BusinessMagazin

Tag: antreprenori

  • Vodafone a introdus sistemul de franciză pentru magazine

    “Programul se adresează persoanelor cu iniţiativă, antreprenorilor atraşi de domeniul telecomunicaţiilor mobile. Vodafone are în acest moment 610 magazine exclusive, dintre care 200 sunt magazine proprii şi restul aparţin dealerilor. Operatorul are deja şapte magazine ce operează în sistemul de franciză, iar alte şase vor fi deschise până la sfârşitul acestui an”, spune directorul de vânzări indirecte al operatorului, Alexandru Băloi.

    El a adăugat că datele operatorului arată că un magazin de 30-35 metri pătraţi în sistem de franciză are un nivel de performanţă şi eficienţă mai bun decât un magazin similar al Vodafone România sau al unui dealer al companiei. “Pe segmentul magazinelor mari, cu 15-20 de angajaţi şi suprafeţe generoase, de peste 100 metri pătraţi, cifrele sunt mai bune pentru operator, iar Vodafone România va continua să opereze acest gen de magazine”, afirmă Băloi.

    Reprezentantul Vodafone România a declarat că operatorul va oferi francizaţilor acces la know-how, sisteme, aplicaţii şi programe de pregătire pentru personalul de vânzări. De asemenea, operatorul va acoperi costurile privind amenajarea magazinului care va fi preluat în sistem de franciză. “Aceste cheltuieli reprezintă aproximativ două treimi din valoarea investiţiei, iar diferenţa revine francizatului, care va acoperi stocul de produse şi salariile angajaţilor pentru o perioadă de timp, la care se adaugă o taxă de intrare în sistem. Practic, Vodafone România vine cu o afacere la cheie pentru viitorul francizat. De altfel, o parte din magazinele în franciză au fost preluate de foşti salariaţi ai Vodafone România, care au decis să devină antreprenori. Ne aşteptăm ca şi alţi actuali salariaţi ai operatorului, şefi de magazine, să intre în acest sistem. De asemenea, căutăm persoane şi din afara companiei”, a spus Băloi.

  • Antreprenorul care a făcut carieră în ingineria pantofilor

    La doar câteva minute de mers pe jos de la staţia de metrou Piaţa Iancului, în incinta Metalurgica, Eugeniu Garkonitza şi-a amenajat biroul de creaţie, despărţit doar printr-o uşă de atelierul de producţie, unde se croiesc, se cos şi se trag pe calapod (totul manual) pantofii Garkony Studio. Amplasat la etajul al doilea al clădirii, atelierul stă ascuns de trecătorii rătăciţi, la capătul unui hol lung, şi este dat de gol doar de o plăcuţă mică pe care îi stă scris numele. După ce treci de uşă însă îţi dai seama că ai ajuns unde trebuie, deoarece „în salon„ sau în showroom te întâmpină atât modelele din colecţia toamnă-iarnă, cât şi piesele mai vechi, cu care antreprenorul a pornit la drum.

    Dincolo de uşă se aud maşinile de cusut. Produsele, realizate exclusiv din piele, iau naştere însă în biroul lui Eugeniu Garkonitza, birou tapetat cu pozele ultimelor colecţii ale caselor de modă de lux şi cu ultimele imagini din catalogul Ikea. Modelierul spune că grupul suedez reuşeşte să îl inspire de fiecare dată prin combinaţiile de culori şi prin designul produselor. Tot acolo, lângă foile cu modele, stau calapoadele şi tocurile produselor care se pregătesc să păşească în lumea reală. Antreprenorul nu poate spune când a schiţat primul pantof, însă îşi aminteşte perfect când a început să deseneze.

    „Noi (el şi soţia sa, alături de care are businessul, n.red.) suntem din Republica Moldova. Acolo, după şcoală aveam ore suplimentare şi eu am ales să studiez pictura. Uitându-mă în urmă realizez că m-a ajutat pentru că am înţeles ce înseamnă proporţiile, volumele şi cum trebuie să mă joc cu culorile.„ Facultatea a absolvit-o la Iaşi (Politehnica Gheorghe Asachi, cu specializarea încălţăminte şi design), iar apoi a venit la Bucureşti să lucreze. Primul său angajator a fost Comart, o companie românească ce are în spate o istorie de peste jumătate de secol. Deşi a lucrat la Comart doar jumătate de an, Eugeniu Garkonitza spune că acolo a învăţat proiectare de model: „Stăteam la birou de la opt dimineaţa la zece seara pentru că voiam să fur meserie„. La Comart a ajuns după ce a fost recrutat de pe băncile facultăţii, compania având la momentul respectiv nevoie de un modelier. A învăţat să facă „anatomia„ unui pantof, pornind de la concept, la schiţe, culori, materiale, calapod şi toc. Nu în ultimul rând, a învăţat că în industria de încălţăminte trebuie mereu să fii în tendinţe.

    „Am mers apoi la cursurile organizate de un specialist străin, iar el m-a recomandat Odetei Măceşanu, care avea firma Modetti. Am lucrat pentru ea din 2000 până în 2004 şi am făcut inginerie, respectiv am lucrat în producţia de încălţăminte.„ Antreprenorul afirmă că pentru Modetti a realizat pantoful „de la cap la coadă„, însă după aproape cinci ani a simţit că se plafonează, aşa că a plecat la Musette.

    La momentul acela, compania dezvoltată de familia Bâtlan era prezentă doar pe piaţa locală. Astăzi brandul românesc de pantofi este prezent în cele mai importante capitale ale modei, în frunte cu New York şi Paris. „Businessul Musette a început cu producţia de textile, apoi a trecut la producţia de genţi. Încălţămintea era importată„, îşi aminteşte Eugeniu Garkonitza. La momentul acela piaţa era ca un burete, motiv pentru care soţii Bâtlan s-au orientat şi către producţia de pantofi. Astăzi, în cele două fabrici, sub brandul Musette se produc, potrivit ultimelor date ale Business Magazin, peste 100.000 de genţi şi perechi de pantofi anual. „La Musette am rămas timp de doi ani şi în perioada aceasta am început să ies în străinătate, să particip la concursuri. Tot aici am lucrat cu designeri italieni şi am avut libertate pentru artistul din mine.” Compania Musette a început încă de acum un deceniu să angajeze designeri străini, acesta fiind de altfel unul dintre avantajele care au ajutat-o să iasă peste graniţe. În departamentul de design lucrează de asemenea şi Cristina Bâtlan, acţionarul companiei.

  • Tânărul care a făcut în trei ani şi jumătate cea mai mare florărie online din România şi-a vândut afacerea

    În urma tranzacţiei ce s-a încheiat la jumătatea lunii noiembrie, Floria.ro este preluată de Zurich Broker, care îşi extinde astfel operaţiunile către zona de comerţ online. Fondatorul Floria.ro, Mugur Frunzetti, rămâne alături de companie în calitate de consultant în comerţ electronic.

    “Floria.ro este un proiect de suflet, este cel mai drag proiect pe care l-am dezvoltat. Misiunea de <a livra fericire prin flori> este acum dusă mai departe de noul acţionariat, eu rămân alături de echipa şi voi fi consilierul Floria în comerţ electronic, dezvoltând pe viitor şi alte proiecte în acest domeniu atât de familiar mie,” declară Mugur Frunzetti, Fondatorul Floria.ro

    Discuţiile si formalităţile juridice privind achiziţia Floria.ro de către Zurich Broker s-au desfăşurat pe parcursul ultimelor luni. O dată cu achiziţia pachetului integral de acţiuni Floria.ro, Zurich Broker îşi propune să dezvolte afacerea, încurajând consumul de flori.

    “Floria.ro activează pe o piaţă dinamică, iar ratele de creştere ale afacerii depăşesc creşterea pieţei, ceea ce permite companiei să se menţină lider în vânzările de flori online. O dată cu această preluare, vom investi pentru dezvoltarea afacerii în noi direcţii strategice, precum deschiderea Floria Concept Store într-un spaţiu central din Bucureşti, sau câştigarea de cotă de piaţă în zona aranjamentelor pentru corporate şi evenimente, astfel încât nu doar clienţi finali, ci şi companiile să reînceapă să se bucure de gestul de a trimite flori partenerilor de afaceri,” spune Aura Caraman, director operaţional Zurich Broker.

    Valoarea pieţei de flori din România este estimată anul acesta la 100 milioane de euro, din care vânzările online reprezintă aprox. 2,5 milioane de euro. Creşterea anuală a vânzărilor de flori online este de cca. 20%. Floria.ro este lider în această zonă şi înregistrează creşteri de peste 40% de la an la an. 

    Zurich Broker se află la a doua investiţie pe piaţa din România, dupa achiziţia pachetului majoritar al companiei AV Security Software Distribution, care deţine drepturile de distribuţie ale antivirusului G Data pentru România şi Republica Moldova. Floria.ro, afacerea de un milion de euro pe an care conduce în topul vanzărilor online de flori, împlineşte anul acesta trei ani de existenta, timp în care a livrat peste 50.000 de buchete de flori. Floria livrează în întreaga ţară în câteva ore de la comandă, prin intermediul partenerilor locali.

  • Au fost ziarişti de business, iar astăzi sunt bancheri, manageri, antreprenori sau experţi în comunicare

    La momentul discuţiei, Laurenţiu Ispir, investment director la fondul de investiţii Oresa Ventures, avea mâinile ştampilate, la propriu, de fiul său şi, povestind despre aventurile unui tată în lumea unui copil de trei ani şi jumătate, am convenit împreună că acesta este cel de-al doilea pseudo-MBA pe care l-a absolvit, după perioada de jurnalism la Ziarul Financiar: „Fiul meu m-a ajutat să privesc lucrurile dintr-o altă perspectivă. Nu mai eşti concentrat doar pe propria persoană, devii mai puţin important. Mi-am dat seama cât de mult contează nu atât raţiunea şi judecata, cât creativitatea şi emoţia. Dacă vorbeşti raţional cu un copil, nu-l interesază, dar, dacă ai inventat povestea, l-ai prins imediat. O poveste de cinci minute îţi salvează două ore de argumentaţii şi discuţii. Mă gândesc că şi în business e la fel; în foarte puţine cazuri funcţionează raţiunea. Importantă este povestea, cu care te prind şi un vânzător bun, şi un manager bun.”

    Ne aflăm într-un bar din apropierea BNR, în ziua când instituţia găzduia seminarul „15 ani de la lansarea Ziarului Financiar: România 1998, 2013, 2028″. Laurenţiu, fost jurnalist la ZF şi primul redactor-şef al Business Magazin, a coordonat tranzacţiile pentru investiţiile Oresa în Fabryo Corporation, Bau Profil şi Kiwi Finance, dar şi fuziunea Fabryo – Atlas Paint şi este membru al Advisory Board pentru toate cele patru companii din portofoliul Oresa – Fabryo-Atlas, Kiwi Finance, Somaco şi RTC. Venit la ZF în 2000, Ispir a făcut parte din echipa care a restructurat jurnalul; spune că perioada de ziarist i-a fost folositoare nu atât prin prisma oamenilor pe care i-a cunoscut, a realizărilor şi eşecurilor întâlnite, cât prin prisma echipei din care a făcut parte. „Am învăţat să mă disciplinez pe mine, să-mi folosesc resursele, să respect un deadline. Am învăţat despre mine. Despre prioritizare, despre echipă. Despre ce poate face o echipă motivată şi cu viziune. Era ceva mai mult decât jobul în sine, era susţinerea mediului de afaceri.”

    Laurenţiu Ispir face parte din dintr-un grup de absolvenţi de ASE care au făcut întâi presă şi pe urmă au trecut în afaceri, din care mai fac parte Radu Stoica, CFO Baumax, Oana Nuţă, director de marketing şi comunicare la Eximbank, Cristian Micu, directorul general al firmei de brokeraj NBG Securities, Radu Ionescu, antreprenor, care a vândut recent agenţia de digital Kinecto către grupul britanic Aegis pentru 5 milioane de euro, sau Corina Vasile, director de comunicare la Raiffeisen Bank. Ei, dar şi alţii pe lângă ei, fac parte din cel de-al doilea val de ziarişti despre care vorbeam mai sus, cel al profesionalizării presei.

    Din primul val, cel romantic, al presei primului deceniu de după Revoluţie, cu tiraje uriaşe şi abordări, să le spunem, pătimaşe, fac parte Alexandru Păiuş, care conduce acum agenţia de relaţii publice şi comunicare Image şi care a fost şeful secţiei Economic la începuturile agenţiei de presă Mediafax, Doru Lionăchescu, fost la Tineretul Liber şi Capital, în prezent partener la casa de investiţii Capital Partners, Crenguţa Roşu, fostă ziaristă la săptămânalul Tinerama, în prezent partener la DC Communication, sau Virginia Gheorghiu, alternate director for Romania, Ukraine, Moldova, Armenia, Georgia la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

    Citiţi articolul integral în ediţia tipărită a revistei Business Magazin, începând de luni, 25 noiembrie 2013.

  • Principalul motiv care împiedică antreprenoriatul: teama de eşec

    Studiul a evidenţiat şi faptul că 69% din totalul de respondenţi au o atitudine pozitivă faţă de antreprenoriat, cele mai mari valori înregistrându-se în Danemarca, cu un procent de 89%. Pe locul doi se află Finlanda, cu 87%, urmată de Finlanda, cu un procent de 84%.

    Columbia şi Mexic se află în topul listei după numărul de respondenţi care ar dori să fondeze propria companie, urmate de Grecia, cu un procent de 53%. Cea mai mică valoare a foat înregistrată în Japonia, cu doar 17%.

    În categoria persoanelor care au deja o afacere proprie,  procentele sunt scăzute. Primele trei ţări din clasament, Rusia, Danemarca şi Finlanda, au procente de sub 4%. Teama de eşec a fost răspunsul comun al respondenţilor pentru motivul principal de a nu deschide o companie pe cont propriu. 94% din persoanele chestionate în Japonia şi 91% din cele din Cehia şi Italia au afirmat că această teamă este datorată poverilor financiare până la faliment şi pericolului crizei financiare.

    Motivele care încurajează respondenţii să devină antreprenori sunt independenţa de angajator şi realizarea propriilor idei (43%), un al doilea venit (29%) sau reîntoarcerea pe piaţa muncii (19%).

    Potrivit raportului Amway, factorii care ar putea convinge respondenţii să îşi deschidă propria afacere sunt finanţarea publică şi creditele destinate începerii unei afaceri (42%), educaţia în domeniul antreprenoriatului şi învăţarea abilităţilor de business (33%) şi sprijinul prin intermediul reţelelor de business (27%).

    Per total, ţările care sunt deschise faţă de conceptul de antreprenoriat sunt Statele Unite ale Americii, cu un procent de 73%, şi Australia, cu 62%. România se află pe ultimele locuri, cu 57% din respondenţi având o atitudine pozitivă faţă de antreprenoriat.

    Amway este o companie din domeniul industriei vânzărilor directe, fiind inclusă în DirectSelling News Global 100 în urma vânzărilor globale de 11,3 miliarde de dolari în
    2012 şi datorită eforturilor unei reţele de peste 3 milioane de întreprinzători privaţi.

  • Cel mai tânăr antreprenor din lume. La şapte ani câştigă 100 de dolari pe zi

    Ryland a dorit să îşi deschidă propriul restaurant de la vârsta de 3 ani, iar în 2013 a ajuns să îşi înfiinţeze propria companie. El a observat că prin faţa locuinţei sale trec zilnic majoritatea colegilor lui şi astfel a pornit ideea de a crea o afacere profitabilă. Tânărul câştigă câteva sute de dolari pe săptămână, uneori având profituri şi de 100 de dolari pe zi.

    De câteva ori pe săptămână, el prepară biscuiţi, brioşe şi prăjituri, pe care le vinde colegilor de clasă şi părinţilor acestora. Ryland tipăreşte şi meniuri şi oferă mai multe variante de sucuri naturale şi cafea clienţilor săi, întreaga afacere fiind condusă din curtea casei sale.

  • 37% dintre români au încercat antreprenoriatul

    Aproximativ 37% dintre respondenţi au experimentat antreprenoriatul, însă doar 12,2% sunt activi în prezent, relevă studiul. 4 din 10 români au în plan să devină antreprenori în următoarea perioadă, iar din punct de vedere al entităţii juridice, aproape jumătate (47,5%) dintre ei ar alege PFA, aproximativ 32% ar opta pentru SRL, în timp ce numai 0,8% se gândesc la o societate pe acţiuni.

    28% dintre respondenţi consideră că pornirea unei afaceri presupune o investiţie de până la 15.000 de lei şi 1 din 4 români spun că ar apela la o instituţie financiară dacă ar avea nevoie de bani pentru demararea sau dezvoltarea unei afaceri. Aproximativ jumătate din cei chestionaţi plasează investiţia pentru începerea unei afaceri între 15.000 şi 50.000 de lei, iar 24,3% consideră că este nevoie de o finanţare de peste 50.000 de lei. 24,2% dintre români ar obţine această investiţie din împrumuturi la prieteni sau membri ai familiei, 22,1% ar apela la programe guvernamentale şi 20,7% la fonduri de investiţii pentru afaceri.

    Investiţia în propria afacere este considerată printre cele mai avantajoase din economie de către 46,7% din români. Puţin peste jumătate consideră profitabile şi investiţiile în aur şi argint, iar aproape 47% au aceeaşi părere despre investiţiile imobiliare. Depozitele bancare se situează abia pe locul al patrulea în clasamentul investiţiilor atractive pentru români, cu 36,6% dintre respondenţi care au sau sunt interesaţi să deschidă depozite, urmate de obligaţiunile de stat (20%), fondurile de investiţii (14,2%) şi investiţiile la bursă (10,1%).

    ”Studiul confirmă încă o dată importanţa investiţiilor în educaţie financiară şi antreprenorială, una dintre priorităţile strategiei Provident pentru dezvoltare durabilă. Suntem implicaţi în programe menite să îmbunătăţească nivelul de cunoştinţe financiare şi antreprenoriale ale românilor încă din 2008. Pe baza experienţei acumulate – atât în România, cât şi la nivel de grup – şi ţinând cont de rezultatele studiului Novel, lansăm astăzi împreună cu partenerii noştri centrul de resurse online www.SigurantaFinanciara.ro şi programul cu acelaşi nume”, a declarat Ivo Kalik, directorul general al Provident Financial România şi Bulgaria.

    Educaţia antreprenorială este una dintre nevoile principale ale antreprenorilor din România, consideră aproape 10% dintre participanţii la studiul realizat de Novel Research pentru Provident Financial România, alături de un sistem de taxare mai relaxat şi o legislaţie mai flexibilă. Centrul de resurse online www.SigurantaFinanciara.ro acoperă această necesitate şi oferă unelte educaţionale financiare şi antreprenoriale utile atât antreprenorilor experimentaţi, cât mai ales celor în devenire.

    Platforma oferă informaţii financiare, explicate pe înţelesul tuturor, conţine calculatoare inedite de buget, de economii, de investiţii, de studii sau de inflaţie şi pune la dispoziţia publicului experţi din domeniu deschişi să răspundă întrebărilor pe care le-ar putea avea cei dornici să-şi gestioneze mai bine bugetul sau să avanseze în carieră, potenţialii antreprenori sau cei care au deja propria afacere.

    Provident Financial România este o instituţie financiară nebancară înregistrată în Registrul General al Băncii Naţionale a României şi face parte din grupul britanic International Personal Finance (IPF), unul dintre cei mai importanţi furnizori de credite la domiciliu din Europa. Grupul are 2,5 milioane de clienţi în şapte ţări din Europa Centrală şi de Est, precum şi în Mexic. IPF este unul dintre cei mai mari angajatori britanici din regiune şi una dintre cele mai puternice 250 de companii internaţionale listate la Bursa din Londra.

    Provident are peste 800 de angajaţi şi colaborează cu 4.000 de agenţi independenţi în peste 75 de oraşe din întreaga ţară.

  • Marcel Bărbuţ nu a fost niciodată mai furios: “Listarea a fost o obsesie veche de-a mea”

    “A FOST O OBSESIE VECHE DE-A MEA, DE CÂND AM PUS BAZELE FIRMEI. AM VĂZUT FIRME AUSTRIECE LISTATE LA BURSĂ ŞI AM SPUS CĂ ACOLO TREBUIE SĂ AJUNGEM”, argumentează Marcel Bărbuţ tentativa de listare a AdePlast la bursă. Pe lângă asta, are nevoie de capital pentru investiţii, iar cuvântul pe care antreprenorul pune accentul în interviu este „investiţii„. „Niciodată AdePlast nu a cerut o amânare la plată la vreun furnizor, la stat sau la bancă. Suntem ca un ceas elveţian şi avem un renume„, spune antreprenorul.

    El respinge informaţiile vehiculate, cum că banii pe care ar fi urmat să-i adune listarea AdePlast ar fi avut drept destinaţie plata creditelor. Banii investitorilor de la bursă erau necesari pentru construirea unei noi fabrici de vată bazaltică, pentru că în România nu se produce aşa ceva, consumul fiind acoperit de importuri. Iar Bărbuţ mizează pe o explozie a consumului de vată bazaltică, pentru că Uniunea Europeană are reglementări clare în privinţa termoizolaţiilor şi folosirii respectivului material, care va trebui respectate la un moment dat. Proiectul celei de-a zecea fabrici pe care vrea s-o ridice este finalizat. Patru dintre cele nouă fabrici care funcţionează pe trei platforme diferite – la Oradea, Ploieşti şi Roman – au fost deschise anul acesta.

    În cadrul ofertei, AdePlast a scos la vânzare 16,5 milioane de acţiuni, reprezentând o treime din capitalul social, propunându-şi să atragă între 58 şi 67 de milioane de lei (13-15 mililoane de euro). Subscrierile nu au atins pragul de 70% din numărul total de acţiuni necesar pentru închiderea tranzacţiei. Micii investitori au subscris în proporţie de 104% la tranşa alocată, de 15% din acţiuni, dar interesul investitorilor instituţionali a fost redus: subscrierile au fost mai mici de 7 milioane de euro, minimul necesar pentru închiderea cu succes a ofertei.

    Marii investitori au fost rezervaţi în privinţa prognozelor de creştere pe care compania le-a făcut pentru următorii ani, atât pentru businessul propriu, cât şi pentru evoluţia pieţei de construcţii în ansamblu. O altă cauză a fost gradul ridicat de îndatorare; în plus, unii investitori s-au temut că banii din ofertă nu vor merge pentru a finanţa deschiderea unei fabrici de vată bazaltică, ci vor fi folosiţi pentru a rambursa creditele la bănci, bazându-se pe faptul că listarea la bursă a fost una din cele două condiţii pentru intrarea în vigoare a nouă acte adiţionale la contracte de împrumut încheiate de companie cu UniCredit Ţiriac Bank, valoarea creditelor totalizând

    37,5 milioane de euro. Aici, în zona dintre abordarea antreprenorială a lui Marcel Bărbuţ şi prudenţa cu care investitorii au privit afacerea AdePlast, este deficitul de comunicare despre care vorbeam mai sus. Marcel Bărbuţ este un antreprenor obişnuit să îşi ţină afacerea din scurt. El afirmă că firma de brokeraj SSIF Broker „le-a spus oamenilor să nu cumpere acţiuni, în condiţiile în care ei din asta trăiesc, din vânzarea de acţiuni. SSIF nu s-a uitat la nicio informaţie referitoare la scrisorile de garanţie, de confort„. Dar, completează antreprenorul, firma de brokeraj este în portofoliul SIF Muntenia, care deţine trei companii concurente cu AdePlast.

  • Antreprenoarea care face 18 milioane de euro pe an din pasiunile altora

     De 12 ani „imortalizeaza” momentele importante ale clientilor sai

    Dana Becheru (45 de ani) este cofondator si unul dintre proprietarii retailerului F64, magazin care vinde atat online, cat si offline aparate de fotografiat si accesorii de ultima generatie. S-a hotarat sa intre in afaceri in 2001, alaturi de fostul coleg de liceu, dupa ce a vandut afacerea parintilor sai, un magazin alimentar. „Acolo am invatat cum sa aranjez marfa pe raft, cum sa fac preturi, cum sa interactionez cu clientii”.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Studiu de caz: Florarul de nici 40 de ani care livrează oriunde în România în cel mult două ore

    CONTEXTUL: În 2010 antreprenorul Mugur Frunzetti a investit 50.000 de euro pentru deschiderea afacerii Floria, retailer pe piaţa florăriilor online. La acel moment, cea mai mare parte a vânzărilor din domeniu erau nefiscalizate.

    DECIZIA: La numai câteva luni de la lansarea afacerii, fondatorul hotărăşte să schimbe modelul de afaceri consacrat. De regulă, florăriile online primesc comenzile de pe o zi pe alta, dar Frunzetti a dorit să livreze buchetele la două ore de la comandă. Pentru aceasta a apelat la parteneriate cu florării locale.

    EFECTELE: Partenerii acoperă acum 50 de oraşe din provincie, iar vânzările în acest sistem reprezintă jumătate din volumul afacerii. Antreprenorul previzionează pentru anul în curs o cifră de afaceri de un milion de euro, cu 40% mai mult faţă de anul trecut. Ritmul de creştere este de două ori mai rapid decât al pieţei de vânzări de flori în mediul online.

    “IN PRIMA JUMĂTATE A ANULUI AM AVUT O CIFRĂ DE AFACERI DE 600.000 DE EURO, cu 10% peste aşteptările noastre”, spune Mugur Frunzetti, care a fondat afacerea Floria în 2010, cu o investiţie de 50.000 de euro. Previziunile pentru anul în curs ţintesc o cifră de afaceri de 1 milion de euro, faţă de 700.000 de euro în 2012.

    Piaţa totală a vânzărilor de flori în România, care se împarte în mod egal între vânzările „la negru„ şi cele fiscalizate, este evaluată de antreprenor la 100 de milioane de euro, dintre care online-ul reprezintă 2,5%, adică 2,5 milioane de euro. Floria este lider al acestui segment, cu o cotă de piaţă de circa 40% şi o echipă de zece angajaţi. Online-ul este, cu un ritm de creştere de 20%, şi partea cea mai dinamică a pieţei, care la nivel general stagnează.

    În urmă cu trei ani antreprenorul a deschis florăria online chiar în ziua în care împlinea 34 de ani. „Consideram atunci, ca şi acum, că a dărui flori este cel mai frumos gest din lume„, spune Frunzetti, care a absolvit un MBA în California, la Berkeley, specializarea Pieţe Financiare. „Am fost angajat pentru scurt timp într-o firmă de brokeraj de asigurări, însă mi-a fost întotdeauna clar că am o construcţie de antreprenor.„ De fapt, primul plan de afaceri l-a făcut când avea doar 18 ani – pentru Bucharest Popcorn.

    La întoarcerea de la MBA a fost angajat ca director de vânzări la Sara Merkur, de unde a plecat pentru a face propria firmă de brokeraj în asigurări. În 2005 a fondat MarketOnline.ro, pe care a vândut-o în 2009. Apoi a petrecut câteva luni călătorind, „pentru relaxare, pentru a descoperi lumea, timp în care mi-am dat seama că sunt un antreprenor care nu se poate opri pentru mult timp, trebuia să încep un nou proiect„, povesteşte Frunzetti.

    Cu banii obţinuţi din vânzarea MarketOnline.ro a pornit afacerea Floria.ro, care a ajuns la break-even în circa un an, spune antreprenorul, care estimează că a investit în total în afacere în jur de 200.000 de euro.

    DECIZIA DE A FACE LIVRARE ÎN DOUĂ ORE DE LA COMANDĂ, CHIAR ŞI ÎN PROVINCIE, „A VENIT REPEDE DUPĂ CE AM LANSAT AFACEREA, PÂNĂ LA FINALUL LUI 2010„.  El povesteşte că iniţial a testat modelul clasic, pe care încă îl mai practică şi azi multe florării online, care preiau comenzile, fac buchetele la sediu şi le livrează a doua zi, prin intermediul unui curier. „Deşi modelul funcţionează în aproape toate industriile care vând online, nu este unul ideal pentru flori„, explică antreprenorul.