BusinessMagazin

Tag: ue

  • Uniunea Europeană propune eliminarea tuturor taxelor la importurile din Ucraina

    În urma unei solicitări din partea Ucrainei, Comisia Europeană a propus miercuri o serie de „măsuri temporare de liberalizare a comerţului” care ar permite Ucrainei „să îşi menţină poziţia comercială cu restul lumii şi să îşi aprofundeze în continuare relaţiile comerciale” cu Uniunea Europeană, anunţă CNN.

    „Aceste măsuri temporare şi excepţionale vor contribui la sprijinirea şi încurajarea fluxurilor comerciale existente dinspre Ucraina către Uniunea Europeană” şi „ar adăuga flexibilitate şi certitudine pentru producătorii ucraineni”, a precizat Comisia în propunerea sa.

    Comisia a apreciat că invazia Rusiei în Ucraina „a avut un impact negativ profund asupra capacităţii Ucrainei de a face comerţ cu restul lumii”.

    Iar pentru a atenua impactul economic al agresiunii, Comisia a explicat că este „adecvat şi necesar” să se accelereze relaţiile economice mai strânse între UE şi Ucraina „pentru a oferi un sprijin rapid autorităţilor ucrainene şi populaţiei”.

    Recomandarea, care ar fi valabilă timp de un an, ar include o „suspendare temporară a tuturor tarifelor restante” şi stabilirea unei „zone de liber schimb aprofundate şi cuprinzătoare” între Ucraina şi UE.

    Propunerea Comisiei ar urma să elimine toate taxele de import pentru produsele industriale, fructe şi legume.

    În această propunere, Comisia speră ca aceste măsuri să „stabilească condiţiile pentru consolidarea relaţiilor economice şi comerciale” în scopul „integrării treptate a Ucrainei în piaţa internă a UE”.

    „Am discutat cu preşedintele Zelensky despre modalităţile de susţinere a economiei” şi a precizat că propunerea de astăzi “va facilita foarte mult exportul de produse industriale şi agricole ucrainene către UE”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    Propunerea trebuie să fie aprobată de Parlamentul European şi de Consiliul Uniunii Europene.

  • Şeful CE acuză Rusia că încearcă să „şantajeze” Europa prin oprirea livrărilor de gaz

    Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a acuzat Rusia că încearcă să „şantajeze” blocul comunitar cu gazele, după ce gigantul energetic rus Gazprom a oprit livrările către Polonia şi Bulgaria. 

    „Anunţul Gazprom este o altă încercare a Rusiei de a ne şantaja cu gaze. Suntem pregătiţi pentru acest scenariu. Ne pregătim răspunsul coordonat al UE. Europenii pot avea încredere că suntem uniţi şi solidari cu statele membre afectate “, a scris von der Leyen pe Twitter.

    Într-o declaraţie separată, von der Leyen a declarat că este în curs de desfăşurare o întâlnire în cadrul căreia se va stabili ce răspuns va da UE, anunţă CNN.

    Miercuri, Gazprom a oprit livrările de gaze către Polonia şi Bulgaria după ce ambele ţări au refuzat să plătească în ruble. Luna trecută, Rusia a avertizat ţările „neprietenoase” că vor trebui să plătească gazul în moneda rusă începând cu 1 aprilie, în caz contrar riscând să li se întrerupă furnizarea.

    UE plănuieşte să reducă anul acesta consumul de gaze naturale ruseşti, pregătindu-se pentru o ruptură completă cu cel mai mare furnizor de energie al său. Însă Europa ar avea dificultăţi în a supravieţui mult timp fără gazul rusesc, iar găsirea unor surse alternative reprezintă o provocare uriaşă, susţin specialiştii.

  • UE stabileşte noi reguli dure pentru Google şi Meta

    Companiile Alphabet, Meta şi alte platforme online mari vor trebui să depună mai mult efort pentru a eradica conţinutul ilegal sau vor risca amenzi usturătoare în conformitate cu noile reguli de internet convenite între ţările Uniunii Europene şi parlamentarii UE.

    Companiile Alphabet, Meta şi alte platforme online mari vor trebui să depună mai mult efort pentru a eradica conţinutul ilegal sau vor risca amenzi usturătoare în conformitate cu noile reguli de internet convenite între ţările Uniunii Europene şi parlamentarii UE.

    Acordul a venit după mai bine de 16 ore de negocieri. Digital Services Act (DSA) este a doua direcţie a strategiei şefului antitrust al UE, Margrethe Vestager, de a controla unităţile Alphabet Google, Meta şi alţi giganţi din tehnologie din SUA, transmite Reuters.

    Luna trecută, ea a câştigat sprijinul din partea blocului de 27 de ţări şi a parlamentarilor pentru regulile emblematice numite Digital Markets Act (DMA), care ar putea forţa Google, Amazon, Apple, Meta şi Microsoft să-şi schimbe practicile de afaceri de bază în Europa.

    „Avem o înţelegere cu DSA: Digital Services Act că se va asigura că ceea ce este ilegal offline este, de asemenea, văzut şi tratat ca ilegal online – nu ca un slogan, ci ca realitate”, a spus Vestager într-un tweet.

    Parlamentarul UE Dita Charanzova, care a cerut astfel de reguli în urmă cu opt ani, a salutat acordul.

    „Google, Meta şi alte mari platforme online vor trebui să acţioneze pentru a-şi proteja mai bine utilizatorii. Europa a precizat clar că nu pot acţiona ca insule digitale independente”, a spus ea într-un comunicat.

    Într-o declaraţie, Google a declarat: „Pe măsură ce legea este finalizată şi implementată, detaliile vor conta. Aşteptăm cu nerăbdare să lucrăm cu factorii de decizie pentru a obţine corect detaliile tehnice rămase pentru a ne asigura că legea funcţionează pentru toată lumea”.

    Conform DSA, companiile se confruntă cu amenzi de până la 6% din cifra de afaceri globală pentru încălcarea regulilor, în timp ce încălcările repetate le-ar putea duce la interdicţia de a desfăşura afaceri în UE.

    Noile reguli interzic publicitatea orientată către copii sau bazată pe date sensibile precum religia, sexul, rasa şi opiniile politice.

    Tacticile care induc oamenii în eroare să ofere date personale companiilor online, vor fi, de asemenea, interzise.

    Platformele online foarte mari şi motoarele de căutare online vor trebui să ia măsuri specifice în timpul unei crize. Mişcarea a fost declanşată de invazia Ucrainei de către Rusia şi de dezinformarea aferentă.

    Companiile ar putea fi forţate să predea autorităţilor de reglementare şi cercetătorilor datele legate de algoritmii lor.

    Companiile se confruntă, de asemenea, cu o taxă anuală de până la 0,05% din veniturile anuale la nivel mondial pentru a acoperi costurile de monitorizare a conformităţii lor.

    DSA va fi pusă în aplicare în 2024.

     

  • Charles Michel, la Kiev: Rusia nu va reuşi să divizeze Uniunea Europeană

    Rusia nu va reuşi să divizeze Uniunea Europeană, a afirmat, miercuri după-amiază, la Kiev, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, salutând solidaritatea statelor membre în contextul invaziei militare ruse în Ucraina.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, “nu va reuşi nici să distrugă suveranitatea Ucrainei, nici să divizeze Uniunea Europeană”, a declarat Charles Michel, potrivit cotidianului Le Figaro, într-o conferinţă de presă organizată la Kiev alături de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

    Charles Michel a salutat capacitatea ţărilor din cadrul Uniunii Europene “de a lua decizii împreună, în unanimitate”, în aplicarea sancţiunilor împotriva Rusiei.

    Charles Michel a reafirmat solidaritatea Uniunii Europene cu Ucraina. “Nu sunteţi singuri, noi vă suntem alături şi vom face tot posibilul pentru a vă susţine şi pentru a face astfel încât Ucraina să câştige războiul”, a subliniat Charles Michel.

    La rândul său, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a afirmat că “prioritatea” este admiterea ţării sale în Uniunea Europeană. “Aceasta este o prioritate pentru statul nostru, pentru forţa poporului nostru”, a subliniat Volodimir Zelenski.

  • UE se luptă cu o altă dependenţă periculoasă, cea de metale rare din China

    Îndepărtarea de gazele naturale, petrolul şi cărbunele importate din Rusia costă dureros de mult. Şi există marele risc ca Moscova să taie exporturile de energie, cu consecinţe dramatice asupra economiilor europene. La fel ca în dependenţa UE de gazele Rusiei, Germania joacă un rol central şi în dependenţa de metalele rare ale Chinei.

    De metalele industriale şi de pământurile rare UE are nevoie pentru fabricarea turbinelor eoliene, pentru vehicule electrice, celule solare şi semiconductori, scrie Deutsche Welle. Germania este centrul acestor indus­trii pe care Europa şi-a con­centrat tranziţia spre economia verde.

    Având în vedere viteza crescută a digitalizării şi tranziţia energetică, cererea pentru astfel de materii prime va creşte în continuare, dar mineritul este concentrat doar în câteva regiuni din lume.

    Aceasta înseamnă că în viitor China ar putea provoca o mare bătaie de cap pentru UE. Ţara asiatică exportă multe materii prime care sunt indispensabile pentru industriile orientate spre viitor. În plus, China joacă un rol esenţial nu doar în minerit, ci şi în prelucrarea materilor prime, spune Siyamend Al Barazi de la Agenţia Germană de Resurse Minerale (DERA).

    Dependenţa Uniunii Europene de importurile de metale este undeva între 75% şi 100%, în funcţie de metal. Din cele 30 de materii prime pe care UE le clasifică drept critice, 19 sunt importate predominant din China.

    Lista include magneziu, pământuri rare şi bismut, unde China deţine un monopol de facto, furnizând până la 98% din necesarul UE.

    Această dependenţă ar putea chiar să crească în viitor. UE consideră că doar cererea de cobalt va creşte de cinci ori până în 2030. Se preconizează că cererea de litiu va avansa de 18 ori până în 2030 şi de 60 de ori până în 2050, pe fondul campaniei de creştere a mobilităţii electrice a blocului.

    În 2010, unii analişti au avertizat că China îşi folosea monopolul materiilor prime pentru a exercita presiuni politice atunci când Beijingul a limitat exportul de pământuri rare, făcând ca preţurile să crească. Mutarea a fost analizată ulterior de către Organizaţia Mondială a Comerţului, iar China a trebuit să dea înapoi.

    „Europenii, inclusiv germanii, au câştigat mai multă încredere în China, care de fapt este dispusă să respecte regulile“, a spus Raimund Bleischwitz de la Centrul Leibniz pentru Cercetare Marină Tropicală.

    Nu există însă nicio garanţie că cererea Europei va fi acoperită pe deplin în viitor. Un raport din martie al cotidianului german de afaceri Handelsblatt arată că experţii din Ministerul chinez al Industriei şi Tehnologiei Informaţiei au dezbătut în ianuarie 2021 dacă să oprească exportul de pământuri rare în SUA.

    Europa nu ar trebui să fie surprinsă dacă China reduce exporturile de materii prime. În ultimul său plan cincinal, Beijingul a precizat clar că exporturile vor fi reduse pentru a satisface cererea internă în creştere.

    China speră să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2060 şi are nevoie de materii prime importante pentru ea însăşi. Într-o mişcare strategică, China şi-a asigurat deja importuri vitale din Africa şi din alte părţi prin investiţii la scară largă şi contracte pe termen lung.

    În loc să exporte materii prime, China îşi propune să devină lider tehnologic global în industriile cheie.

    Germania încearcă de ani de zile să-şi diversifice importurile de materii prime. Pământurile rare sunt acum importate nu numai din China, ci şi din Brazilia. În 2010, a înfiinţat Agenţia Germană pentru Resurse Minerale, care monitorizează constant disponibilitatea resurselor la nivel mondial.

    Dar cercetările arată că Germania continuă să se bazeze în mare măsură pe importurile din China, inclusiv pe materii prime şi mărfuri procesate.

  • Cum vrea Putin să se răzbune pe Europa după ce statele UE au anunţat vor să renunţe la gazele ruseşti

    Rusia va orienta exporturile de energie spre Asia, în contextul în care Uniunea Europeană vrea reducerea importurilor ruse de gaz, petrol şi cărbune, a afirmat joi preşedintele rus, Vladimir Putin, pe fondul tensiunilor cu Occidentul din cauza invaziei militare în Ucraina.

    “Ţările europene vorbesc în mod constant despre evitarea aprovizionărilor din Rusia, iar în acest fel destabilizează pieţele şi generează majorări de preţuri”, a declarat Vladimir Putin, citat de cotidianul Le Figaro.

    “Noi vom porni de la principiul că, în viitor, livrările noastre spre Occident vor scădea. Trebuie să reorientăm exporturile spre pieţe din sud şi din est care cresc rapid”, a subliniat liderul de la Kremlin.

    Uniunea Europeană a anunţat planuri de reducere a dependenţei energetice de Rusia. Uniunea Europeană, Alianţa Nord-Atlantică şi Grupul G7 au aplicat sancţiuni masive Rusiei din cauza intervenţiei militare în Ucraina.

  • Le Pen vrea retragerea Franţei din anumite structuri NATO şi reducerea contribuţiilor la UE

    Marine Le Pen, adversara preşedintelui Emmanuel Macron în scrutinul prezidenţial, pledează pentru “apropierea strategică” între NATO şi Rusia şi, deşi vrea menţinerea Franţei în NATO, propune retrgerea din Comandamentul aliat şi reducerea contribuţiilor la Uniunea Europeană.

    Marine Le Pen, candidata formaţiunii Mobilizarea Naţională (extremă-dreapta) în scrutinul prezidenţial din Franţa, a pledat miercuri pentru “o apropiere strategică între NATO şi Rusia, imediat ce războiul ruso-ucrainean se va încheia printr-un tratat de pace”. Este interesul Franţei şi al Europei, dar eu cred că şi al Statelor Unite, care nu au niciun interes să asiste la o alianţă strânsă chinezo-rusă”, a declarat Marine Le Pen, în prezentarea politicii externe, potrivit cotidianului Le Monde.

    “Dacă voi fi aleasă preşedinte, voi decide retragerea din Comandamentul integrat al NATO, dar nu voi renunţa la Articolul 5, privind apărarea reciprocă între membrii Alianţei Nord-Atlantice. Dar nu vom plasa trupele noastre nici sub comandamentul integrat al NATO, nici sub un viitor comandament european”, a adăugat Marine Le Pen, justificând decizia prin “refuzul de subordonare faţă de protectoratul american” şi refuzul “implicării în războaiele americane”.

    Marine Le Pen a dat asigurări că ea nu vrea retragerea Franţei din Uniunea Europeană. “Nu am un astfel de proiect”, a precizat ea, potrivit postului BFMTV, explicând însă că vrea reducerea contribuţiilor la bugetul UE. “Vrea să reducem contribuţia la cinci miliarde, acum este în medie de opt-nouă miliarde”, a argumentat Marine Le Pen.

    Conferinţa de presă a candidatei la funcţia de preşedinte al Franţei a fost întreruptă scurt timp de un protestatar care a denunţat relaţiile cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, dar Marine Le Pen a condamnat un act “provocator” şi a dat asigurări că este “independentă de orice putere externă”. Rugată de jurnalişti să comenteze acuzaţiile că a fost în trecut o susţinătoare a preşedintelui rus, Vladimir Putin, Marine Le Pen a precizat: “Niciodată nu am făcut altceva decât să apăr interesele Franţei”.

    Marine Le Pen s-a pronunţat în favoarea extinderii numărului membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU, considerând că trebuie să existe şi reprezentanţi ai Africii şi ai Americii de Sud. În prezent, membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU sunt Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China.

    Marine Le Pen a dat asigurări că, dacă va deveni preşedinte, nu va retrage Franţa din Acordul internaţional de la Paris, privind protejarea climei.

    Referindu-se la relaţia cu Beijingul, Marine Le Pen a argumentat că naţiunea chineză “reacţionează doar la un raport de forţă”. “Voi menţine relaţii de la egal la egal cu Beijingul”, a subliniat ea.

  • Le Pen vrea retragerea Franţei din anumite structuri NATO şi reducerea contribuţiilor la UE

    Marine Le Pen, adversara preşedintelui Emmanuel Macron în scrutinul prezidenţial, pledează pentru “apropierea strategică” între NATO şi Rusia şi, deşi vrea menţinerea Franţei în NATO, propune retrgerea din Comandamentul aliat şi reducerea contribuţiilor la Uniunea Europeană.

    Marine Le Pen, candidata formaţiunii Mobilizarea Naţională (extremă-dreapta) în scrutinul prezidenţial din Franţa, a pledat miercuri pentru “o apropiere strategică între NATO şi Rusia, imediat ce războiul ruso-ucrainean se va încheia printr-un tratat de pace”. Este interesul Franţei şi al Europei, dar eu cred că şi al Statelor Unite, care nu au niciun interes să asiste la o alianţă strânsă chinezo-rusă”, a declarat Marine Le Pen, în prezentarea politicii externe, potrivit cotidianului Le Monde.

    “Dacă voi fi aleasă preşedinte, voi decide retragerea din Comandamentul integrat al NATO, dar nu voi renunţa la Articolul 5, privind apărarea reciprocă între membrii Alianţei Nord-Atlantice. Dar nu vom plasa trupele noastre nici sub comandamentul integrat al NATO, nici sub un viitor comandament european”, a adăugat Marine Le Pen, justificând decizia prin “refuzul de subordonare faţă de protectoratul american” şi refuzul “implicării în războaiele americane”.

    Marine Le Pen a dat asigurări că ea nu vrea retragerea Franţei din Uniunea Europeană. “Nu am un astfel de proiect”, a precizat ea, potrivit postului BFMTV, explicând însă că vrea reducerea contribuţiilor la bugetul UE. “Vrea să reducem contribuţia la cinci miliarde, acum este în medie de opt-nouă miliarde”, a argumentat Marine Le Pen.

    Conferinţa de presă a candidatei la funcţia de preşedinte al Franţei a fost întreruptă scurt timp de un protestatar care a denunţat relaţiile cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, dar Marine Le Pen a condamnat un act “provocator” şi a dat asigurări că este “independentă de orice putere externă”. Rugată de jurnalişti să comenteze acuzaţiile că a fost în trecut o susţinătoare a preşedintelui rus, Vladimir Putin, Marine Le Pen a precizat: “Niciodată nu am făcut altceva decât să apăr interesele Franţei”.

    Marine Le Pen s-a pronunţat în favoarea extinderii numărului membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU, considerând că trebuie să existe şi reprezentanţi ai Africii şi ai Americii de Sud. În prezent, membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate ONU sunt Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Rusia şi China.

    Marine Le Pen a dat asigurări că, dacă va deveni preşedinte, nu va retrage Franţa din Acordul internaţional de la Paris, privind protejarea climei.

    Referindu-se la relaţia cu Beijingul, Marine Le Pen a argumentat că naţiunea chineză “reacţionează doar la un raport de forţă”. “Voi menţine relaţii de la egal la egal cu Beijingul”, a subliniat ea.

  • UE a îngheţat active ale unor oligarhi şi entităţi ruse şi belaruse de aproape 30 miliarde euro

    Grupul operativ „Îngheţare şi punere sub sechestru” are luni o întrunire cu reprezentanţi ai SUA şi ai Ucrainei pentru a discuta despre cooperarea internaţională în ceea ce priveşte aplicarea sancţiunilor.

    Grupul operativ, înfiinţat de Comisie luna trecută s-a reunit periodic pentru a asigura o mai bună coordonare a aplicării sancţiunilor UE împotriva persoanelor şi întreprinderilor ruse şi belaruse.

    Unul dintre obiectivele grupului operativ este să cerceteze legăturile care există între active care aparţin persoanelor incluse pe lista cu sancţiuni ale UE şi activităţi infracţionale. În acest context, grupul operativ a solicitat tuturor statelor membre să facă schimb de informaţii cu privire la activele îngheţate până în prezent în jurisdicţiile lor respective.

    Deşi activitatea este în desfăşurare, iar statele membre sunt încă în curs de compilare şi partajare a informaţiilor, până în prezent mai mult de jumătate dintre statele membre au raportat Comisiei măsurile luate pentru îngheţarea activelor. Acestea au informat cu privire la active îngheţate în valoare de 29,5 miliarde euro, printre care se numără ambarcaţiuni, elicoptere, bunuri imobiliare şi opere de artă în valoare de aproape 6,7 miliarde euro.

    În plus, au fost blocate tranzacţii în valoare de aproximativ 196 miliarde euro. Grupul operativ va continua să se reunească periodic, iar următoarea întrunire va avea loc vineri, 22 aprilie 2022.

  • Războiul din Ucraina: UE discută despre al şaselea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei

    UE discută despre noi sancţiuni împotriva Rusiei. Ar fi al şaselea pachet de sancţiuni, a anunţat ministrul de Externe din Danemarca, potrivit CNN.

    Uniunea Europeană „discută deja un al şaselea pachet de sancţiuni”, în efortul de „a creşte presiunea asupra Rusiei pentru a opri războiul”, a declarat luni ministrul danez Jeppe Kofod.

    „Din partea daneză, vom fi dispuşi să mergem cât de departe putem pentru a găsi un consens în privinţa sancţiunilor, inclusiv în ceea ce priveşte energia”, a declarat Kofod reporterilor la sosirea la o reuniune a miniştrilor de externe din UE la Luxemburg.

    Gabrielius Landsbergis, ministrul de externe din Lituania, a spus că este „bucuros că Comisia Europeană a fost foarte clară că începem să lucrăm la şase pachete cu opţiuni pentru petrol”.

    „Şi sper ca de data aceasta să funcţioneze”, a precizat Landsbergis.

    Europa a impus sancţiuni economice Rusiei după ce armata lui Vladimir Putin a intrat în Ucraina la sfârşitul lunii februarie. Totuşi, sectorul energetic al Rusiei nu a fost încă vizat de sancţiuni, lucru care s-ar putea schimba după apariţia imaginilor cu crimele din oraşele ucrainene.

    Petrolul şi gazele ruseşti ar putea fi următoarea ţintă. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat săptămâna trecută în faţa legislatorilor UE că cea de-a cincea rundă de sancţiuni „nu va fi ultima”.

    „Da, acum am interzis cărbunele, dar acum trebuie să ne uităm la petrol”, a spus Ursula von der Leyen.