această propunere a fost acceptată în martie de Havana, care a cerut UE să renunţe la “poziţia comună” – în vigoare din 1996 – ce condiţionează cooperarea europeană cu regimul comunist de înregistrarea unor progrese democratice în domeniu drepturilor civice.

  • Lavrov: Legea americană privind sancţiunile ar putea “submina pentru mult timp” relaţiile cu Moscova

    Lavrov i-a transmis secretarului de Stat american John Kerry, în cadrul unei conversaţii telefonice, că această lege “care ameninţă Rusia cu noi sancţiuni poate submina pentru mult timp posibilitatea unei cooperări normale” între cele două ţări, potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Afacerilor Externe.

    Preşedintele american a anunţat joi promulgarea unei legi care îi oferă posibilitatea de a introduce noi sancţiuni împotriva Rusiei, dar a precizat că nu intenţionează să le adopte deocamdată.

    Această lege autorizează de asemenea Statele Unite să furnizeze Ucrainei arme letale, o eventualitate pe care Obama a refuzat-o până acum.

    Obama a indicat în mai multe reprize că ar considera contraproductivă impunerea unor sancţiuni americane suplimentare fără coordonare cu Uniunea Europeană.

    Preşedintele francez, François Hollande, a apreciat joi că dacă gesturile Rusiei sunt cele aşteptate, nu vor mai fi necesare noi sancţiuni.