BusinessMagazin

Tag: rusia

  • MAE rus: Suplimentarea forţelor NATO în Europa de Est riscă să afecteze stabilitatea regională

    “Decizia NATO de consolidare a prezenţei militare în Europa sub pretextul unei ameninţări estice inexistente şi tactica Alianţei de creare a unei zone-tampon a statelor de tip front militar la frontiera cu Rusia vizează reconfigurarea spaţiului european şi riscă să afecteze echilibrul strategic regional”, a declarat Aleksandr Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, citat de agenţia Sputnik.

    Potrivit oficialului rus, decizia NATO de suplimentare a prezenţei militare în estul Europei a fost luată la cererea Letoniei, Lituaniei şi Estoniei.

    “Implementarea deciziilor luate la summitul NATO din Ţara Galilor, privind suplimentarea capacităţilor operaţionale ale NATO, precum şi consolidarea prezenţei militare pe aşa-numitul front estic şi intensificarea exerciţiilor militare în apropierea frontierei Rusiei reprezintă surse de îngrijorare”, a adăugat Lukaşevici.

    Alianţa Nord-Atlantică a anunţat în ianuarie construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiinţarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea 5.000 de militari şi o capacitate de intervenţie în cel mult 48 de ore.

    Ministrul britanic al Apărării, Michael Fallon, a atras atenţia joi că există riscul ca Rusia să încerce să destabilizeze ţările baltice. “Sunt îngrijorat în legătură cu acţiunile (preşedintelui rus) Vladimir Putin. Sunt preocupat de presiunile asupra ţărilor baltice, de modul în care testează capacităţile NATO”, a spus Fallon. Oficialul britanic a subliniat că Alianţa Nord Atlantică trebuie să fie pregătită pentru o agresiune din partea Rusiei “indiferent ce formă va lua aceasta”. La rândul său, ministrul lituanian de Externe, Linas Linkevicius, a avertizat că Rusia reprezintă o ameninţare pentru Republica Moldova şi pentru statele baltice.

     

  • Avertisment: Rusia ar putea încerca să destabilizeze Ţările Baltice. Fotografii cu sisteme de rachete ruseşti Panţîr-S1 în Ucraina, publicate de britanici – FOTO

    “Sunt îngrijorat în legătură cu Putin”, le-a spus Fallon jurnaliştilor de la The Times şi Daily Telegraph în timpul unui zbor către Sierra Leone, unde trupele britanice contribuie la lupta împotriva epidemiei de Ebola. “Sunt îngrijorat de presiunea lui asupra Ţărilor Baltice, de modul în care testează NATO”, a precizat el.

    Fallon a declarat, de asemenea, că NATO trebuie să fie pregătită pentru o agresiune din partea Rusiei “indiferent ce formă va lua aceasta”. “NATO se pregăteşte”, a adăugat el, citat de BBC News Online.

    Fallon a afirmat că Rusia ar putea folosi tactici ca cele pe care susţine el că le-a folosit pentru anexarea Crimeei şi în actualul conflict ucrainean. Rusia neagă că îi ajută pe separatiştii proruşi, deşi a fost acuzată în mod repetat că trimite arme şi trupe şi că foloseşte propaganda pentru a spori tensiunile.

    Fallon susţine însă că situaţia nu este un nou Război Rece, ba dimpotrivă este “destul de fierbinte”. “Ai tancuri şi blindate care se plimbă la graniţa ucraineană şi ai un grănicer eston capturat şi care încă nu s-a întors”, a declarat el. “Când ai avioane pilotate deasupra Canalului Mânecii, când ai submarine în Marea Nordului, mi se pare că situaţia se încălzeşte”, a precizat el.

    Ministerul britanic de Externe a publicat fotografii cu sisteme de rachete ruseşti Panţîr în Ucraina

    Ministerul britanic de Externe a publicat, miercuri, fotografii cu un nou sistem de rachete ruseşti Panţîr-S1, precizând că imaginile au fost făcute în estul Ucrainei, unde un armistiţiu fragil este în vigoare între armata ucraineană şi rebelii proruşi, relatează BBC News Online.

    “Aşa arată un «Panţîr-S1» (SA-22 în clasificarea NATO) care nu este manevrat de armata ucraineană”, anunţă Ministerul britanic de Externe în dreptul unei fotografii. 

    Potrivit Foreign Office, aceste fotografii au fost făcute în ultimele săptămâni, şi anume pe 24 ianuarie, 4 februarie şi 5 februarie, la Şahtiorsk şi Doneţk, oraşe din estul Ucrainei.

    “Cerem Rusiei să respecte pe deplin Acordul de la Minsk”, scrie pe Twitter reprezentantul britanic la NATO, Adam Thomson.

    Grupul de contact, din care fac parte reprezentanţi ai Moscovei, Kievului, OSCE şi lideri separatişti proruşi din estul Ucrainei, a semnat pe 12 februarie, la Minsk, o înţelegere care vizează să pună capăt conflictului ucrainean.

    Între măsurile prevăzute în documentul final se află un armistiţiu între forţele guvernamentale ucrainene şi separatiştii proruşi din estul ţării, crearea unei zone demilitarizate de ambele părţi beligerante, retragerea armamentului greu din regiune şi un schimb de prizonieri.

    Armistiţiul a intrat în vigoare la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică (0.00, ora Ucrainei şi României).

    La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat, miercuri, Rusia să înceteze susţinerea acordată insurgenţilor ucraineni, să retragă toate forţele din estul Ucrainei şi să faciliteze respectarea Acordului de la Minsk.

    “Îndemn Rusia să retragă toate forţele din estul Ucrainei, să nu mai susţină insurgenţii separatişti şi să respecte Acordul de la Minsk”, a declarat Jens Stoltenberg în cursul unei vizite în Letonia.

    Ambasadorul american în Ucraina, Geoffrey Pyatt, a acuzat încă din luna august a anului trecut Rusia că este “implicată în mod direct” în confruntările armate dintre rebelii proruşi şi forţele guvernamentale.

    Moscova este “de-acum implicată în mod direct în confruntări” şi şi-a trimis “sistemul de apărare antiaeriană cel mai recent, care include Panţîr-S1” în estul Ucrainei, spunea la acea vreme diplomatul american.

    Sistemele de rachete Panţîr-S1 (sau SA-22 în clasificarea NATO) sunt capabile să atingă orice ţinte aeriene pe o rază de 20 de kilometri şi la o altitudine de 15 kilometri. Ele pot viza patru ţinte simultan, iar rachetele lor pot atinge o viteză de 1.300 de metri pe secundă.

  • Angela Merkel: Europa va face totul pentru ca Rusia să redevină partenerul ei

    Statele membre UE “vor face totul pentru ca Rusia să redevină partenerul lor”, a anunţat cancelarul german în cadrul unei reuniuni a Uniunii Creştin-Democrate (CDU) la Demmin, în nordul Germaniei.

    “Vrem să conturăm ordinea europeană împreună cu Rusia, nu împotriva ei”, a continuat Merkel.

    În acelaşi timp, Angela Merkel a atenţionat că alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia a fost “o încălcare a dreptului internaţional”.

    Prin urmare, a subliniat ea, “Germania şi Franţa nu îşi vor slăbi eforturile, ci vor face totul pentru ca Ucraina să meargă pe o cale a sa, care să respecte integritatea teritorială”.

    Însă, a recunoscut cancelarul german, procesul de restabilire a păcii în estul Ucrainei va fi “foarte dificil”.

    Totodată, Angela Merkel nu a exclus posibilitatea înăspririi sancţiunilor împotriva Rusiei dacă nu se va respecta armistiţiul intrat în vigoare duminică în estul Ucrainei.

    Anterior, la Conferinţa pentru Securitate de la Munchen, care a avut loc la 7 februarie, cancelarul Germaniei a declarat, de asemenea, că “Europa vrea să-şi contureze securitatea împreună că Rusia, nu împotriva ei”.

    Liderii occidentali şi Kievul acuză Rusia că alimentează conflictul furnizându-le arme şi antrenându-i pe separatiştii proruşi care luptă împotriva forţelor ucrainene în estul Ucrainei, dar şi că trimite trupe peste graniţă pentru a participa la lupte. Moscova neagă acuzaţiile care i se aduc.

  • Zeci de avioane militare efectuează exerciţii în nord-vestul Rusiei

    La exerciţiul aerian, care va dura până la sfârşitul săptămânii, participă avioane de tip Suhoi Su-34, MiG-29 SMT, MiG-31 BM şi Suhoi Su-27.

    “Este vorba de exerciţii programate în Districtul militar vest”, a explicat Kocetkov, citat de RIA Novosti.

    O etapă a manevrelor aeriene se va desfăşura în zona Lacului Ladoga, situat în apropierea oraşului Sankt Petersburg (vestul Rusiei).

  • Canada adoptă noi sancţiuni împotriva Rusiei şi rebelilor din estul Ucrainei

    Guvernul canadian a emis interdicţii de călătorie pentru 37 de ruşi şi ucraineni şi sancţiuni economice împotriva a 17 entităţi ruse şi ucrainene, relatează postul de televiziune CBC, în pagina electronică.

    Harper a nominalizat “atacurile fără discriminare din interiorul şi din jurul oraşului ucrainean Mariupol din 24 ianuarie” ca unul dintre principalele motive ale intensificării sancţiunilor.

    “Poziţia Canadei rămâne clară: recunoaştem suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei şi nu vom recunoaşte niciodată ocupaţia ilegală rusă a vreunei părţi a teritoriului acestei ţări”, a precizat premierul într-o declaraţie.

    “În coordonare cu partenerii noştri din UE şi SUA, Canada îşi intensifică încă o dată răspunsul la situaţie anunţând noi sancţiuni împotriva unor persoane private şi entităţi din Rusia şi Ucraina”, a precizat el.

    Harper a declarat, de asemenea, că Guvernul său monitorizează îndeaproape implementarea armistiţiului încheiat la Minsk la 12 februarie şi a adăugat că este pregătit să adopte şi alte măsuri împotriva Moscovei şi a rebelilor susţinuţi de ruşi în cazul în care aceştia refuză să respecte acordul.

    Acordul de încetare a focului în estul Ucrainei a intrat în vigoare duminică, dar luptele nu au încetat, acestea fiind deosebit de intense în jurul oraşului Debalţeve, înconjurat de forţele rebele.

  • Rusia critică decizia UE de extindere a listei cu persoane şi entităţi vizate de sancţiuni

    “Cred că este o măsură contraproductivă, una care înrăutăţeşte atmosfera politică şi complică dialogul între Moscova şi Bruxelles”, a declarat Puşkov.

    Decizia de extindere a listei sancţiunilor nu ajută la implementarea Acordului de la Minsk, ci transmite semnalul negativ că Uniunea Europeană intenţionează în continuare să exercite presiuni asupra Rusiei, adaugă oficialul rus.

    “În mod cert, decizia creează o atmosferă adecvată la Moscova… Acum, analizăm şi noi posibilitatea extinderii propriei noastre liste”, a subliniat Puşkov.

    Sancţiunile adoptate de UE împotriva a 19 persoane din Ucraina şi Rusia şi a nouă entităţi au intrat în vigoare luni, odată cu publicarea listei în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

     

  • Votul ONU asupra proiectului rus de aprobare a înţelegrii de la Minsk privind Ucraina, amânat

    Potrivit surselor citate, votul a fost amânat din cauza amendării textului.

    Reprezentantul britanic în Consiliu Lyall Grant a declarat că diplomaţii nu au putut să voteze proiectul de rezoluţie, în noaptea de duminică spre luni, din cauza unor modificări în curs ale documentului.

    Reprezentantul Malaysiei în Consiliu Hussein Haniff a precizat că membrii organismului aşteaptă ca Moscova să analizeze amendamente, înainte să se treacă la vot.

    Un diplomat a declarat în weekend pentru Tass că Rusia a iniţiat un proiect de rezoluţie cu privire la soluţionarea paşnică a crizei din Ucraina. “Documentul salută rezultatele negocierilor de la Minsk şi îndeamnă părţile să se angajeze să le implementeze”, a spus această sursă.

    – Ban Ki-moon, “îngrijorat puternic” de încălcarea armistiţiului la Debalţeve

    Pe de altă parte, secretarul general al ONU Ban Ki-moon a salutat armistiţiul din estul Ucrainei, exprimându-şi însă “îngrijorarea profundă” faţă de informaţii referitoare la încălcarea lui în zona oraşului Debalţeve.

    “Secretarul general salută aplicarea armistiţiului în estul Ucrainei, aşa cum s-a convenit pe 12 februarie în cadrul pachetului de măsuri referitoare la implementarea Acordurilor de la Minsk”, a declarat un purtător de cuvânt al acestuia, citat într-un comunicat.

    Ban Ki-moon a apreciat că “armistiţiul pare să fie respectat per ansamblu, oferind un răgaz de care aveau nevoie disperată civilii blocaţi în zona” de conflict, şia îndemnat părţile la o “soluţionare paşnică a conflictului”.

    Însă secretarul general al ONU şi-a exprimat “îngrijorarea puternică în legătură cu informaţii despre cazuri de continuare a ostilităţilor, mai ales la Debalţeve” şi şi-a reiterat îndemnul ca “părţile să respecte armistiţiul fără excepţie”, se mai arată în comunicat.

    Armistiţiul a intrat în vigoare cu peste 24 de ore în urmă, la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică. El este doar un prim pas către încetarea conflictului armat care devastează estul Ucrainei de zece luni, soldat cu peste 5.400 de morţi, potrivit ONU.

    Comunitatea internaţională se întreabă cum va fi implementat şi dacă va dura, având în vedere acuzaţiile reciproce pe care şi le aduc Kievul şi separatiştii cu privire la încălcarea armistiţiului.

    Neîncrederea este puternică de ambele părţi, după ce armistiţiul precedent, încheiat în septembrie, tot la Minsk, a fost încălcat, iar violenţele în Donbas au reizbucnit la începutul anului şi s-au intensificat.

  • Cinci militari ucişi şi 22 răniţi în estul Ucrainei după intrarea în vigoare a armistiţiului

    Tiruri cu mortar au vizat zona oraşului Mariupol, a declarat Dmitro Cialov, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene în regiune.

    Armistiţiul a intrat în vigoare cu peste 24 de ore în urmă, la miezul nopţii de sâmbătă spre duminică.

  • Ce nu s-a văzut la summitul de la Minsk: Schimburile de priviri dintre Putin, Poroşenko, Merkel şi Hollande la negocierile pentru acordul de pace – GALERIE FOTO

    Germania a fost destul de rezervată în comentariile privind rezultatele negocierilor de la Minsk. Toate părţile au lucrat pentru a se înregistra progrese, negocierile au fost “foarte dificile”, dar rezultatele lor “nu sunt o realizare”, a declarat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. “Acordurile de astăzi nu sunt nici o soluţie universală, nici o realizare”, a declarat el.

    GALERIE FOTO – Imagini din timpul negocierilor de la Minsk pentru acordul de pace

    GALERIE FOTO

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a calificat acordul drept unul încurajator, dar a precizat că doar speranţa nu este suficientă. “Acordul de astăzi de la Minsk este o veste binevenită şi ne dă speranţă. Speranţa este bună, chiar esenţială, dar nu suficientă. Testul real este respectarea armistiţiului pe teren. Primul acord de la Minsk nu a fost respectat, aşa cum vă amintiţi. După discuţia mea cu cancelarul Angela Merkel am sentimentul că ar trebui să rămânem extrem de precauţi”, a declarat el.

    Un set de măsuri pentru implementarea Acordurilor de la Minsk, adoptat joi, prevede retragerea artileriei grele atât de către forţele guvernamentale ucrainene, cât şi de către rebelii proruşi, cu scopul de a crea o zonă demilitarizată de 40 până la 150 de kilometri lăţime pe linia frontului din regiunea Donbas (est).

    Textul prevede şi o retragere a “trupelor străine, a armamentului greu şi mercenarilor” din Ucraina, sub monitorizarea OSCE, iar “grupările armate ilegale” urmează să fie dezarmate.

    Hollande a declarat că membrii “formatului Normandia” – el însuşi, cancelarul german Angela Merkel şi preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin – vor păstra permanent contactul, pe telefon, şi că s-ar putea întâlni din nou, săptămâna viitoare, în cazul în care implementarea armistiţiului de joi de la Minsk va impune acest lucru.

  • Ferenc Gyurcsany: Vizita lui Vladimir Putin la Budapesta este un eşec al diplomaţiei ungare

    Ferenc Gyurcsany a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că de la reuniunea G20 din noiembrie din Australia niciun lider european nu a înclinat spre o întâlnire bilaterală cu Putin. Vizita la Budapesa este în interesul lui Putin, afirmă el.

    Coaliţia Democrată (DK) se aşteaptă ca premierul Viktor Orban să afirme clar că “dansul păunului pe care îl practică între Moscova, Bruxelles şi Berlin” s-a terminat “pentru că Ungaria este dedicată alianţelor sale în cadrul Uniunii Europene”.

    Gyurcsany a argumentat că Ungaria nu are un interes real în a semna un acord de cumpărare de gaze cu Rusia. Mai degrabă, cele 28 de state membre ar trebui să ajungă împreună la un acord şi, în acest fel, să obţină condiţii considerabil mai favorabile, a declarat el, adăugând că preşedintelui rus ar trebui să i se spună politicos că perioada în care Ungaria încheia acorduri exclusiv cu Gazprom s-a terminat.

    Întrebat despre propriile lui întâlniri cu preşedintele rus în timp ce se afla la putere, Gyurcsany a declarat că Statele Unite şi liderii UE îl considerau pe Putin un politician care introduce precaut un sistem democratic.