BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Compania aeriană low-cost Ryanair a înregistrat anul trecut un profit record de peste 1 miliard de euro. Cum va influenţa acest rezultat investiţiile companiei în România şi preţul biletelor de avion?

    Compania aeriană low-cost Ryanair a anunţat că a înregistrat în anul fiscal care a trecut un profit net de 1,242 miliarde de euro, în creştere cu 43% faţă de anul anterior. Traficul companiei a crescut cu 18%, la 106 de milioane de pasageri, în timp ce gradul de încarcare a aeronavelor a crescut cu 5%, până la 93%. Preţul mediu al biletelor de avion a scăzut cu 1%, la 46 de euro, ca efect al scăderii costurilor per unitate cu 6% (spre exemplu, scăderea costurilor cu combustibilul cu 2%), potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

     “Anul fiscal care s-a încheiat a fost unul în care am înregistrat o creştere importantă a traficului aerian şi în care am înregistrat creşteri ale profitului companiei în toate cele patru trimestre (în pofida unui preţ mediu al petrolului de 90 de dolari/baril pe măsură ce programul nostru Always Getting Better atrage milioane de noi clienţi spre modelul nostru low-cost”, a declarat Michael O’Leary, CEO-ul companiei.

    Livrarea a 41 de aeronave B737 anul trecut a înlesnit extinderea serviciilor low-cost/low-fare ale companiei spre mai multe aeroporturi şi rute noi. Compania a lansat în ultimul an şapte noi baze  în Belfast, Berlin, Corfu, Gothenburg, Ibiza, Milano (Malpensa) şi Santiago.

    Anul acesta, compania va primi livrările de 52 de noi aeronave B737. Până la finalul anului, flota companiei va ajunge astfel la 380 de aeronave. În consecinţă, compania a anunţat deschiderea a şapte noi baze – dintre care una în Bucureşti, iar restul în Hamburg, Nurenberg, Praga, Sofia, Timişoara şi Vilnius, ca parte a programului de iarnă al companiei.

    În România, compania operează în prezent zboruri din Bucureşti spre Madrid, Roma, Milano, Bologna, Londra, Bruxelles şi Dublin, iar din noiembrie compania va avea zboruri din Timişoara spre mai multe destinaţii, inclusiv către Capitală. Michael OíLeary, CEO al com­paniei aeriene, spunea într-un interviu acordat anterior că în cinci ani vrea să ajungă la 10 milioane de pasa­geri pe piaţa locală.

     

     

     

     

     

  • Cel mai bogat om din Asia vrea să construiască Hollywood-ul chinezesc

    Wang Jianlin este cel mai bogat om din asia, cu o avere estimată de 34,8 miliarde de dolari, potrivit ultimelor date ale forbes. jianlin conduce cel mai mare dezvoltator imobiliar din china, dalian wanda, dar este implicat şi în fotbal sau în cinematografie.

    Wang Jianlin s-a născut pe 23 octombrie 1954 în provincia Sichuan, din China. Tatăl său a fost un general respectat, iar Wang a intrat în armată încă de la 15 ani. Experienţă despre care spune că a contribuit mult la succesul în afaceri. După 17 ani petrecuţi în uniformă a decis că viitorul lui nu este acela de general, ci de om de afaceri.

    Aşadar, în 1988, după o perioadă când a lucrat ca administratorul unui birou, a pornit o companie în oraşul Dalian împrumutând 80.000 de dolari.

    Acum Dalian Wanda este cel mai mare dezvoltator imobiliar din China, ce deţine 21,57 milioane de metri pătraţi de teren, 134 de malluri Wanda, 82 de hoteluri de lux, 213 cinematografe, 99 de magazine şi 54 de centre de karaoke. Compania sa a înregistrat anul trecut venituri de 40 de miliarde de dolari, cu 30% mai mult faţă de 2014.

    De asemenea, Dalian Wand a cumpărat 25% din echipa de fotbal Atletico Madrid, care-şi dispută trofeul Champions League din acest an cu rivala Real Madrid.

    În 2013 a cumpărat lanţul de cinematografe AMC Entertainment pentru 2,6 miliarde de dolari, iar anul trecut a primit o recunoaştere importantă prin faptul că filmul „Spotlight“ a câştigat Oscarul pentru cel mai bun film. Pelicula a fost produsă de Open Road, o subsidiară a AMC Entertainment. Însă Wang Jianlin nu se mulţumeşte doar cu atât, ci vrea să construiască un mini-Hollywood pe coasta Chinei. În oraşul Qingdao construieşte un complex ce se întinde pe aproape 500 de hectare şi pentru care a cheltuit deja peste 8 miliarde de dolari. Când va fi inaugurat, în aprilie 2017, va fi unul dintre cele mai avansate studiouri de filmare din punct de vedere tehnologic. Jianlin nu şi-a oprit investiţiile în film şi în ianuarie 2016 a cumpărat compania de producţie de film Legendary Entertainment cu 3,5 miliarde de dolari.

    Wang Jianlin are ambiţii mari şi vrea să transforme Dalian Wanda într-un colos în domeniul entertainmentului la nivel mondial capabil să se lupte de la egal la egal cu Disney şi vrea ca Dalian Wanda să ajungă la venituri de 100 de miliarde de dolari în 2020 şi să fie la fel de recunoscută ca Google sau Walmart.

    Wang Jianlin îşi conduce afacerea exact ca un general cu o mână de fier – angajaţii sunt amendaţi dacă încalcă codul de îmbrăcăminte la locul de muncă – dar nu se teme să guste din fructele capitalismului, pentru că organizează petreceri extravagante şi deţine mai multe iahturi luxoase.

  • A lăsat afacerea familiei cu sake şi sos de soia si a creat una dintre cele mai mare companii de electronice din lume

    A urmat cursurile Universităţii Imperiale din Osaka, pe care a absolvit-o cu o diplomă în fizică. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, a fost locotenent în marina japoneză şi l-a cunoscut astfel pe inginerul electrician pe nume Masaru Ibuka, care urma să aibă un rol important în viaţa sa. După război, i s-a oferit un post de profesor la Institutul de Tehnologie din Tokyo, dar, după ce a citit un articol despre Ibuka, care încerca să deschidă un laborator de cercetare, a hotărât să îl viziteze.

    Vizita s-a încheiat cu un parteneriat, iar în 1946 cei doi au pus bazele afacerii Tokyo Telecommunications Engineering în ruinele postbelice ale unui magazin din Tokyo. Ibuka s-a concentrat pe inginerie şi pe designul produselor, în timp ce Morita s-a ocupat de marketing, angajaţi şi finanţare. Primul lor produs a fost un aparat automatic de gătit orez, dar acesta nu a avut foarte mult succes, cei doi reuşind să vândă doar 100 de astfel de aparate. Ulterior, şi-au propus să lanseze un casetofon, iar ideea lor s-a concretizat în 1950. Au avut parte de un succes modest, datorat marketingului agresiv al lui Morita. Până în 1955, Morita a încercat să conceapă designul pentru un radio portabil destinat pieţei americane, dar cel mai mic radio pe care au reuşit să îl facă era în continuare prea mare. Antreprenorul japonez a rezolvat această problemă îmbrăcându-şi oamenii de vânzări în haine cu buzunare foarte mari, astfel încât să strecoare radioul cu uşurinţă în acestea în timpul demonstraţiilor.

    Morita a început să conştientizeze faptul că numele brandului este la fel de important precum produsele realizate pentru succesul companiei. Tokyo Telecommunications Engineering era destul de greu de pronunţat, iar Morita voia un nume uşor de pronunţat şi memorabil. Toată lumea a crezut că este nebun că voia să schimbe numele unei companii care avea deja un oarecare succes, dar în 1958 şi-a atins obiectivul şi a schimbat numele companiei. Era inspirat atât de cuvântul latin ”sonus„, care însemna ”sunet„, cât şi de optimismul dat de asemănarea cu ”sunny„ (însorit). 

    În 1963, Morita a pus bazele subsidiarei americane Sony Corporation of America, iar în 1961 compania sa a devenit prima companie japoneză listată la Bursa din New York. Morita s-a mutat împreună cu familia în New York City în 1963. Voia să înveţe tot ce putea despre americani şi despre cultura lor, astfel încât Sony să creeze produsele ideale pentru piaţa americană. Petrecea totodată foarte mult timp în compania elitelor sociale americane, formate din oameni puternici şi bogaţi, atât politicieni, cât şi oameni de afaceri. În anii ’70, casetofoanele portabile au devenit populare în America, dar erau totuşi mari şi grele. Morita a avut ideea unui mic casetofon alimentat cu baterii şi dotat cu căşti care să permită o libertate mare de mişcare. A creat astfel walkmanul, unul dintre cele mai de succes produse electronice lansate vreodată, cu 250 de milioane de unităţi vândute de la debutul său din 1979.

    Sony a devenit şi prima companie japoneză care şi-a creat o unitate de producţie în Statele Unite ale Americii, iar de-a lungul timpului Morita a creat mai multe facilităţi de producţie, cercetare şi dezvoltare şi centre de design în America de Nord, Europa şi Asia.

    Mulţi dintre cei care l-au cunoscut pe Morita au spus despre el că era foarte carismatic şi atrăgea atenţia tuturor celor cu care interacţiona. Abilităţile lui excelente de comunicare şi farmecul său i-au permis să treacă peste diferenţele culturale dintre Japonia şi Statele Unite ale Americii. Era un workaholic, dar practica şi sporturi precum schi, scuba diving şi wind surfing, chiar şi după ce a împlinit 60 de ani. Pasiunea lui Morita era însă inovaţia. Sony a dezvoltat primul televizor portabil cu baterie, tubul de imagine Trinitron, care a stabilit un nou standard pentru televizoarele color, cât şi VCR-ul.

    Morita era interesat şi de diversificarea portofoliului companiei, astfel că a creat CBS/Sony Group, axată pe producţia de muzică, iar în 1979 a intrat şi în zona serviciilor financiare prin compania Sony Prudential Life Insurance. A cumpărat şi companiile CBS Records şi Columbia Pictures Entertainment. A renunţat la fotoliul de preşedinte al companiei în 1994 şi a murit cinci ani mai târziu.

  • Lista neputinţei

    Un înţelept a spus la un moment dat un lucru înţelept (ca orice lucru înţelept, pare evident): „Instituţiile vor căuta să conserve, să menţină problemele pe care ar trebui să le rezolve“. Să recapitulăm: 81% din arierate, care totalizează 77,1 miliarde lei, sunt nerecuperabile.

    Este vorba de 62 de miliarde de lei, iar dimensiunea sumei mă determină să le dau dreptate celor are au întrebat, firesc, ce au făcut autorităţile atâta vreme? Apar acolo companii despre care am scris la un m0ment dat sau altul, dar s-au pierdut în negurile tranziţiei, fost societăţi de stat sau aventuri antreprenoriale nereuşite. Nu ştiu dacă este musai o listă a ruşinii, ci mai degrabă o listă a neputinţei, spun din nou. Şi ca să fie clar, trebuie să spun că da, voi fi prezent, cel mai probabil, pe lista datornicilor persoane fizice.

    Dar asta se întâmplă pentru că, acum ceva vreme, am plătit prin poştă – o posibilitate perfect legală – nişte bani Fiscului dintr-un judeţ al ţării. Un funcţionar din JudeţulMaiImportantDecâtJudeţulMeu a dirijat banii aceia într-un cont greşit, fapt pe care l-am descoperit ulterior, după ce mă ameninţaseră în fel şi chip, cu ajutorul unei doamne de la Fiscul JudeţuluiMeu. Dar demersurile la şefii doamnei celei amabile au rămas fără rezultat, iar eu, în opinia dumnealor, în continuare dator, aşa că JudeţulMeu a făcut bine şi a transferat cauza la Fiscul SectoruluiMeu, care SectorAlMeu mă face în fel şi chip oricând mă prinde. Am încercat ani la rând să lămuresc lucrurile, dar mâna regelui s-a dovedit inflexibilă: întâi tăiem capul, apoi verificăm. Motiv pentru care, poate, la fiecare plată de impozite locale sunt pus să plătesc nişte amenzi de circulaţie pe care nu numai că le-am achitat la timp, dar le-am re şi re şi replătit.

    Reuşita României nu stă în alimentarea bugetului de stat, pentru ca apoi banii să piară în găuri negre, ci în dezvoltare bazată pe antreprenoriat şi iniţiativă şi în creşterea nivelului de trai. Trei sferturi din totalul sumelor plătite de companii taxează, într-o formă sau alta, munca, iar taxarea muncii ocupă 120 din cele 222 de ore necesare pregătirii documentaţiei, depunerii declaraţiilor şi plăţilor. O asemenea politică, concentrarea pe bun-platnici şi ignorarea fiscalizării economiei gri nu încurajează nici munca, nici antreprenoriatul.

    Mai mult, un leu cheltuit de stat înseamnă numai un leu în PIB, în timp ce un leu eliminat din taxe şi impozite înseamnă trei lei în plus la PIB. Multiplicatorul unei reduceri de taxe este 3,8 în cinci ani. Multiplicatorul unei cheltuieli guvernamentale bazate pe deficit este 0,33 în cinci ani. Poate că datele (există studii, dau linkuri la cerere) ar trebui ponderate cu diverse, dar efectele acestea sunt.

    Au devenit din ce în ce mai evidente lipsa de comunicare, inflexibilitatea şi lipsa de reacţie a autorităţilor române la solicitările sau propunerile societăţii sau mediului de afaceri; este o cale de a masca nepriceperea, şi folosesc cuvântul în sens eufemistic. Acum au dat nişte liste la rumegat; acestea nu vor mai fi, în curând, un subiect, în timp ce promisiunile neonorate, infrastructura proastă, şomajul, precaritatea sistemului sanitar sau de învăţământ vor rămâne. Am vrut să scriu „vor dăinui“, dar, vorba cuiva, sună ca dracu’.

    Ilustrez cu „Autoportert ca Vincent Van Gogh“, tabloul lui Adrian Ghenie vândut recent cu peste 2,5 milioane de dolari.

  • Ţara în care în anul 2100 o să traiască aproape jumătate din populaţia planetei

    Conform unui raport al Naţiunilor Unite asupra populaţiei globale  este de aşteptat ca în 2100 aproape 40% din populaţie să fie africană.

    În ultimii 12 ani, populaţia globului a crescut cu un miliard de oameni, ajungând la totalul de 7,3 miliarde. Se estimează că numărul oamenilor de pe pământ, între 2015 şi 2030, va creşte cu 2,4 miliarde, dintre care 1,3 miliarde doar în Africa.

    După 2050, Africa o să fie singurul continent unde populaţia va continua să crească, însemnând că în 2100 nu mai puţin de 39% dintre oameni vor locui în Africa. Ca un punct de referinţă, în 1950 doar 9% din populaţia globală era africană.

    Conform publicaţiei The Globe and Mail, în 1950 în Africa se aflau 8 oameni pe kilometru pătrat, iar în 2050 vor fi 80 pe kilometru pătrat.

    Raportul Naţiunilor Unite indică următoarele motive pentru această creştere. În momentul de faţă, 21 de ţări sunt caracterizate ca având o populaţie cu o fertilitate crescută. 19 dintre acestea se află în Africa, unde, în medie, o femeie are patru-cinci copii de-a lungul vieţii, însă este prevăzut ca acest număr să scadă pe viitor. De asemenea, speranţa de viaţă a crescut cu şase ani pe continentul african în anii 2000. Până în 2100 se aşteaptă ca speranţa de viaţă să crească cu 19 ani, ajungând la vârsta medie de 78 de ani. Iar un al treilea motiv ar fi faptul că mortalitatea infantilă a scăzut semnificativ.

  • Cum arată viaţa la 20 de ani când ai o avere de 1 miliard de dolari – GALERIE FOTO

    Katharina Andresen (20 de ani) din Norvegia a fost numită recent una dintre cele mai tinere miliardare din lume. Alături de sora sa Alexandra, ea a moştenit o avere de 1,2 miliarde de dolari de la tatăl său.
     
    Katharina a profitat din plin de banii câştigaţi de tatăl ei, cheltuindu-i pe excursii cu yacht-ul, maşini de lux şi sticle de şampanie de sute de euro. Acum însă s-a înscris la Universitatea din Amsterdam şi trebuie să stea într-o cameră de cămin; ea şi-a exprimat frustrarea pe mai multe reţele de socializare, spunând că îi este dor de condiţiile de acasă.
     
    Sora ei Alexandra, de 19 ani, este pasionată de echitaţie şi participă la numeroase competiţii de profil. 
     
    Sursă foto: Daily Mail

  • Teamnet: peste 10 ani, piaţa europeană de aeronave fără pilot va atinge o valoare estimată la 38 miliarde de dolari

    Teamnet, unul dintre principalii integratori de sisteme din regiune şi prima companie din România care proiectează şi integrează în ţară sisteme de aeronave fără pilot (UAV) de tip enterprise va furniza tehnologii de profil avansate organizaţiilor din mediul public şi privat din Italia, integrate cu soluţiile GIS dezvoltate de Geocart Italia, companie specializată în livrarea de soluţii, senzori şi servicii inovatoare pentru domenii de activitate precum infrastructură, energie, ICT.

    Soluţiile UAV furnizate de către cele două companii vor facilita derularea unor acţiuni complexe de monitorizare şi colectare a datelor în timp real de la sol, cu beneficii semnificative atât în mediul enterprise, cât şi în domenii precum situaţiile de urgenţă, agricultură, protecţia mediului, transport sau energie.

    Aeronavele fără pilot vor permite colectarea de date în timp real în situaţii de urgenţă, precum incendii, inundaţii sau alunecări de teren, vor facilita supravegherea şi monitorizarea mediului, a traseelor de transport rutier, feroviar sau maritim, precum şi a infrastructurii critice. Totodată, tehnologiile UAV furnizate de Teamnet şi Geocart Italia vor permite companiilor să monitorizeze obiective de interes şi să colecteze informaţii de înaltă calitate, în timp real, de la sol.

    În următorii 10 ani piaţa europeană de UAV, care în prezent reprezintă doar 4% din piaţa globală de profil, va creşte, atingând o valoare estimată de 38 miliarde de dolari, dintre care cel puţin 20 de miliarde voi fi destinate investiţiilor în cercetare.

    Parteneriatul dintre Teamnet şi Geocart va cuprinde şi iniţiative de cercetare, precum şi dezvoltarea de proiecte pentru Horizon2020 şi Agenţia Aerospaţială Europeană.

  • Marele mister al limitei vieţii a fost rezolvat

    În timp ce viaţa de pe Pământ este în continuă evoluţie, codul genetic care stă la baza tuturor unităţilor rămâne îngheţat, folosind aceleaşi componente, în acelaşi mod ca acum câteva miliarde de ani.

    La un moment dat în istoria planetei, evoluţia mecanismelor genetice a ajuns la un punct care a stopat evoluţia ulterioară a codului.

    Oamenii de ştiinţă consideră că stagnarea evoluţiei poate fi urmărită până la limita modului în care ADN-ul are rolul să traducă proteine.

    O echipă de geneticieni din Spania s-a concentrat pe o moleculă de ARN şi au făcut o descoperire extrem de interesantă.

    Vezi aici de ce codul nostru genetic s-a oprit din evoluţie
     

  • Dacia revine la un profit net de peste 100 milioane de euro

    Automobile Dacia, cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, a înregistrat anul trecut un business de 4,3 miliarde de euro, în creştere cu 2% faţă de anul anterior, în condiţiile în care producţia efectivă de maşini a urcat cu 0,2%, la 339.204 maşini.

    Profitul net al companiei s-a apreciat cu 20% anul trecut, la 101 milioane de euro, fiind pentru prima dată după anul 2008 când a fost depăşit pragul de 100 mil. euro. Marja de profit a fost anul trecut de 2,33% din cifra de afaceri, cea mai mare din ultimii cinci ani.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Dosarul “Rompetrol II”, sechestru de trei miliarde de lei la rafinăria Petromidia

    Procurorii DIICOT au demarat cercetările în dosarul “Rompetrol II”, punând sechestre de trei miliarde de lei pe acţiunile rafinăriei Petromidia şi pe conturile unor persoane fizice, dosarul fiind disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în anul 2006, potrivit Mediafax.

    Procurorii DIICOT au pus, luni dimineaţa, sechestre în valoare de trei miliarde de lei pe acţiunile rafinăriei Petromidia şi pe conturile unor persoane fizice. Dosarul este disjuns dintr-o cauză trimisă în judecată în anul 2006, în care a fost judecat Dinu Patriciu, alături de alte persoane.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că KazMunaiGaz International, OilField Business Solutions şi SC Rompetrol Rafinare sunt introduse ca părţi responsabile civilmente în acest nou dosar, reprezentanţii societăţilor fiind citaţi la sediul DIICOT pentru audieri marţi, 10 aprilie.

    În primul dosar “Rompetrol”, au fost trimise în judecată 13 persoane, printre acestea fiind omul de afaceri Dinu Patriciu, fostul ministru Sorin Pantiş şi Sorin Roşca Stănescu.

    În anul 2014, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv în dosarul Rompetrol, pe senatorul Sorin Roşca Stănescu la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la doi ani şi opt luni de închisoare, tot cu executare. În cazul lui Dinu Patriciu, instanţa a constatat încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia în luna august a anului 2014. După proces, Ministerul Finanţelor a cerut, în instanţă, recuperarea prejudiciuluii de la urmaşii lui Dinu Patriciu, cererea ministerului fiind judecată în prezent.

    Irina Mihaela Popovici, fost vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului iar Gabriela Victoria Anghelache, fost preşedinte al CNVM, a primit tot o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului. Paul Gabriel Miclăuş, membru al CNVM la data faptelor, a fost condamnat la doi ani de închisaore cu suspendare pentru favorizarea infractorului.

    Prin aceeaşi decizie, Alexandru Bucşă, administrator şi director economic al Rompetrol la data faptelor, a fost condamnat definitiv la şase ani de detenţie. În cazul lui Florin Iulian Aldea, agent de servicii de investiţii financiare, reprezentant al SSIF Alpha Finance la data faptelor, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional, potrivit Mediafax.

    Claudiu Simulescu, agent de servicii de investiţii financiare şi reprezentant SSIF Eastern Securities la data faptelor, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pe când Petrică Grama, fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor Publice, a fost condamnat la doi ani şi patru luni de închisoare.

    Victor Eros, fost membru CNVM, a primit doi ani de închisoare cu suspendare, pentru favorizarea infractorului, iar Cerasela Rus, agent de servicii de investiţii financiare şi trader la SSIF Alpha Finance la data faptelor, a fost condamnată la trei ani de închisoare, tot cu suspendare, pentru aderarea la un grup infracţional organizat.

    Elena Albu, fosta şefă a Corpului de Control al CNVM, a fost achitată pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat şi pentru favorizarea infractorului. Prin decizia instanţei, Alexandru Bucşă şi Petrică Grama, în solidar cu Rompetrol, au fost obligaţi să plătească aproximativ 58 de milioane de dolari Ministerului Finanţelor.