Tag: vanzare

  • Operatorul de telefonie mobilă Veon vinde afacerea din Rusia pentru 2,2 miliarde de dolari

    Operatorul de telefonie mobilă Veon, listat la Amsterdam, a declarat joi că va vinde afacerea sa din Rusia, Vimpelcom, unor membri de rang înalt din echipa de conducere a Vimpelcom, în frunte cu directorul general Aleksander Torbakhov, pentru 130 de miliarde de ruble (2,2 miliarde de dolari).

    Veon operează marca Beeline prin intermediul Vimpelcom în Rusia, o piaţă care reprezintă aproximativ jumătate din veniturile grupului. Veon operează, de asemenea, Beeline în Kazahstan şi Kyivstar în Ucraina, scrie Reuters.

    Veon, care se aşteaptă ca tranzacţia să se finalizeze până la 1 iunie, se alătură listei tot mai mari de companii occidentale care vând active în Rusia de când Moscova a trimis zeci de mii de soldaţi în Ucraina la sfârşitul lunii februarie.

    Veon a precizat că preluarea aduce valoarea de piaţă a companiei la circa 370 de miliarde de ruble. Deşi Veon vinde cu un discount, tranzacţia reprezintă un exemplu relativ rar de schimb de bani între părţi, în timp ce companiile se grăbesc să iasă din Rusia.

    Compania japoneză Nissan a înregistrat o pierdere de 687 de milioane de dolari cedând afacerile sale din Rusia unei entităţi deţinute de stat pentru un euro, reflectând o mişcare anterioară a Renault, care şi-a vândut participaţia majoritară în Avtovaz din Rusia pentru o rublă. Multe companii nu au dezvăluit preţul.

    Acţiunile Veon au crescut cu 4,5% în cadrul unei tranzacţii slabe la Amsterdam, la 0,55 euro. Acţiunile au fost tranzacţionate aproape de minimele record de când s-au prăbuşit după ce Rusia a început ceea ce numeşte “operaţiunea militară specială” în Ucraina.

  • REAL ESTATE. REAL TALK. Paradoxul pieţei româneşti: construim ieftin şi vindem scump?

    România are printre cele mai mici preţuri de construcţie/metru pătrat la nivel european, însă preţuri similare cu restul ţărilor când vine vorba de vânzarea proiectelor. Rezultatul? Marje de peste 40% pentru dezvoltatori. Pe principiul „dacă piaţa cere, se şi poate”, preţurile din real estate se traduc şi în stabilitate pentru dezvoltatori în vremuri de criză, în cel mai bun caz, dar şi, uneori, în compromisuri când vine vorba de noile construcţii. 

    În România se construieşte cu 600-700 de euro/metru pătrat, preţ la care se mai adaugă taxe pe care le plăteşte dezvoltatorul, preţul terenului, alte comisioane, proiectare etc., iar preţul de vânzare ajunge la peste 2.000 – 2.500 de de euro în cazul apartamentelor, a observat Adriana Iftime, director general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii, în cea mai recentă ediţie a webinarului Real Estate. Real Talk, realizat de Storia.ro în parteneriat cu Business MAGAZIN. „În interiorul acestui acestui preţ găsim un profit care poate să meargă şi la 40%, comparativ cu pieţele europene, unde se construieşte mai scump. În Polonia, preţul de construcţie este în jur de 2.000 – 2.500 de euro pe metru pătrat, în ţări ca Belgia sau Germania poate să depăşească 2.500 de euro/metru pătrat, dar cuantumul profitului dezvoltatorului este mult mai mic, se plasează la 12-15%, iar asta este normalitatea pieţei. Sigur că dezvoltatorii nu au nicio vină în chestiunea aceasta. Ei funcţionează strict după regulile pieţei libere. Dacă piaţa cere, atunci se şi poate.”

    Adriana Iftime aminteşte şi că, în perioada „El Dorado-ului din construcţii”, înainte de anul 2008, situaţia preţurilor cu care erau vândute proiectele mergea chiar mai departe de atât: „Au fost perioade în care profitul depăşea sută la sută în România. Atunci cumpărătorul era mai capitalizat şi avea o dorinţă foarte mare de a achiziţiona o locuinţă nouă. Sigur că, pe măsură ce trece timpul, nevoia de locuinţă se mai estompează. Să nu uităm că avem 4 milioane de români care au plecat din ţară, iar ei nu mai au nevoie de locuinţe în România. Ba mai mult decât atât, mulţi s-au întors şi şi-au construit aici nişte mega-locuinţe care, după părerea mea, nu prea folosesc”. 

    Revenind la atitudinea dezvoltatorului din România, Iftime observă că aceasta este una strâns corelată de piaţă. „Deşi prin comparaţie (cu restul Europei n.red.) putem să spunem că da, în România sunt profituri foarte mari în zona imobiliară, acesta este chiar un lucru bun, pentru că dezvoltatorii în momentul acesta de criză pot să lucreze cu această marjă de profit şi să şi scadă din acest profit ca să poată să vândă mai repede. De aceea orice lucru aparent rău la un moment dat poate ajunge să fie şi apreciat. Depinde de politica pe care o adoptă dezvoltatorul: dacă vrea să vândă la un preţ mai mare, trebuie să aştepte mai mult; el îşi evaluează costurile şi avantajele sau are această marjă în care poate şi să-şi coboare profitul şi să vândă mai repede”.

    Cum stau lucrurile în situaţia acelor proiecte finanţate de către cumpărători, „pe hârtie”? „La urma urmei, în orice există şi un risc, dar este bine ca, în momentul în care un cumpărător decide să finanţeze propria investiţie în avans, să-şi ia alături un specialist care să-i evalueze proiectul, să aibă cât mai multe informaţii despre dezvoltatorul sau constructorul care lucrează acolo. Un dezvoltator care porneşte cu zero capital nu este în regulă, nu poate să-ţi acorde nici cea mai mică garanţie că lucrurile se pot derula aşa cum trebuie.” Chiar dacă piaţa noastră a fost, până acum doi ani, o piaţă relativ liniştită începând cu anul 2010, anii recenţi au adus turbulenţe care au crescut riscurile şi când vine vorba despre aceste proiecte, pe hârtie. „Aşadar, prudenţă mare pentru cei care investesc în modul acesta, pentru că sigur sunt şi dezvoltatori care au capital, dar nu suficient, dar pot să-ţi dea garanţia că investiţia se poate termina în condiţii bune. Evident, mai circulă în continuare exemple negative.”

    În ceea ce priveşte comparaţia cu criza anterioară, Adriana Iftime observă diferenţele celor două situaţii: „Sigur că vorbim tot despre o criză, dar atunci a fost o criză generată pe piaţa finanţărilor, când băncile n-au mai putut să mai acorde credite şi când nici cumpărătorul şi nici dezvoltatorul n-au mai putut să-şi asigure sursa de finanţare. Acum există surse de finanţare, băncile încă au suficienţi bani pentru finanţare. Evident că îşi iau măsuri mai protectoare pentru că au trăit acea experienţă. Problema care a apărut este creşterea preţului. Nu cred că putem să facem comparaţie cu ce a fost în 2000 – 2010 şi pentru că atât băncile, cât şi cumpărătorii în momentul acesta sunt mult mai prudenţi, având în vedere că deja s-a consumat un exemplu foarte dur pentru ei.” Totuşi, şi criza actuală ar putea să se reflecte în compromisuri pentru anumite proiecte, în special când vine vorba despre suprafeţele construite pe segmentul rezidenţial. 

    „Noi avem o lege referitoare la suprafeţele construite care, din păcate, este deseori încălcată. Această lege are prevederi clare pentru apartamentul cu două camere, trei camere şi aşa mai departe. În cazul dormitorului, de pildă, se porneşte de la nevoia de oxigen pe durata a opt ore de somn a unei persoane sau a două persoane. Apartamentele au deseori dormitoare mai mici decât ce prevede legea. Unii oameni cred că n-au dormit bine o noapte sau se trezesc uşor buimaci fără să ştie motivul, iar în realitate este vorba despre această lipsă de oxigen. Sigur că dezvoltatorii doresc suprafeţe cât mai mici ca apartamentul, judecat după numărul de camere, să fie cât mai avantajos, dar cumpărătorul trebuie să aibă grijă.” 

    Adriana Iftime recomandă şi în această situaţie ca cei care vor să îşi cumpere un apartament să îşi ia lângă ei un specialist, un consultant care să ceară dezvoltatorului un proiect din care să reiasă câţi metri pătraţi are dormitorul lui, dacă locuinţa are toate avizele necesare, procesele verbale etc, toată documentaţia imobilului. „Sunt foarte multe lucruri de verificat, deorece cumpărătorul, de regulă, merge şi vede partea asta comercială a apartamentului: se realizează apartamente foarte frumoase, cu finisaje foarte frumoase, cu spaţii vitrate foarte atrăgătoare. Dar după ce se mută, constată că nu are unde să-şi pună aspiratorul, că nu are unde să-şi pună un mop, lucruri care sunt necesare acolo, în casă. Iar toate acestea pentru că a fost încălcată legea referitoare la suprafeţe.”

    Criza curentă s-ar putea manifesta şu în întârzieri ale anumitor proiecte, dar, crede Adriana Iftime, „cât timp acestea sunt gestionate corect de dezvoltator, împreună cu cumpărătorul, prin acte adiţionale care să poată să fie urmărite de ambele părţi, nu ar fi o problemă.”

    Citiţi mai multe despre perspectivele de dezvoltare a pieţei construcţiilor în contextul actual, precum şi despre felul în care evoluţia preţurilor în acest domeniu influenţează piaţa imobiliară în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.rocare a avut-o ca invitată pe Adriana Iftime, director general al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii.

    Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunţuri din piaţă, putând fi accesată atât de pe desktop, cât şi prin aplicaţiile de iOS şi Android. Storia.ro îşi propune să îi ajute pe români în găsirea acelei case pe care o pot transforma în acasă. Repede, uşor, informat, prin intermediul unei platforme complexe, ce răspunde tuturor cerinţelor din piaţă şi simplifică, totodată, procesul de căutare. În 2022, Storia.ro a lansat T.R.A.I. Index, o iniţiativă ce vine în întâmpinarea unor nevoi încă neacoperite ale românilor în găsirea unei locuinţe: standardul de viaţă, dincolo de cei 4 pereţi ai casei. T.R.A.I preia date relevante de la specialişti, precum nivelul de poluare a aerului, intensitatea traficului, varietatea punctelor de interes şi costul mediu pe metru pătrat, oferind o viziune de ansamblu asupra bunăstării fiecărui cartier în parte.

     

     

  • Un sat din Spania a fost scos la vânzare pentru mai puţini bani decât costă unele case în Bucureşti. Are 44 de case, un hotel, o biserică, o şcoală, o piscină şi chiar şi o cazarmă

    Situat la graniţa cu Portugalia, în provincia Zamora şi la trei ore de mers cu maşina de Madrid, Salto de Castro are 44 de case, un hotel, o biserică, o şcoală, o piscină municipală şi chiar o cazarmă care adăpostea garda civilă.

    Dar ceea ce nu are sunt locuitorii. Salto de Castro a fost abandonat de mai bine de trei decenii.

    Proprietarul a cumpărat satul la începutul anilor 2000, cu intenţia de a-l transforma într-un loc turistic. Cu toate acestea, criza economică a împiedicat planul să prospere, relatează BBC.

    “Proprietarul visa un hotel, dar proiectul a fost pus în aşteptare”, a declarat Ronnie Rodríguez, de la compania care îl reprezintă pe proprietar: “El ar dori în continuare ca proiectul să se realizeze”.

    Pe site-ul pe care este listată proprietatea, proprietarul, în vârstă de 80 de ani, afirmă că vinde pentru că nu poate întreţine satul.

    Anunţul a stârnit interes, cu peste 50.000 de vizite de când a fost listat, în urmă cu o săptămână. Rodríguez a declarat că 300 de persoane şi-au exprimat interesul de a cumpăra satul, din Rusia, Franţa, Belgia şi Marea Britanie. Unul dintre potenţialii cumpărători a depus deja un avans pentru a-l rezerva, a spus el.

    Salto de Castro a fost construit de o companie de energie electrică pentru a găzdui familiile muncitorilor care au construit rezervorul de alături, de la începutul anilor 1950.

  • Colecţia de artă a lui Paul Allen ajunge la un preţ record de 1,5 miliarde de dolari la licitaţie

    Operele de artă adunate de regretatul cofondator al Microsoft, Paul Allen, au doborât recordul de vânzări pentru o singură colecţie, ridicându-se la 1,5 miliarde de dolari la licitaţia organizată la Christie’s din New York, în condiţiile în care evaluările de pe piaţa de artă rămân solide, pe fondul dificultăţilor economice globale, conform Financial Times.

    Licitaţia de miercuri a 60 de lucrări a fost prima dintre cele două sesiuni de vânzare, restul de 95 de opere vor fi vândute joi la New York. Aproximativ jumătate dintre operele achiziţionate miercuri au depăşit estimările de evaluare ale Christie’s.

    Vedeta a fost tabloul “Les Poseuses, Ensemble (petite version)”, din 1888, de Georges Seurat, care a fost vândut pentru 149 de milioane de dolari.

    Colecţia lui Allen, care se întinde pe o perioadă de peste 500 de ani de istorie a artei şi cuprinde unele dintre cele mai cunoscute nume, a fost descrisă de Christie’s ca fiind “cea mai mare şi mai excepţională” colecţie privată oferită vreodată. Casa de licitaţii se aştepta ca această colecţie să se vândă pentru aproximativ 1 miliard de dolari.

    Rezultatele de miercuri au bătut recorduri de licitaţie pentru mai mulţi artişti. Printre acestea se numără tabloul “La Montagne Sainte-Victoire” din 1890 al lui Paul Cézanne (137 de milioane de dolari), tabloul “Birch Forest” din 1903 al lui Gustav Klimt (104 milioane de dolari), “Verger avec cyprès” din 1888 al lui Vincent van Gogh (117 milioane de dolari), “The Rivals” din 1931 al lui Diego Rivera (14 milioane de dolari) şi sculptura din bronz “Le roi jouant avec la reine” din 1961 a lui Max Ernst (24 milioane de dolari).

    O altă vânzare importantă a fost tabloul lui Lucian Freud “Large Interior, W11 (after Watteau)”, din 1983, pentru 86 de milioane de dolari.

    Valoarea a depăşit pragul de 1 miliard de dolari la jumătatea evenimentului, odată cu vânzarea figurii feminine nud în picioare din bronz a lui Alberto Giacometti “Femme de Venise III” pentru 25 de milioane de dolari.

    Prima parte a licitaţiei a inclus, de asemenea, piese de Georgia O’Keefe, Jasper Johns, David Hockney, Gerhard Richter, Louise Bourgeois, Wassily Kandinsky şi Sandro Botticelli.

    Încasările din vânzare vor fi direcţionate către scopuri umanitare, conform indicaţiilor lui Allen, care a murit datorită complicaţiilor cauzate de cancer în 2018. De-a lungul vieţii sale, a donat peste 2 miliarde de dolari. Împreună cu prietenul său din copilărie, Bill Gates, a fondat Microsoft în 1975.

    Când a anunţat rezultatul final al licitaţiei, organizatorul a spus că a fost o vânzare “istorică”. Precedentul record pentru o singură colecţie a fost stabilit în luna mai, când colecţia privată a magnatului imobiliar Harry Macklowe şi a fostei sale soţii Linda, a fost vândută pentru suma totală de 922 de milioane de dolari la Sotheby’s din New York.

     

  • Elon Musk vinde acţiuni Tesla în valoare de 3,95 miliarde de dolari după ce a cumpărat Twitter. Averea miliardarului a scăzut la 179,5 miliarde de dolari, de la 340 de miliarde de dolari

    Musk a vândut 19,5 milioane de acţiuni Tesla, în valoare de 3,95 miliarde de dolari, conform documentelor de reglementare publicate marţi la New York, evenimentul marcând primele sale vânzări de acţiuni din august 2022. Documentele nu indicau că tranzacţiile au fost planificate în prealabil, scrie Bloomberg.
     
    Cea mai bogată persoană din lume a dus la bun sfârşit preluarea platformei social-media în octombrie, după ce a petrecut luni de zile încercând să iasă din ea. În august, Musk declarase că a terminat de vândut acţiuni Tesla şi că este important să evite o “vânzare de urgenţă” a acţiunilor în cazul în care ar fi fost nevoit să încheie achiziţia Twitter.
     
    Acţiunile Tesla au câştigat cu 0,8% în timpul tranzacţionării înainte de piaţă la New York, miercuri.
     
    Nu este pe deplin clar cum a fost finanţată în cele din urmă tranzacţia de 44 de miliarde de dolari, dincolo de angajamentele de împrumut de aproximativ 13 miliarde de dolari de la băncile de pe Wall Street. Mai multe persoane de profil au promis să investească aproximativ 7 miliarde de dolari în afacere, deşi nu se ştie dacă toţi cei implicaţi şi-au respectat angajamentele. Musk nu a spus niciodată în mod public cum plănuia să-şi adune partea de numerar necesară pentru a încheia afacerea.
     
    Dar un lucru este clar: Twitter pierde bani şi acum se confruntă cu plăţi anuale de dobânzi de aproape 1,2 miliarde de dolari. De când Musk a preluat conducerea, mai multe companii importante şi-au oprit anunţurile pe platformă, aşteptând să vadă cum evoluează platforma sub conducerea miliardarului.
     
    „Se pare că Musk se pregăteşte ca lucrurile să meargă prost pentru Twitter în anul care urmează”, a spus Gene Munster de la Loup Ventures după ce vânzările de acţiuni au devenit publice. 
     
    Musk a vândut acţiuni în valoare de aproximativ 36 de miliarde de dolari la producătorul de automobile în ultimul an — aproximativ jumătate din acestea de când a făcut public planul de cumpărare Twitter, arată datele compilate de Bloomberg. Acum, acţiunile au scăzut cu 53% faţă de vârful de anul trecut, împingând averea lui Musk la 179,5 miliarde de dolari, de la 340 de miliarde de dolari, potrivit indicelui Bloomberg Billionaires.
     
  • Surpriză la nivel mondial: Fondul de investiţii american care controlează FC Liverpool a decis să scoată la vânzare celebrul club de football, angajând pentru găsirea unui cumpărător băncile Goldman Sachs şi Morgan Stanley. Tranzacţia va depăşi 5 miliarde de dolari

    Fenway Sports Group, holdingul american care deţine FC Liverpool a decis să scoată la vânzare celebrul club de football din Marea Britanie, anunţă Bloomberg.

    Fenway Sports a angajat băncile de investiţii americane Goldman Sachs şi Morgan Stanleey pentru a găsi un cumpărător. Informaţia va fi confirmată oficial, aceasta fiind una dintre cele mai mari tranzacţii din istoria sportului având în vedere celebritatea de care se bucură FC Liverpool.

    În primăvara acestui an, Chelsea Londra, un alt club de football din Marea Britanie, dar mai puţin celebru la nivel mondial decât FC Liverpool a fost vândut cu 4,9 miliarde de dolari către miliardarul american Todd Boehly.

    Bloomberg menţionează că investitorii din America dar şi din Orient şi-au arătat interesul de a achiziţiona FC Liverpool.

    Conform unui analist citat de Bloomberg, Liverpool ar putea valora cinci miliarde de dolari. Fenway Sports, care deţine celebrul club de baseball Boston Red Sox a cumpărat Liverpool în 2010 cu 300 de milioane de lire sterline.               

  • Romgaz a vândut gaze în valoare de 1,7 miliarde de lei către Engie, pe o perioadă de şase luni. Compania nu menţionează cantitatea de gaze

    Romgaz (simbol bursier SNG), producător şi furnizor de gaze naturale controlat de statul român prin Ministerul Energiei, a anunţat pe 27 octombrie încheierea a trei tranzacţii cu Engie România, Electrocentrale Bucureşti şi E.ON Energie România, reiese dintr-un raport de la Bursa de Valori Bucureşti.

    Compania a vândut gaze în valoare de 1,7 miliarde de lei către francezii de la Engie, cel mai mare distribuitor şi furnizor local de gaz natural. Contractul de vânzare-cumpărare este pentru perioada cuprinsă între 1 octombrie 2020 şi 31 martie 2023, deci şase luni. Romgaz nu a dezvăluit cantitatea de gaze în documentul de la BVB.

    Totodată, contractul încheiat cu Electrocentrale Bucureşti, principalul furnizor de agent termic pentru sistemul centralizat de încălzire din Capitală, are o valoare de 93,5 milioane de lei şi menţionează intervalul 1 septembrie 2022 – 31 octombrie 2023.

    De asemenea, societatea de stat a anunţat că a vândut gaze către grupul german E.ON Energie România, companie parte a grupului german E.ON, specializată în furnizarea de utilităţi. Contractul valorează 3,1 milioane de lei şi a fost încheiat doar pentru luna noiembrie 2022.

    Cantitatea de gaze nu a fost menţionată nici în cazul ultimelor două contracte. Valoarea cumulată dintre noile tranzacţii şi cele încheiate anterior, pe o perioadă de 12 luni, „depăşeşte pragul de semnificaţie de 5% din valoarea activelor nete aferente anului financiar 2021”, se arată în document.

    Romgaz, a doua cea mai valoroasă companie de la BVB, a avut un profit net de 1,7 miliarde de lei în S1/2022, în creştere cu 127% faţă de anul trecut, în timp ce afacerile au urcat de trei ori la 7,5 miliarde de lei, conform raportului semestrial. Societatea va raporta rezultatele aferente primelor nouă luni din 2022 pe 14 noiembrie.

    Săptămâna trecută, Romgaz a semnat un memorandum de înţelegere cu firma azeră Socar pentru a porni un studiu de fezabilitate prin care să identifice posibilitatea construirii unui terminal de gaz  natural lichefiat la Marea Neagră.

    Joi după-amiaza, acţiunile SNG creşteau cu 0,26%, pe fondul unui rulaj de 285.500 de lei. Compania este pe minus cu 0,26% de la începutul anului, pe tranzacţii de 485 de milioane de lei.  Romgaz afişează o capitalizare de 15 miliarde de lei, conform BVB.

     

  • ANAF a vândut aur şi pietre preţioase confiscate în valoare de 325.000 de lei

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) anunţă că a încasat pentru bugetul de stat peste 325.000 de lei din aur şi pietre preţioase confiscate, în urma unei licitaţii de săptămâna trecută, anunţă reprezentanţii instituţiei.

    „ANAF, prin Serviciul de valorificare bunuri Bucureşti din cadrul Direcţiei operative de valorificare bunuri confiscate – Direcţia generală de executări silite cazuri speciale, a organizat săptămâna trecută o licitaţie publică în urma căreia a realizat încasări semnificative la bugetul de stat.”

    Este vorba de mai multe piese din aur şi pietre preţioase, care au fost vândute contra sumei de 325.000 de lei: „Încasarile, în sumă  de 326.325 de lei, au fost realizate prin valorificarea unui grup de obiecte metale şi/sau pietre preţioase compus din 136 de obiecte din aur.”

     

  • Preşedintele turc Erdogan anunţă că va colabora cu Putin pentru a transforma Turcia într-un hub de gaze naturale. Acordul va marca următorul pas în încercările lui Putin de a continua să vândă combustibil rusesc în Europa

    Preşedintele rus Vladimir Putin – ale cărui planuri de a vinde direct gaze naturale în Europa au fost respinse – solicită acum ajutorul Turciei pentru a vinde combustibil pe continent, scrie Business Insider.

    Miercuri, preşedintele turc Tayyip Erdogan a declarat că ţara sa va colabora cu Rusia pentru a crea un „nod de gaze naturale”, a informat agenţia turcă Anadolu.

    Evoluţia vine la o săptămână după ce Putin s-a oferit să redirecţioneze livrările de gaze naturale către Europa prin Turcia – o propunere care i-a surprins pe oficialii turci.

    “Este prima dată când auzim asta. Prin urmare, este devreme să facem o evaluare”, a declarat la acea vreme ministrul turc al Energiei, Fatih Donmez, potrivit Reuters. „Acestea sunt lucruri care trebuie discutate în amănunt”.

    Putin şi Erdogan s-au întâlnit la o zi după ce preşedintele rus a sugerat planul, iar liderul turc a declarat pe 14 octombrie că autorităţile energetice din cele două ţări vor începe imediat să lucreze la propunere.

    Susţinerea rapidă de către Erdogan a propunerii lui Putin de a crea un hub de gaze naturale în Turcia evidenţiază adâncirea legăturilor dintre Moscova şi Ankara, o evoluţie care îngrijorează Occidentul.

    Turcia – membră NATO şi ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană – a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia, dar nu a sancţionat Rusia şi nu a închis spaţiul al aerian ţării. Rusia este unul dintre principalii parteneri comerciali ai Turciei.

    Acordul dintre Erdogan şi Putin vine la trei săptămâni după ce s-au descoperit scurgeri pe conductele cheie Nord Stream care transportă gaze naturale din Rusia în Germania.

    Nord Stream 2 nu a început niciodată operaţiunile comerciale, deoarece Germania a renunţat la proiect cu câteva zile înainte ca Rusia să invadeze Ucraina pe 24 februarie. Construcţia conductei, care trece pe sub Marea Baltică din Rusia până în Germania, a fost finalizată în septembrie 2021.

    Alexander Novak, viceprim-ministrul rus, a declarat în septembrie că exporturile de gaze ale ţării către UE vor scădea cu aproximativ 50 de miliarde de metri cubi în 2022, a informat agenţia de presă Interfax. Cantitatea reprezintă aproximativ o treime din cele 155 de miliarde de metri cubi de gaz rusesc pe care UE i-a importat în 2021, conform datelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie.

     
  • Încă un gigant va ieşi din Rusia: Un producătorul de automobile şi-a vândut afacerea din Rusia unei companii de stat pentru mai puţin de 1 dolar, înregistrând pierderi de aproape 700 de milioane de dolari la ieşirea din ţară

    Producătorul de automobile Nissan şi-a vândut afacerea din Rusia unei companii de stat pentru doar 1 euro, a anunţat marţi compania japoneză, alăturându-se unei lungi liste de firme internaţionale care părăsesc ţara, scrie Business Insider.

    Producătorul auto a confirmat separat preţul de vânzare pentru Insider.

    Nissan îşi va transfera toate operaţiunile din Rusia către NAMI, Institutul Central de Cercetare şi Dezvoltare Automobile şi Motoare, deţinut de stat, se arată într-un comunicat de presă. Aceasta include facilităţile sale de producţie şi cercetare şi dezvoltare din Sankt Petersburg, precum şi un centru de vânzări şi marketing din Moscova.

    Nissan se aşteaptă să înregistreze o pierdere unică de 100 de miliarde de yeni japonezi – adică aproape 700 de milioane de dolari – din vânzarea şi ieşirea din Rusia, dar îşi menţine indicaţiile pentru întregul an. Compania a declarat în iunie că se aşteaptă la o creştere de 18,7% a venitului net în 2022, în timp ce profitul operaţional este de aşteptat să rămână constant în aceeaşi perioadă.

    Cu toate acestea, acordul îi oferă lui Nissan opţiunea de a răscumpăra entitatea şi operaţiunile acesteia în următorii şase ani, a adăugat producătorul auto.

    Denis Manturov, ministrul industriei şi comerţului rus, a declarat că acordul este unul „semnificativ” pentru industrie, deoarece păstrează 2.000 de locuri de muncă şi capacităţi operaţionale. Nissan a declarat în anunţul său că locurile de muncă ale tuturor angajaţilor săi vor fi protejate timp de 12 luni.

    „Deşi nu putem continua să operam pe piaţă, am găsit cea mai bună soluţie posibilă pentru a ne sprijini oamenii”, a declarat Makoto Uchida, preşedintele şi CEO-ul Nissan.

    Nissan şi-a suspendat operaţiunile ruseşti în martie, după ce ţara a invadat Ucraina pe 24 februarie, declanşând sancţiuni ample împotriva Moscovei.

    Vânzarea de către producătorul auto japonez a afacerii sale ruseşti o reflectă pe cea a principalului său acţionar Renault, care şi-a vândut, de asemenea, participaţia la cel mai mare producător de automobile din Rusia pentru o sumă simbolică de doar 1 rublă în luna mai. Acordul Renault a venit şi cu o opţiune de răscumpărare pe şase ani.