BusinessMagazin

Tag: vaccin

  • De ce Vladimir Putin nu s-a vaccinat cu Sputnik V încă

    Preşedintele rus Vladimir Putin le-a cerut cetăţenilor să se vaccineze împotriva coronavirusului, însă lui nu i-a fost administrat încă vaccinul Sputnik V dezvoltat de ruşi, potrivit CNBC.

    În cadrul conferinţei sale anuale, Putin a încurajat populaţia să se vaccineze şi a declarat că şi el va fi vaccinat în curând.

    „Profesioniştii noştri din sănătate spun că vaccinurile sunt pentru oameni de o anumită vârstă. (…) Oamenii ca mine nu au voie încă să se vaccineze. Sunt un cetăţean care se supune legii şi mereu ascult de profesioniştii din sănătate, prin urmare nu am fost vaccinat încă, dar voi fi atunci când va fi permis” a declarat Putin.

    Vaccinul Sputnik V a fost testat până acum doar pe voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani şi este recomandat doar pentru persoanele din acest segment demografic. Vladimir Putin are 68 de ani, ceea ce înseamnă că nu se încadrează.

    „Vaccinul nostru este eficient şi este sigur, deci nu văd niciun motiv pentru care te-ai teme de vaccinare”, a spus el.

  • Care sunt diferenţele dintre vaccinul Pfizer şi vaccinul Moderna: Eficienţă, efecte secundare, întrebări şi răspunsuri din concluziile FDA

    Americanii vor avea în curând două vaccinuri autorizate împotriva Covid-19, întrucât autoritatea de reglementare a medicamentelor din SUA (FDA) se pregăteşte de aprobarea serului dezvoltat de Moderna, după ce a autorizat deja vaccinul Pfizer-BioNTech, şi a început campania de vaccinare.

    FDA a publicat marţi o analiză detaliată a rezultatelor obţinute de vaccinul Moderna în faza 3 a testelor clinice, la care participă peste 30.000 de oameni. Potrivit Los Angeles Times, principala concluzie este că vaccinul dezvoltat de Moderna şi Institutul Naţional de Sănătate din SUA (NIH) are o eficienţă de 94,5% în prevenirea Covid-19.

    Un grup cu rol consultativ format din oameni de ştiinţă şi alţi experţi vor analiza datele joi, înainte de a da o recomandare pentru autorizarea de urgenţă a serului Moderna. În cazul în care ei lansează o recomandare pozitivă, autorizarea FDA ar putea veni în următoarele zile.

    La fel ca vaccinul Pfizer-BioNTech, vaccinul Moderna determină sistemul imunitar să atace virusul prin introducerea unui fragment din codul genetic al virusului. Acel cod – cunoscut drept mRNA – determină corpul să formeze copii ale proteinei spike, adică acea proteină care formează învelişul extern al noului coronavirus. În continuare, sistemul imunitar răspunde prin dezvoltarea de anticorpi, care rămân inactivi până când se confruntă cu o infectare propriu-zisă.

    Cu toate acestea, există diferenţe între vaccinul Pfizer-BioNTech şi vaccinul Moderna, de la eficienţă şi până la efecte secundare.

    Cât de eficiente sunt vaccinurile?

    Vaccinul Moderna a înregistrat o eficienţă de 94,5% în prevenirea Covid-19 în cazul celor care au fost urmăriţi în medie timp de 7 săptămâni de la administrarea celei de-a doua doze.

    Cinci dintre cei 13.934 de participanţi care au primit vaccinul au dezvoltat Covid-19, în comparaţie cu un număr de 90 de infectări înregistrate între cei 13.883 de participanţi care au primit placebo.

    Vaccinul Pfizer a înregistrat o eficienţă de 95% în prevenirea Covid-19 în cazul celor care au fost urmăriţi în medie timp de două luni de la administrarea celei de-a doua doze.

    Opt dintre cei 18.198 de participanţi care au primit vaccinul  au dezvoltat Covid-19, în comparaţie cu un număr de 162 de infectări înregistrate între cei 18.325 de participanţi care au primit placebo.

    Sunt eficiente vaccinurile în cazul vârstnicilor?

    Analizele realizate de FDA arată că cele două vaccinuri sunt eficiente şi în cazul vârstnicilor.

    În faza 3 a testelor clinice, vaccinul Moderna a dovedit o eficienţă de 100% la oamenii cu vârste de peste 65 de ani şi o eficienţă de 93,4% la oamenii cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani.

    Tot în faza 3, vaccinul Pfizer a dovedit o eficienţă de 93,7% la oamenii cu vârste de peste 56 de ani şi o eficienţă de 95,6% la cei cu vârste cuprinse între 16 şi 55 de ani.

    Cât de bine a funcţionat vaccinul pentru cei care au probleme medicale?

    Ambele vaccinuri au arătat că funcţionează mai bine în cazul pacienţilor care aveau deja anumite probleme medicale care îi plasau în categorii de risc, decât în cazul celor care nu aveau aceste condiţii medicale.

    Vaccinul Moderna a dovedit o eficienţă de 95,9% în cazul pacienţilor care sufereau de boli respiratorii, afecţiuni cardiace, diabet, afecţiuni ale ficatului, HIV sau severitate obeză. În cazul celor care nu sufereau de niciuna dintre aceste afecţiuni, eficienţa a fost mai redusă, de 94%.

    Vaccinul Pfizer a înregistrat o eficienţă de 95,3% în cazul participanţilor care sufereau de o serie de afecţiuni şi o eficienţă de 94,7% în cazul celor care nu sufereau de acestea. Pe lângă afecţiunile luate în calcul de Moderna, Pfizer a examinat performanţa vaccinului şi în cazul pacienţilor care suferă de cancer, afecţiuni ale rinichilor, demenţă, boli vasculare şi alte afecţiuni.

    Vaccinul funcţionează la fel la femei şi la bărbaţi?

    Ambele vaccinuri au funcţionat puţin mai bine în cazul bărbaţilor decât în cazul femeilor.

    Vaccinul Moderna a înregistrat o eficienţă de 95,5% la participanţii de sex masculin şi una de 93,5% în cazul participanţilor de sex feminin.

    Vaccinul Pfizer a prezentat o eficienţă de 95,3% la bărbaţi şi una de 93,9% la femei.

    Previne vaccinul cazurile grave de Covid-19?

    Vaccinul Moderna a înregistrat o eficienţă de 100% în prevenirea cazurilor grave de Covid-19. Doar 11 participanţi au dezvoltat cazuri grave, toţi fiind în grupul care a primit placebo. Trei dintre aceşti 11 pacienţi erau în stare destul de gravă pentru a fi internaţi în spital.

    Vaccinul Pfizer a înregistrat o eficienţă de 66,4% în prevenirea cazurilor grave de Covid-19. Dintre cei patru participanţi care au dezvoltat o variantă severă a bolii, trei au primit placebo, iar unul a primit vaccinul. Doi dintre cei din grupul de placebo au ajuns în spital, iar unul dintre ei a ajuns chiar la terapie intensivă.

    Care sunt efectele secundare ale vaccinurilor?

    Niciunul dintre cele două seruri nu a cauzat probleme care să pună în pericol parcursul de autorizare de urgenţă, conform analizelor realizate de FDA.

    Durerea pe termen scurt în zona înţepăturii a fost extrem de întâlnită în cazul ambelor vaccinuri. Circa 90% dintre participanţii la vaccinul Moderna au relatat astfel de neplăceri, cu un procent de 80% în cazul vaccinului Pfizer. În ambele cazuri, durerea în zona înţepăturii a fost mult mai puţin întâlnită la grupurile de placebo.

    Printre cele mai comune efecte secundare pentru ambele vacinuri se numără oboseală, dureri de cap, dureri musculare, frisoane şi dureri ale articulaţiilor. Totuşi, aceste efecte au fost întâlnite mai des în cazul serului Moderna decât în cazul Pfizer.

    De exemplu, după administrarea celei de-a doua doze de vaccin Moderna, 63% dintre participanţi au raportat dureri de cap, 68% au raportat oboseală, 45% au avut dureri de articulaţii şi 48% au avut frisoane.

    În cazul Pfizer, 39% dintre participanţi au avut dureri de articulaţii, 51% au raportat oboseală, 19% au relatat dureri ale articulaţiilor şi 23% au raportat frisoane după a doua doză de vaccin.

  • Uniunea Europeană ar putea da aprobarea finală pentru vaccinul Pfizer-BioNTech pe data de 23 decembrie

    Uniunea Europeană ar putea da aprobarea finală pentru vaccinul anti-Covid-19 dezvoltat de Pfizer şi BioNTech în data de 23 decembrie, la doar două zile după ce reglementatorul european ar da undă verde serului, a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene, citat de Reuters.

    Conform regulilor UE, Agenţia Europeană a Medicamentelor (EMA) trebuie să analizeze şi să dea o recomandare pentru orice medicamente sau vaccinuri noi, însă decizia finală de a le permite intrarea în piaţa europeană trebuie luată de braţul executiv al Uniunii Europene, după consultarea cu guvernele statelor membre.

    EMA a anunţat, marţi, că ar putea da recomandarea pentru vaccinul Pfizer-BioNTech în data de 21 decembrie, cu o săptămână mai devreme decât era programat iniţial.

    „Dacă acesta va fi cazul, Comisia Europeană este pregătită să furnizeze autorizaţia oficială pentru a-l plasa în piaţă prin proceduri rapide, de urgenţă. O putem face în două zile”, a declarat Margaritis Schinas, vicepreşedinte al Comisiei Europene, în faţa parlamentului european.

    Marea Britanie şi Statele Unite se numără printre ţările care au autorizat deja vaccinul Pfizer-BioNTech.

    În mod obişnuit, EMA îşi rezervă cel puţin şapte luni înainte de a da o recomandare asupra vaccinurilor, în timp ce Comisia Europeană îşi poate lua chiar şi două luni pentru analiză, după recomandarea pozitivă a EMA.

    În cazul de faţă, dacă EMA dă o recomandare pozitivă luni, întreaga perioadă de analiză se va rezuma la 20 de zile, în contextul în care autoritatea de reglementare europeană a primit datele de la testele clinice Pfizer în data de 1 decembrie.

    Totuşi, autorizarea de urgenţă ar fi condiţionată, ceea ce înseamnă că vaccinul ar continua să fie monitorizat cu o atenţie sporită pentru indicatori de eficienţă şi potenţale efecte secundare.

    Datele disponibile până la acest moment arată că vaccinul este extrem de eficient pe termen scurt şi are efecte secundare limitate sau izolate, însă nu există încă date pe termen lung.

  • Realitatea din spatele declaraţiilor: Strategia de vaccinare COVAX a OMS are mari şanse de eşec. Peste 90 de ţări sărace ar putea rămâne fără vaccin până în 2024

    Schema globală prin care Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) îşi propune să livreze doze de vaccin către ţările sărace are „mari şanse” să eşueze, ceea ce ar putea lăsa miliarde de oameni fără vaccin până în 2024, arată o serie de documente interne citate de Reuters.

    Programul COVAX lansat de OMS este principalul program global prin care se încearcă vaccinarea oamenilor din ţările mai sărace împotriva Covid-19. Acesta îşi propune să livreze circa 2 miliarde de doze de vaccin până la finalul anului 2021, încercând să acopere 20% din populaţia celor mai vulenrabile 91 de ţări, aflate în principal în Africa, Asia şi America Latină.

    Cu toate acestea, documentele care au ajuns în posesia jurnaliştilor Reuters arată că programul OMS duce lipsă de fonduri, prezintă riscuri în ceea ce priveşte furnizarea dozelor necesare şi este gândit în baza unor acorduri contractuale complexe care ar putea întregul program dacă nu se concretizează.

    „Riscul de a eşua în implementarea programului COVAX este foarte ridicat”, arată un raport intern aflat în posesia consiliului de administraţie al Gavi – o alianţă de guverne, companii farmaceutice, organizaţii de caritate şi organizaţii internaţionale, care se ocupă cu plănuirea campaniilor globale de vaccinare.

    Gavi conduce programul COVAX alături de OMS.

    Raportul împreună cu o serie de documente pregătite de Gavi urmează să fie discutate în cadrul unei întâlniri a consiliului de administraţie Gavi în intervalul 15-17 decembrie.

    Eşecul programului ar lăsa miliarde de oameni fără acces la un vaccin până în 2024, arată unul dintre documente.

    Dincolo de celelalte probleme identificate în cadrul raportului, programul COVAX are nevoie de încă 4,9 miliarde de dolari, pe lângă cei 2,1 miliarde de dolari pe care îi are deja, pentru a reuşi să-şi atingă ţinta de a vaccina 20% din populaţia celor 91 de ţări sărace până la finalul 2021.

    Până acum, Marea Britanie şi Uniunea Europeană sunt principalii donatori ai programului COVAX, în timp ce Statele Unite şi China nu şi-au asumat niciun angajament financiar.

    Banca Mondială şi alte instituţii financiare multilaterale au anunţat că vor oferi împrumuturi ieftine pentru ţările sărace, în încercarea de a-i ajuta să cumpere şi să distribuie vaccinuri, prin intermediul programului COVAX.

  • Vaccinul anti-Covid al British American Tobacco din frunze de tutun poate fi testat pe oameni

    Vaccinul anti-Covid dezvoltat de British American Tobacco din frunze de tutun a fost aprobat pentru studii umane de către autoritatea de reglementare a sănătăţii din SUA, a declarat miercuri producătorul ţigărilor Dunhill şi Lucky Strike, conform Reuters.

    Înscrierea pentru studiu este aşteptată să înceapă curând, cu rezultate cel mai probabil până la jumătatea anului 2021.

    British American Tobacco a anunţat în aprilie că divizia sa americană de biotehnologie lucrează la dezvoltarea unui vaccin împotriva Covid-19 folosind proteine extrase din frunzele de tutun şi va putea produce de la un milion până la trei milioane de doze pe săptămână dacă va avea sprijin.

    Aprobarea vine într-un moment în care Marea Britanie şi Statele Unite au început să lanseze deja vaccinuri în ultimele două săptămâni.

    „Trecerea la studii umane atât cu vaccinul nostru candidat anti-Covid-19, cât şi cu vaccinul gripal sezonier reprezintă o etapă semnificativă”, a spus David O’Reilly, directorul cercetării ştiinţifice al BAT.

    În aprilie, compania anunţa că a clonat o porţiune din secvenţa genetică a coronavirusului şi a dezvoltat un antigen potenţial. Antigenul a fost apoi introdus în plantele de tutun pentru reproducere şi, odată ce plantele au fost recoltate, antigenul a fost purificat.

    „Plantele de tutun oferă potenţial pentru o dezvoltare mai rapidă şi mai sigură a vaccinului, în comparaţie cu metodele convenţionale”, spunea atunci compania.

     

  • Motivul pentru care şeful Pfizer nu s-a vaccinat încă

    Albert Bourla consideră că nu ar trebui să „se bage în faţă”, potrivit Business Insider, scrie ZF.

    „Când voi putea, îl voi face. Am 59 de ani şi sunt sănătos. Nu lucrez în linia întâi, deci categoria mea nu este printre primele care au prioritate la vaccinare acum”, a explicat Albert Bourla, citat de CNBC.

    Cu toate acestea, Bourla a explicat că ia în considerare varianta de a-şi face vaccinul mai repede doar pentru a demonstra încrederea pe care o are în produsul dezvoltat de Pfizer-BioNTech, pentru a-i încuraja pe alţi cetăţeni spre vaccinare.

    Autoritatea de reglementare în domeniul medicamentelor din SUA (FDA) a autorizat vaccinul Pfizer-BioNTech în data de 12 decembrie, iar acesta a fost utilizat până acum deja în Marea Britanie şi în SUA.

    Luni, Sandra Lindsay, o asistentă medicală din New York, a devenit prima persoană vaccinată împotriva Covid-19 din SUA.

    Centrul pentru Controlul Bolilor din SUA (CDC) a recomandat că angajaţii din sistemul medical şi rezidenţii centrelor de îngrijire ar trebui să fie primii în linie pentru vaccinare, însă fiecare stat poate decide modul în care va prioritiza categoriile vulnerabile.

  • Motivul pentru care şeful Pfizer nu s-a vaccinat încă

    Albert Bourla consideră că nu ar trebui să „se bage în faţă”, potrivit Business Insider, scrie ZF.

    „Când voi putea, îl voi face. Am 59 de ani şi sunt sănătos. Nu lucrez în linia întâi, deci categoria mea nu este printre primele care au prioritate la vaccinare acum”, a explicat Albert Bourla, citat de CNBC.

    Cu toate acestea, Bourla a explicat că ia în considerare varianta de a-şi face vaccinul mai repede doar pentru a demonstra încrederea pe care o are în produsul dezvoltat de Pfizer-BioNTech, pentru a-i încuraja pe alţi cetăţeni spre vaccinare.

    Autoritatea de reglementare în domeniul medicamentelor din SUA (FDA) a autorizat vaccinul Pfizer-BioNTech în data de 12 decembrie, iar acesta a fost utilizat până acum deja în Marea Britanie şi în SUA.

    Luni, Sandra Lindsay, o asistentă medicală din New York, a devenit prima persoană vaccinată împotriva Covid-19 din SUA.

    Centrul pentru Controlul Bolilor din SUA (CDC) a recomandat că angajaţii din sistemul medical şi rezidenţii centrelor de îngrijire ar trebui să fie primii în linie pentru vaccinare, însă fiecare stat poate decide modul în care va prioritiza categoriile vulnerabile.

  • Vaccinul anti Covid-19 de la Moderna, evaluat de FDA. Primele concluzii

    FDA spune că, după ce a analizat rezultatele transmise de companie pentru mai mult de 30.000 de voluntari la faza a treia a testării, a ajuns la concluzia că vaccinul este sigur şi eficient.

    La fel ca şi în cazul vaccinului Pfizer/BioNTech, decizia finală ar putea veni în 48 de ore de la publicarea acestui raport preliminar. Asta ar însemna ca joi să fie luată o decizie, iar vineri ar putea începe distribuţia vaccinului în Statele Unite.

    Infrastructura e pregătită, iar serul Moderna e mai uşor de folosit, se păstrează la minus 20 de grade, nu la minus 70.

    Vaccinul Moderna este eficient în proporţie de 94%. Dar în Statele Unite ar putea fi folosit pentru prima oară în masă, în afara studiilor clinice.

    În Marea Britanie, serul Pfizer/BioNTech a dat reacţii adverse grave încă din prima zi.

    Evaluarea spune că majoritatea efectelor adverse severe au apărut după a doua doză de vaccin şi cele mai multe dintre ele au fost la pacienţii tineri, nu la cei de peste 65 de ani. Mărirea ganglionilor limfatici a fost cea mai frecventă reacţie severă. Au fost şi trei cazuri de paralizie facială temporară în timpul testelor clinice, dar nu s-a stabilit o legătură clară între apariţia acestora şi vaccin.

    91% dintre participanţii la studiu au spus că i-a durut locul în care au fost vaccinaţi. Aproape 70% au fost obosiţi, pe 63% i-a durut capul şi aprope 60% au avut dureri musculare. Dar, potrivit mai multor mărturii ale unor oameni care au participat la studii, toate durerile au dispărut rapid după ce au luat un calmant.

  • Vaccinul anti Covid-19 de la Moderna, evaluat de FDA. Primele concluzii

    FDA spune că, după ce a analizat rezultatele transmise de companie pentru mai mult de 30.000 de voluntari la faza a treia a testării, a ajuns la concluzia că vaccinul este sigur şi eficient.

    La fel ca şi în cazul vaccinului Pfizer/BioNTech, decizia finală ar putea veni în 48 de ore de la publicarea acestui raport preliminar. Asta ar însemna ca joi să fie luată o decizie, iar vineri ar putea începe distribuţia vaccinului în Statele Unite.

    Infrastructura e pregătită, iar serul Moderna e mai uşor de folosit, se păstrează la minus 20 de grade, nu la minus 70.

    Vaccinul Moderna este eficient în proporţie de 94%. Dar în Statele Unite ar putea fi folosit pentru prima oară în masă, în afara studiilor clinice.

    În Marea Britanie, serul Pfizer/BioNTech a dat reacţii adverse grave încă din prima zi.

    Evaluarea spune că majoritatea efectelor adverse severe au apărut după a doua doză de vaccin şi cele mai multe dintre ele au fost la pacienţii tineri, nu la cei de peste 65 de ani. Mărirea ganglionilor limfatici a fost cea mai frecventă reacţie severă. Au fost şi trei cazuri de paralizie facială temporară în timpul testelor clinice, dar nu s-a stabilit o legătură clară între apariţia acestora şi vaccin.

    91% dintre participanţii la studiu au spus că i-a durut locul în care au fost vaccinaţi. Aproape 70% au fost obosiţi, pe 63% i-a durut capul şi aprope 60% au avut dureri musculare. Dar, potrivit mai multor mărturii ale unor oameni care au participat la studii, toate durerile au dispărut rapid după ce au luat un calmant.

  • O veste bună: Vaccinul Pfizer-BioNTech ar putea fi autorizat în Uniunea Europeană înainte de Crăciun

    Presiunea pentru aprobarea vaccinului Pfizer-BioNTech în Europa este din ce în ce mai mare, iar autorităţile din Germania sunt optimiste că autorizarea s-ar putea produce mai devreme decât era programat iniţial, în contextul în care numărul de noi cazuri de infectare este în creştere, odată cu numărul de decese, potrivit Bloomberg.

    Germania este „optimistă” că Agenţia Europeană a Medicamentelor va putea lua o decizie până în data de 23 decembrie, a declarat Jens Spahn, ministrul Sănătăţii din Germania.

    Agenţia Europeană a Medicamentelor a anunţat anterior că board-ul de consilieri va face o recomandare asupra autorizării până în data de 29 decembrie, urmând ca autorizarea efectivă să vină la câteva zile după recomandare.

    „Facem tot ce putem pentru a autoriza acest vaccin cât mai repede. Scopul este de a obţine autorizarea lui înainte de Crăciun”, a spus Spahn, care speră ca marea campanie de vaccinare din Germania să înceapă înainte de finalul anului.

    Autorităţile din Germania, Italia, Polonia şi din alte ţări UE au pus presiune pe agenţia europeană pentru a obţine o autorizare cât mai rapidă, în contextul în care Marea Britanie, SUA şi Canada au început deja campaniile de vaccinare.

    Unul dintre motivele pentru care nemţii se grăbesc este acela că BioNTech este o companie germană, însă vaccinul dezvoltat de cercetătorii lor nu a fost încă aprobat pentru utilizare în UE, deşi a fost aprobat în alte ţări.