BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Ucrainenii şi rebelii proruşi luptă pentru a cuceri teritoriu înaintea negocierilor de la Minsk

    Potrivit postului paneuropean, forţele guvernamentale s-au retras la patru kilometri de acest important nod rutier.

    Teritoriul pierdut de o parte şi câştigat de alta va avea impact asupra poziţiilor de negociere în vederea unui armistiţiu la Minsk.

    Localitatea Vuhlehirsk – în prezent devastată, dar care avea în trecut aproximativ 9.000 de locuitori – a fost cucerită de către insurgenţii proruşi.

    În zonă au fost observate camioane marcate cu inscripţia “ajutor umanitar din Federaţia rusă”, dar potrivit unor surse citate de post, acestea ar transporta combustibil şi păreau să se îndrepte către fieful separatist de la Doneţk.

    Confruntările armate s-au intensificat, de asemenea, în localităţi care se află departe de linia frontului.

    Bombardamente au determinat sute de locuitori să fugă. Mulţi s-au retras la Slaviansk, în speranţa de a găsi hrană şi un adăpost până când vor decide ce să facă mai departe.

    “Au fost bombardamente. Am plecat pentru că era imposibil să trăim acolo cu copii. Una dintre case a fost distrusă deja. Iar acum nu mai avem nici apartamentul pe care-l închiriam înainte. S-a dus. Acum totul este în flăcări, arde. Şi nu văd să avem unde să ne ducem”, a declarat o locuitoare din Debalţeve.

    Aproape un milion de persoane au fost deplasate din cauza violenţelor din Ucraina.

  • Sentimentul antiamerican în rândul ruşilor a atins un nivel record în ultimii 25 de ani

    Conform sondajului efectuat de Centrul Levada, peste 80 la sută dintre respondenţi au o părere negativă despre Statele Unite, în timp ce în 1992 procentajul era exact invers. De asemenea, peste 70 la sută dintre ruşi au o opinie negativă despre Uniunea Europeană, se arată în sondajul realizat în perioada 23-26 ianuarie pe un eşantion de 1.600 de persoane, cu o marjă de eroare de 3,4 procente, scrie Moscow Times.

    Relaţiile politice ale Moscovei cu Occidentul s-au deteriorat la nivelul din perioada Războiului Rece anul trecut, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea. În condiţiile în care conflictul separatist din estul Ucrainei s-a intensificat şi se prelungeşte, iar unii congresmeni americani fac apel la furnizarea de arme forţelor ucrainene, opinia publicului rus nu se va îmbunătăţi probabil prea curând, comentează Moscow Times.

    Părerea ruşilor despre SUA şi Uniunea Europeană s-a degradat treptat începând din 2011, cea mai accentuată deteriorare fiind înregistrată în martie 2014, când Rusia a anexat Crimeea. Majoritatea ruşilor au susţinut această anexare, sentimentul patriotic determinând o creştere a popularităţii preşedintelui rus Vladimir Putin la niveluri record, în prezent de aproximativ 85 la sută.

    Părerea ruşilor despre Ucraina s-a deteriorat semnificativ de asemenea, de la o rată de aproximativ 75 la sută a opiniilor pozitive în iulie 2013, la aproape 65 la sută din opiniile negative în prezent.

    În schimb, părerea ruşilor despre China s-a îmbunătăţit, înregistrând o creştere de peste 20 de puncte procentuale din noiembrie 2013, în prezent 81 la sută dintre respondenţi având o opinie pozitivă.

    Opinia cetăţenilor ruşi faţă de Belarus a rămas relativ constantă în ultimii 15 ani, la aproximativ 80 la sută din părerile pozitive.

  • Putin: Rusia nu vrea să fie în război cu nimeni şi este dispusă să coopereze

    “Slavă Domnului, nimeni nu duce un război împotriva ţării noastre, dar există, desigur, încercări de a împiedica dezvoltarea noastră prin diferite mijloace”, a afirmat Putin sâmbătă la Soci, la congresul Federaţiei sindicatelor independente din Rusia.

    El a adăugat că Rusia nu va accepta niciodată o astfel de ordine mondială, subliniind că ţara sa nu vrea să fie în război cu nimeni şi este dispusă să coopereze.

    Putin a reiterat că sancţiunile impuse Rusiei nu vor avea efectul dorit, chiar dacă au un impact negativ asupra economiei ţării. “Trebuie să realizăm acest lucru şi să depunem toate eforturile pentru a ne consolida suveranitatea, inclusiv în sfera economică”, a precizat preşedintele rus.

    Rusia a fost vizată de mai multe runde de sancţiuni impuse de Uniunea Europeană şi Statele Unite, care o acuză că alimentează tensiunile din estul Ucrainei. Moscova a negat în mod repetat că ar avea vreun amestec în conflictul ucrainean şi a cerut soluţionarea crizei pe cale paşnică.

    Sancţiunile occidentale au vizat sectoarele bancar, financiar şi energetic, precum şi persoane particulare.

  • Putin: Rusia nu vrea să fie în război cu nimeni şi este dispusă să coopereze

    “Slavă Domnului, nimeni nu duce un război împotriva ţării noastre, dar există, desigur, încercări de a împiedica dezvoltarea noastră prin diferite mijloace”, a afirmat Putin sâmbătă la Soci, la congresul Federaţiei sindicatelor independente din Rusia.

    El a adăugat că Rusia nu va accepta niciodată o astfel de ordine mondială, subliniind că ţara sa nu vrea să fie în război cu nimeni şi este dispusă să coopereze.

    Putin a reiterat că sancţiunile impuse Rusiei nu vor avea efectul dorit, chiar dacă au un impact negativ asupra economiei ţării. “Trebuie să realizăm acest lucru şi să depunem toate eforturile pentru a ne consolida suveranitatea, inclusiv în sfera economică”, a precizat preşedintele rus.

    Rusia a fost vizată de mai multe runde de sancţiuni impuse de Uniunea Europeană şi Statele Unite, care o acuză că alimentează tensiunile din estul Ucrainei. Moscova a negat în mod repetat că ar avea vreun amestec în conflictul ucrainean şi a cerut soluţionarea crizei pe cale paşnică.

    Sancţiunile occidentale au vizat sectoarele bancar, financiar şi energetic, precum şi persoane particulare.

  • Petro Poroşenko a prezentat la Munchen paşapoartele unor militari ruşi care luptă în Ucraina

    Poroşenko a sugerat ironic că documentele “s-au pierdut” prin vehicule militare care aveau rezervoarele de combustibil pline, informează The Guardian.

    Preşedintele a lansat de asemenea un apel pentru furnizarea de arme Ucrainei. “Oamenii trebuie să sprijine o Ucraină suverană şi independentă, altfel Rusia câştigă. Acest conflict trebuie rezolvat, nu îngheţat”, a declarat el.

    “Suntem o ţară independentă şi avem dreptul să ne apărăm poporul (…). Lipsa noastră de capacităţi de apărare conduce la atacuri ofensive şi la escaladarea” conflictului, a adăugat şeful statului.

    Poroşenko a sugerat că echipamentul de care are nevoie Ucraina nu trebuie să fie neapărat letal, afirmând că radare împotriva artileriei şi echipamente de comunicaţii şi bruiaj ar îmbunătăţi capacitatea de apărare a forţelor ucrainene.

    Conflictul din Ucraina a dominat agenda discuţiilor la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, subiectul unei eventuale livrări de arme forţelor ucrainene generând opinii divergente în rândul politicienilor şi experţilor care participă la reuniune.

    Reprezentanţii americani susţin opţiunea furnizării de arme Ucrainei, în timp ce Germania şi alte ţări europene se opun acestei variante.

  • Iohannis: Apartenenţa la NATO – valoroasă. Într-o situaţie excepţională trebuie să ne apărăm noi înşine

    Întrebat dacă este îngrijorat de războiul din estul Ucrainei în condiţiile în care Putin a declarat cu câteva luni în urmă că armata rusă ar putea ajunge în două zile la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a declarat, într-un interviu acordat revistei austriece Profil, că “politica lui Putin nu se potriveşte conceptului de convieţuire din Europa secolului 21”. “Ani de zile am crezut că problema războiului în Europa a fost rezolvată. Acest lucru este acum, din păcate, istorie”, a spus Iohannis.

    Preşedintele a reamintit faptul că s-a ajuns la un consens politic privind alocarea până în 2017 a 2% din PIB pentru apărare.

    La observaţia jurnalistului privind faptul că este vorba de o sumă mare iar România are nevoie urgent de bani în alte domenii, Klaus Iohannis a replicat: “Nu există o altă cale. În imediata apropiere a unui conflict armat al cărui rezultat nu este sigur, nu poţi pur şi simplu să stai şi să te uiţi. Apartenenţa la NATO este foarte valorosă, dar într-o situaţie excepţională, sperăm ca ea să nu se întâmple, trebuie să fim pregătiţi să ne apărăm noi înşine ţara. Şi pentru asta trebuie să avem o armată bine pregătită şi echipată”.

    Întrebat dacă semnarea de către R. Moldova a Acordului de Asociere cu UE nu va duce la o exacerbare a acţiunilor Rusiei în privinţa Transnistriei, preşedintele a precizat că la alegerile din R. Moldova peste 50% dintre moldoveni au votat partide proeuropene iar Transnistria este “un conflict îngheţat dar care poate fi rezolvat”.

  • Merkel: Perspectiva asupra păcii în Ucraina este “incertă” în urma discuţiilor cu Putin

    Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande s-au întâlnit vineri, la Moscova, cu liderul rus. Sâmbătă, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, Merkel a declarat că nu este sigură dacă discuţiile lor au avut succes, dar că a meritat să încerce. Ea a apărat caracterul “inviolabil” al graniţelor Europei.

    Rusia a dovedit lipsă de respect pentru pace şi integritate teritorială, iar acţiunile Moscovei în Ucraina contravin angajamentelor asumate, a adăugat cancelarul german.

    Modificarea graniţelor prin forţă este contrară păcii şi securităţii şi riscă să ducă la escaladarea tensiunilor, a precizat Merkel.

    “Vrem să conturăm securitatea împreună cu Rusia, nu împotriva ei”, a subliniat ea, avertizând însă că nu va încheia un acord cu Moscova care să excludă liderii ucraineni. Soluţia trebuie să fie în conformitate cu acordul de la Minsk, a mai spus Merkel.

    Liderii occidentali şi Kievul acuză Rusia că alimentează conflictul furnizându-le arme şi antrenându-i pe separatiştii proruşi care luptă împotriva forţelor ucrainene în estul Ucrainei, dar şi că trimite trupe peste graniţă pentru a participa la lupte. Moscova neagă acuzaţiile care i se aduc.

  • Hollande: Iniţiativa de pace pentru Ucraina este o ultimă şansă de a evita un război

    Hollande şi Merkel au fost joi şi vineri în Ucraina şi în Rusia pentru discuţii cu preşedinţii ucrainean, Petro Poroşenko, şi rus, Vladimir Putin.

    “Cred că aceasta este una dintre ultimele şanse, de aceea am lansat această iniţiativă”, a afirmat Hollande.

    El a precizat la postul de televiziune France 2 că planul negociat în prezent prevede o zonă demilitarizată de 50-70 de kilometri şi o autonomie extinsă în regiuni din estul Ucrainei.

    Negociatorii vor să întocmească un document pentru implementarea acordului de pace încheiat în septembrie la Minsk şi care este încălcat în mod regulat.

    “Dacă nu reuşim să găsim nu doar un compromis, ci un acord de pace durabil, ştim perfect scenariul care va urma. Acesta are un nume, este război”, a declarat Hollande.

  • Joseph Biden: SUA nu vor permite Rusiei să redeseneze harta Europei

    “Acesta este un moment în care Statele Unite şi Europa trebuie să fie unite şi ferme. Nu trebuie să îi permitem Rusiei să redeseneze harta Europei, pentru că exact asta face”, a declarat Biden vineri, într-o conferinţă de presă la Bruxelles.

    Vicepreşedintele american a insistat că SUA şi Uniunea Europeană trebuie să fie unite şi să susţină politic şi financiar Guvernul ucrainean.

    “Noi, Statele Unite şi Europa trebuie să fim împreună, să fim alături de Ucraina în acest moment. Ucraina are nevoie de asistenţa noastră financiară şi de sprijin pentru reforme. Chiar şi în faţa acestui atac militar cu care se confruntă în timp ce continuă reformele”, a subliniat Biden.

    Joseph Biden a pus sub semnul întrebării dorinţa preşedintelui rus, Vladimir Putin, de a obţine pacea în Ucraina. El a afirmat că Putin “continuă să ceară noi planuri de pace, în timp ce trupele sale acţionează pe teritoriul ucrainean, şi ignoră toate acordurile semnate de ţara sa în trecut”.

  • Conflictul din Ucraina domină agenda discuţiilor la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen

    Fostul senator american Joe Lieberman a pledat pentru furnizarea de arme Ucrainei, “pentru a se apăra”. “Primul lucru pe care trebuie să îl facem este să le dăm arme. Pentru a se apăra. Altfel, Rusia va continua să acţioneze şi să ocupe mai mult teritoriu. La fel cum au ocupat Crimeea. Acest lucru creează un precedent teribil, permiţând agresiunii să modifice graniţele în Europa, ceea ce nu s-a mai întâmplat de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”, a declarat el, citat de Euronews.

    Comandantul şef al NATO, generalul american Philip Breedlove, a apreciat la rândul său că opţiunea militară nu trebuie exclusă.

    Ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, a avertizat însă că nu trebuie furnizate arme Ucrainei, pentru că acest lucru ar accelera conflictul. “Oamenii din estul Ucrainei suferă foarte mult. Sunt deja prea multe arme în regiune (…). Suntem siguri că putem îmbunătăţi situaţia poporului ucrainean dacă le furnizăm arme? Suntem siguri că Ucraina poate câştiga în faţa maşinăriei militare a Rusiei? Suntem conştienţi de potenţialul periculor pentru escaladare? Şi nu ar fi un pretext pentru Rusia să intre în conflict deschis”, s-a întrebat ministrul german.

    Această opinie este împărtăşită de Ian Bremmer, preşedintele societăţii de consultanţă Eurasia Group. “Singura cale prin care ruşii ar putea ajunge, în cel mai bun caz, la un conflict îngheţat, ar fi o combinaţie între presiuni şi stimulente. Şi cred că soluţia diplomatică este singura cale”, a declarat el.

    Printre liderii politici care participă la conferinţa de trei zile, deschisă vineri, figurează cancelarul german Angela Merkel, senatorul american John McCain şi primarul Kievului, Vitali Klitschko.