BusinessMagazin

Tag: TVA

  • La mulţi ani, 2016! Ce ne aşteaptă în acest an

    Nici bine nu am intrat în 2016 că deja au fost anunţate diverse schimbări, cu un impact major atât asupra românilor, cât şi a întregii omeniri. Iată ce ne aşteaptă în 2016:

    ÎN ROMÂNIA

    – TVA REDUS. De la 1 ianuarie, scade TVA de la 24% la 20%, ceea ce ar trebui să ducă la o scădere cu 3,33% a preţurilor. Scade TVA la medicamente, hoteluri, alimente, furnizarea de apă, restaurante şi catering (9%), cinematografe, muzee, livrările de cărţi, manuale, ziare şi reviste, evenimente sportive şi culturale (5%).

    – IEFTINIRI: ENERGIE ELECTICĂ ŞI GAZE NATURALE. Preţul energiei electrice la consumator va fi cu 5-6% mai mic, de la 1 ianuarie. La fel la gazele naturale pentru consumatorii industriali (de la jumătatea anului); în cazul consumatorilor casnici, evoluţia preţului va depinde de calendarul de liberalizare a preţurilor.

    – IMPOZIT PE DIVIDENTE MAI MIC. Impozitul pe dividente scade de la 16% la 5% şi se va aplica pentru câştigurile aferente anului 2015.

    – IMPOZITE NOI PE CLĂDIRI. Autorităţile locale pot majora cu 500% impozitele pe clădirile şi terenurile neîngrijite. Autorităţile locale vor avea mai multă libertate, astfel că pot creşte impozitele pentru clădirile rezidenţiale, mai ales pentru cele în care se desfăşoară activităţi economice. Pentru clădirile utilizate exclusiv ca locuinţe, impozitarea se va face cu 0,08%-0,2% din baza impozabilă a apartamentului, primăriile având posibilitatea să stabilească cota de impozitare, în acest interval.

    – ÎMPOVĂRAREA PFA. Persoanele fizice autorizate (PFA) trebuie să achite obligatoriu contribuţia individuală pentru pensie (10,5% din venitul net realizat şi plafonată la un nivel anual de maxim cinci salarii medii pe economie). Dacă vor să beneficieze de pensie întreagă trebuie să achite şi contribuţia care ar reveni angajatorului (15,8%) aplicată la veniturile pe care le obţine din această activitate.

    – RCA MĂRIT. Asigurările auto obligatorii se vor majora, însă nu cu mai mult de 50% faţă de valoarea din 2015.

    – SALARIUL MINIM. Salariul minim pe economie va creşte la 1.250 de lei, de la 1 mai.

    – ALEGERI. La începutul verii vor avea loc alegeri locale, iar în luna noiembrie cele parlamentare.

    – LEGEA ANTIFUMAT – Ar putea fi interzis fumatul în toate spaţiile publice închise dacă legea adoptată de Parlament va trece de Curtea Constituţională, unde a fost atacată

    ÎN LUME

    – Problema imigranţilor extracomunitari va continua să fie una din sarcinile principale ale Uniunii Europene în 2016; în septembrie, Statele Unite vor organiza, cu ocazia Adunării Generale ONU, un summit mondial pe tema refugiaţilor.

    – Comunitatea internaţională va intensifica eforturile pentru soluţionarea conflictului din Siria, care durează de cinci ani şi s-a soldat cu peste 250.000 de morţi. Unul din aspectele-cheie este viitorul Administraţiei Bashar al-Assad, susţinută de Rusia şi Iran, dar contestată de Statele Unite şi Uniunea Europeană;

    – Alegeri parlamentare, considerate esenţiale pentru direcţia ţării, vor avea loc în Afganistan;

    – Marea Britanie ar putea organiza referendumul promis de premierul David Cameron privind apartenenţa ţării la Uniunea Europeană;

    – Statele Unite vor organiza, în 8 noiembrie 2016, alegeri prezidenţiale şi alegeri parlamentare, pentru desemnarea celor 435 de membri ai Camerei Reprezentanţilor şi a 34 dintre membrii Senatului;

    – Campionatul European de fotbal – 10 iunie -10 iulie; România va disputa meciul de deschidere cu Franţa, pe Stade France, în 10 iunie, apoi va întâlni Elveţia, la 15 iunie, tot la Paris, iar în 19 iunie va juca în compania Albaniei, la Lyon.

    – Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro: 5-21 august.

  • La mulţi ani, 2016! Ce ne aşteaptă în acest an

    Nici bine nu am intrat în 2016 că deja au fost anunţate diverse schimbări, cu un impact major atât asupra românilor, cât şi a întregii omeniri. Iată ce ne aşteaptă în 2016:

    ÎN ROMÂNIA

    – TVA REDUS. De la 1 ianuarie, scade TVA de la 24% la 20%, ceea ce ar trebui să ducă la o scădere cu 3,33% a preţurilor. Scade TVA la medicamente, hoteluri, alimente, furnizarea de apă, restaurante şi catering (9%), cinematografe, muzee, livrările de cărţi, manuale, ziare şi reviste, evenimente sportive şi culturale (5%).

    – IEFTINIRI: ENERGIE ELECTICĂ ŞI GAZE NATURALE. Preţul energiei electrice la consumator va fi cu 5-6% mai mic, de la 1 ianuarie. La fel la gazele naturale pentru consumatorii industriali (de la jumătatea anului); în cazul consumatorilor casnici, evoluţia preţului va depinde de calendarul de liberalizare a preţurilor.

    – IMPOZIT PE DIVIDENTE MAI MIC. Impozitul pe dividente scade de la 16% la 5% şi se va aplica pentru câştigurile aferente anului 2015.

    – IMPOZITE NOI PE CLĂDIRI. Autorităţile locale pot majora cu 500% impozitele pe clădirile şi terenurile neîngrijite. Autorităţile locale vor avea mai multă libertate, astfel că pot creşte impozitele pentru clădirile rezidenţiale, mai ales pentru cele în care se desfăşoară activităţi economice. Pentru clădirile utilizate exclusiv ca locuinţe, impozitarea se va face cu 0,08%-0,2% din baza impozabilă a apartamentului, primăriile având posibilitatea să stabilească cota de impozitare, în acest interval.

    – ÎMPOVĂRAREA PFA. Persoanele fizice autorizate (PFA) trebuie să achite obligatoriu contribuţia individuală pentru pensie (10,5% din venitul net realizat şi plafonată la un nivel anual de maxim cinci salarii medii pe economie). Dacă vor să beneficieze de pensie întreagă trebuie să achite şi contribuţia care ar reveni angajatorului (15,8%) aplicată la veniturile pe care le obţine din această activitate.

    – RCA MĂRIT. Asigurările auto obligatorii se vor majora, însă nu cu mai mult de 50% faţă de valoarea din 2015.

    – SALARIUL MINIM. Salariul minim pe economie va creşte la 1.250 de lei, de la 1 mai.

    – ALEGERI. La începutul verii vor avea loc alegeri locale, iar în luna noiembrie cele parlamentare.

    – LEGEA ANTIFUMAT – Ar putea fi interzis fumatul în toate spaţiile publice închise dacă legea adoptată de Parlament va trece de Curtea Constituţională, unde a fost atacată

    ÎN LUME

    – Problema imigranţilor extracomunitari va continua să fie una din sarcinile principale ale Uniunii Europene în 2016; în septembrie, Statele Unite vor organiza, cu ocazia Adunării Generale ONU, un summit mondial pe tema refugiaţilor.

    – Comunitatea internaţională va intensifica eforturile pentru soluţionarea conflictului din Siria, care durează de cinci ani şi s-a soldat cu peste 250.000 de morţi. Unul din aspectele-cheie este viitorul Administraţiei Bashar al-Assad, susţinută de Rusia şi Iran, dar contestată de Statele Unite şi Uniunea Europeană;

    – Alegeri parlamentare, considerate esenţiale pentru direcţia ţării, vor avea loc în Afganistan;

    – Marea Britanie ar putea organiza referendumul promis de premierul David Cameron privind apartenenţa ţării la Uniunea Europeană;

    – Statele Unite vor organiza, în 8 noiembrie 2016, alegeri prezidenţiale şi alegeri parlamentare, pentru desemnarea celor 435 de membri ai Camerei Reprezentanţilor şi a 34 dintre membrii Senatului;

    – Campionatul European de fotbal – 10 iunie -10 iulie; România va disputa meciul de deschidere cu Franţa, pe Stade France, în 10 iunie, apoi va întâlni Elveţia, la 15 iunie, tot la Paris, iar în 19 iunie va juca în compania Albaniei, la Lyon.

    – Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro: 5-21 august.

  • Rocada mică în FMCG

    În 2015 Albalact a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului producătorilor de lactate, depăşind rezultatele financiare înregistrate de Danone România anul trecut. Chiar dacă producătorul francez a revenit pe creştere anul acesta, nici afacerea controlată de Raul Ciurtin n-a stat pe loc, ci a bifat plusuri, deci este de aşteptat ca ordinea pe podium să se păstreze. Schimbări de clasament la fel de spectaculoase nu s-au regăsit în niciun alt segment al pieţei de bunuri de larg consum.

    „Albalact este deja lider de piaţă”, spunea persoana cu care am avut ultimul interviu din 2014,înainte de începerea vacanţei de iarnă. Am preluat ca atare informaţia, lansată off-the-record la acea vreme (implicit, tratată ca atare). Informaţia nu putea fi verificată atunci ci doar după ce Albalact şi Danone şi‑au publicat rezultatele oficiale. Atunci s-a văzut că piaţa lactatelor, cu o valoare anuală estimată la 4 miliarde de lei, are un nou lider. Albalact a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 475 de milioane de lei, în creştere faţă de 2013 (423 milioane de lei), iar profitul a crescut şi el, ajungând la 12,3 milioane de lei, faţă de 8,4 milioane de lei în 2013. Cifra de afaceri a Danone, în schimb, a scăzut de la 481 milioane de lei în 2013 la 456 de milioane de lei anul trecut, iar pierderile raportate au crescut, de la 5 milioane de lei la 16 milioane de lei, în acelaşi interval. În primul semestru al anului, Danone a realizat o cifră de afaceri de 230 de milioane de lei, în scădere cu 1,6% faţă de perioada similară a anului anterior; a raportat însă un profit net de 13,8 milioane de lei. Albalact îşi continuă creşterea, plusul estimat pentru 2015 fiind ceea ce Stephane Batoux, directorul general al Albalact, numeşte high single digit, adică un procent apropiat de 10%.

    Albalact este singura afacere controlată de investitori români în topul producătorilor din industria laptelui; francezi, greci şi nemţi (Danone, Friesland Campina, Fabrica de lapte Braşov, Delaco, Hochland, Dorna, Covalact) deţin felii importante din această industrie, abia pe locurile nouă şi zece, în funcţie de cifra de afaceri, mai aflându‑se businessuri locale (Simultan şi Lactag).

    Diametral opus se plasează antreprenorii români în industria cărnii, pe care o domină clar, iar prezenţa străinilor este mult mai slabă. Firme ca Avicola Bacău, Transavia, Cris-Tim, Aldis, Meda au poziţii puternice. Afacerile producătorilor din industria alimentară au primit o importantă gură de oxigen, odată cu reducerea TVA, de la 24% la 9%, la jumătatea acestui an. Primele date despre impactul acestei măsuri au fost anunţate încă din iulie de compania de cercetare de piaţă Nielsen şi indicau un avans de 17% al consumului de alimente în primele două săptămâni după aplicarea acestei decizii. „Efectul reducerii TVA este major şi a fost văzut de noi clar în creşterea din ultimele patru luni. Măsura este cert pozitivă, iar creşterea vânzărilor se datorează atât majorării consumului, cât şi unui proces de «albire» a vânzărilor de retail. Cred că reţelele mari au înţeles oportunitatea şi au transmis această reducere către consumator. Şi toată lumea a beneficiat de asta“, a declarat pentru ZF Dan Minulescu, CEO al Macromex, un grup cu afaceri de peste 100 de milioane de euro.
    Din suma totală pe care românii ar fi putut să o economisească în urma unor preţuri mai mici, 76% a fost reintrodusă în circuitul cumpărăturilor de larg consum, arată un studiu realizat de compania de cercetare de piaţă GfK despre impactul scăderii TVA. Mai mult de jumătate din această sumă a fost direcţionată către produsele alimentare şi băuturile non alcoolice. 17 procente au mers către zona produselor nealimentare – produse de îngrijire personală şi de îngrijire a casei. Restul sumei a rămas în buzunarul românilor, fie pentru alte cheltuieli, fie pentru economisire.

    Pâinea şi produsele de panificaţie au fost primele care au beneficiat de reducerea TVA, încă din 2013, iar pe parcursul a doi ani – din toamna acelui an până în toamna lui 2015 – populaţia a cheltuit pe pâine mai puţin cu jumătate de miliard de euro, potrivit calculelor făcute de Aurel Popescu, preşedintele Rompan, patronatul din industria de morărit şi panificaţie care reuneşte entităţi de profil cu afaceri de 1,5 miliarde de euro; piaţa de morărit şi panificaţie se ridică la peste 3 miliarde de euro. Mai mult, începând cu 1 ianuarie 2016, TVA pentru celelalte produse urmează a fi redusă de la 24% la 20%.

    Î

  • Fiscul rambursează miercuri TVA de 915,7 milioane lei pentru deconturile din perioada 9-21 decembrie

    Astfel, Fiscul a decis pe 10 decembrie să efectueze o selecţie suplimentară pe 21 decembrie, în care să fie incluse toate deconturile de TVA cu decizie de rambursare aprobată în intervalul 9-21 ale lunii, iar plata să fie făcută miercuri, 23 decembrie.

    Suma aprobată a deconturilor a fost de 1,094 miliarde lei.

    Din totalul acesteia, 1 miliard lei reprezintă deconturile cu compensare şi restituire, din care se plătesc 915,76 milioane lei şi se compensează 90,82 milioane lei.

    Deconturile cu compensare integrală reprezintă 88,4 milioane lei.

    La selecţia efectuată pe 9 decembrie, deconturile pentru care exista decizie de rambursare aprobată şi care erau programate la restituire pentru decembrie au totalizat 1,28 miliarde lei.

     

  • Cine a pierdut şi cine a câştigat din scăderea TVA-ului

    Compania de cercetare de piaţă GfK lansează maiAvem mai multe ipoteze:

    •           Românii au avut acelaşi comportament de cumpărare, păstrând astfel suma rămasă în portofelul lor

    •           Au cumpărat mai mult

    •           Au cumpărat mai scump

    •           S-au reorientat către alte categorii

    Cu ajutorul studiului Panel de Gospodării, GfK România a urmărit modificările din structura coşului de cumpărături.

    În concluzie, din suma totală pe care românii ar fi putut să o economisească în urma unor preţuri mai mici, 76% a fost reintrodusă în circuitul cumpărăturilor de larg consum.

    Mai exact:

    •           Mai mult de jumătate din această sumă a fost direcţionată către produsele alimentare şi băuturile non alcoolice.

    •           17 procente au mers către zona produselor ne-alimentare – produse de îngrijire personală şi de îngrijire a casei.

    •           Restul sumei a rămas în buzunarul românilor, fie pentru alte cheltuieli, fie pentru economisire.

    Comportamentul de cumpărare a suferit modificări faţă de momentul prim al impactului scăderii preţurilor. La început, deşi tot aproximativ 70% reveneau în FMCG, proporţia dintre produsele alimentare şi cele ne-alimentare a fost aproximativ egală (iunie – iulie 2015).

    Studiul GfK remarcă, în special pentru produsele de îngrijirea personală, tendinţa de a cumpăra produse dintr-un segment de preţ superior.

    Între timp, acest fenomen s-a diminuat, banii revenind în cea mai mare parte către bunurile alimentare.

    Studiul are la bază date din Panelul de Gospodării GfK România, fiind analizate 3.000 gospodării, reprezentative la nivel naţional.

    Prezentă pe piaţa locală din 1992, GfK România este, de peste 12 ani, institutul numărul 1 de cercetare de piaţă, cu o cifră de afaceri de 16,2 milioane euro în 2014.

  • Cum vede România un bancher român de la Londra

    Unicredit se aşteaptă ca România să aibă anul acesta o creştere economică de sub 4%, iar deficitul să nu depăşească 3%. cât de solidă este însă creşterea economică pe piaţa locală, ce se va întâmpla în continuare cu dobânzile, cum se plasează românia în regiune şi la nivel global povesteşte Dan Bucşa, macroeconomist în cadrul Unicredit Group Londra.

    Venit pentru câteva zile în România, Dan Bucşa a avut o agendă plină cu întâlniri, iar pe parcursul a circa două ore a discutat şi cu jurnaliştii despre felul în care vede evoluţia României, a regiunii şi a economiei mondiale. UniCredit se aşteaptă ca România să aibă anul acesta o creştere economică de sub 4%, însă această evoluţie este în continuare bazată pe consum, cererea internă fiind motorul principal, datorită creşterii creditării în moneda naţională. Şi ţările din regiune se dezvoltă în mod asemănător, dar România se află în frunte când vine vorba de consum, dar investiţiile continuă să lipsească din ţara noastră. Iar consumul, punctează reprezentantul UniCredit, creşte din pricina a trei factori: creditarea, creşterea salariilor şi cheltuielile fiscale.

    „Creditarea populaţiei creşte în România în acest moment cu peste 26%. Cehii au spus că, dacă vor mai avea încă un an cu plusuri ale creditării consumului, vor încerca să o limiteze cu măsuri administrative. Nu cred că BNR va face ceva anul acesta pentru că, în sfârşit, şi-a revenit creditarea în lei“, spune Bucşa, care adaugă că, de obicei, când finanţarea reia trendul ascendent ritmul este mai rapid la început şi apoi încetineşte. Dacă şi anul viitor creşterea creditării va fi de peste 20%, Bucşa este de părere că ar trebui luate măsuri, pentru că există riscul de supraîncălzire.

    Macroeconomistul de la UniCredit a menţionat şi faptul că România este singura ţară din regiune care încearcă o refinanţare a creditelor din valută în monedă locală fără să oblige băncile să facă ceva. „Acesta este motivul pentru care băncile vor refinanţa creditele. Dobânzile în lei scad continuu şi, în acest moment, creditul imobiliar în lei este mai ieftin decât cel în valută. E normal să existe o refinanţare“, mai spune Bucşa. De asemenea, dobânzile vor scădea şi mai mult, iar odată cu reducerea rezervelor minime obligatorii se reduce şi volatilitatea dobânzilor în lei. „Suntem pe calea cea bună“, consideră Bucşa.

    Al doilea factor care determină creşterea consumului este reprezentat de salarii, care au crescut foarte repede în ultima perioadă, un lucru nu tocmai bun pentru economia ţării. „Diferenţa dintre salarii şi productivitate a ajuns în acest moment la cel mai mare nivel de la criză încoace. O asemenea diferenţă am mai văzut într-o singură ţară după criză, în Ungaria“, afirmă Bucşa. Or, ungurii au fost forţaţi să deprecieze moneda. Iar întrebarea principală, în condiţiile în care productivitatea rămâne în urma salariilor, este legată de cât de mare va fi presiunea pe leu. În condiţiile în care salariile se măresc mai mulţi ani la rând, iar cursul valutar creşte, nimeni nu are de câştigat. „Este adevărat că oamenii au iluzie monetară, dar, totuşi, cele două ar trebui să fie corelate“, mai spune Bucşa.

    Pe de altă parte, „investiţiile productive adevărate sunt mai degrabă sub forma creditărilor intra-grup, care sunt bune, dar nu avem cu adevărat equity. Iar un motiv pentru acest lucru este faptul că nu suntem destul de proactivi“. În acest context, reprezentantul UniCredit a povestit cum Ungaria este foarte aproape să convingă investitorii americani să investească într-o nouă fabrică Tesla. Pentru a atrage investiţii străine, maghiarii şi-ar fi alcătuit o echipă specială, care încearcă permanent să-i convingă pe reprezentanţii Tesla să aleagăUngaria. Aceeaşi metodă a fost folosită şi în cazul altor producători auto, motiv pentru care investiţiile în noi fabrici în Europa Centrală şi de Est aleg ca destinaţie Ungaria, Slovacia sau Polonia, iar România şi Bulgaria nu intră în discuţie deoarece nu dispun de infrastructura necesară, iar comunicarea cu autorităţile este greoaie. „Nu vor mai veni investitorii în România doar pentru că suntem ieftini. Ungurii au peste 90 de acorduri bilaterale cu investitori strategici (nu ştim exact ce conţin ele, dar bănuim că beneficiază de facilităţi fiscale sau de facilităţi legate de forţa de muncă, dar şi de reconversie profesională a persoanelor aflate în zonele defavorizate“, exemplifică Bucşa.

    El a mai spus că o creştere repetată a salariului minim afectează competitivitatea prin preţ, pentru că majorează costurile de producţie şi opreşte reducerea şomajului. „Noii angajaţi primesc salariul minim şi eu cred că această creştere a făcut ca  şomajul să nu mai scadă în România se datorează şi acestei creşteri salariale. Salariile cresc prea repede ca să permită reducerea şomajului. Este adevărat că şomajul este mai mic la noi decât în alte ţări din regiune, dar îl şi măsurăm puţin diferit. După calculele noastre, şomajul natural în România este de sub 6%, adică ar mai fi loc ca şomajul să scadă măcar un punct procentual“, apreciază macroeconomistul.

    Al treilea factor al creşterii consumului îl reprezintă cheltuielile fiscale. Dacă cererea internă îşi revine, automat cresc vânzările (şi implicit încasările din TVA) şi profiturile firmelor – deci şi încasările din impozitele directe. „Ţările din regiune mai au foarte mulţi bani de cheltuit, iar România este din nou campioană la acest capitol. Am mai avea de cheltuit în jur de 2,5% din PIB doar pentru atingerea deficitului prognozat. Nu suntem singurii, şi vecini noştri mai au de cheltuit bani până la sfârşitul anului, însă nu la fel de mulţi; polonezii mai au de cheltuit aproape 1% din PIB, iar bulgarii în jur de 1,8%. Nu cred că deficitul va fi mai mare de 3%, cu toate creşterile salariale şi reducerile de taxe luate în calcul“, spune Bucşa.

    Alte ţări, însă, au o mai bună organizare în ce priveşte distribuirea cheltuielilor bugetare, multe guverne ştiiind precis din luna martie ce cheltuiesc, unde şi pentru ce. În România, în schimb, nu prea se cheltuieşte nimic până în noiembrie, iar la final de an este apăsată la maximum pedala alocării de bugete.

    Referindu-se la TVA, Bucşa consideră că încasările sunt totuşi modeste în acest an faţă de 2012, chiar dacă au depăşit nivelul de anul trecut, când însă încasările din TVA au fost foarte slabe, din cauza colectării proaste. Efectele reducerii TVA s-au văzut mai cu seamă în magazine, unde au crescut vânzările, datorită reducerii preţurilor, aşa cum au declarat reţele ca Metro Cash & Carry şi Carrefour.
    În ce priveşte exporturile, acestea au crescut cu 8-9% în toată regiunea, iar Germania rămâne principala destinaţie a produselor trimise peste hotare de fabricile din România; şi exporturile către Italia au început să reia tendinţa de creştere. În plus, principalele ramuri de export, autoturismele şi componentele auto, cresc în continuare şi se poate observa o evoluţie pozitivă şi în ce priveşte exporturile de materialele de construcţii. La polul opus, minusuri semnificative s-au înregistrat în exporturile de vapoare, care este totuşi un domeniu de producţie foarte volatil, în opinia lui Bucşa. Per total, 40% din exporturile româneşti ajung în Germania, Italia şi Franţa, alte pieţe cu potenţial fiind prea puţin adresate. De pildă, către China merg doar 1% din exporturile României, fiind dominate de industria auto şi de materii prime.

     

  • Dezvoltatorii construiesc locuinţe mai mici comparativ cu cele din anii ‘80

    Dezvoltatorii au redus suprafaţa medie a apartamentelor cu două camere pe care le construiesc până la 49-50 metri pătraţi, acestea fiind cu 5% mai mici decât apartamentele confort 1 construite în anii 1980, pentru a obţine un preţ de vânzare cât mai atractiv, arată o analiză a companiei RealTime.

    Cea mai mare pondere a locuinţelor dintr-un proiect rezidenţial nou o ocupă apartamentele cu 2 camere, astfel că aproape 60% din noile ansambluri au în structură acest tip de locuinţe. În Bucureşti ponderea este chiar mai mare, ajungând la 63%.

    ”Motivele reale pentru decizia de a construi mai multe apartamente de 2 camere este una strict legată de aspectul financiar. Limitarea pe care o impune cota de TVA de 5% la un preţ maxim de 380.000 lei şi puterea de cumpărare scăzută în anii de criză de după 2008, au impus pieţei să găsească soluţii low-cost pentru dezmorţirea procesului de vânzare a locuinţelor deja construite şi a celor ce urmează să fie construite”, a declarat Cristina Roşca, Managing Partner RealTime.

    Acest proces a dus la situaţia în care preţurile apartamentelor de 2 camere nou construite să fie mai mici decât ale apartamentele construite înainte de 1989 în zone similare. Mai mult, accentul pe calitate şi amplasament a fost înlocuit de soluţii ingenioase pentru a construi cât mai ieftin, dar şi mai departe de mijloacele de transport, parcuri, şcoli şi grădiniţe, uneori chiar şi de oraş.

    ”Calitatea locuirii a avut şi ea de suferit, deoarece am asistat la reducerea suprafeţelor utile, chiar sub limita legală acceptând şi neinspirata distribuţie a funcţiilor care oferă apartamente cu bucătării fără geam exterior. Suprafaţa medie utilă, fără balcon a unui apartament într-un ansamblu nou în Bucureşti, este de 49-50 metri pătraţi, mai mică cu 5% comparativ cu cea a  apartamentelor confort 1 din anii 1980, a căror suprafaţă medie utilă este de 52-53 metri pătraţi”, a declarat Cristina Roşca.

    Astfel, dezvoltatorii trec de la o extremă la alta când vine vorba de suprafaţa apartamentelor construite pe piaţa locală. Înainte de criză aceştia construiau locuinţe foarte mari mizând pe dorinţa românilor de a locui într-un spaţiu mai larg decât erau obişnuiţi de regimul comunist, dar şi pe apetitul băncilor de a finanţa achiziţii de locuinţe.

    Cei mai mulţi cumpărători de apartamente de 2 camere în blocuri noi sunt tineri, fără copii, cu venituri medii de 3.000-6.000 de lei pe familie şi care accesează programul ”Prima Casă”.

    Pentru cei cu vârsta de peste 30 de ani, apartamentul de 2 camere este de tranzit. Nevoia reală pentru următorii ani va fi pentru apartamente cu număr de camere mai mare, pentru familii tinere cu mai mult de 2 membrii. Nevoia de confort se traduce şi prin intimitate, prin nevoia membrilor de a locui în camera proprie de la o anumită vârstă.

    “Mărirea cotei maxime a preţului pentru TVA 5% la 450.000 lei va încuraja construcţia de locuinţe cu 3 camere în următorii ani. Ne aşteptăm ca ponderea acestora în noile proiecte rezidenţiale de masă să depăşească 50% din numărul total de unităţi construite, astfel reuşind să tindă spre un echilibru între structura cererii şi structura ofertei rezidenţiale; din analizele noastre, solicitările pentru apartamente cu 3 şi 4 camere depăşesc 50% din totalul cererii. Însă mulţi fac un compromis, alegând un apartament cu 2 camere, urmând ca într-un orizont mediu de timp să schimbe apartamentul de 2 camere cu o locuinţă cu mai mult de 3 camere” a declarat Cristina Roşca, Managing Partner RealTime.

    RealTime este in topul companiilor de consultanţă imobiliară, oferind servicii suport pentru activitatea investitorilor ce doresc să-şi plaseze capitalul în oportunităţi imobiliare din România, precum şi pentru dezvoltatori care activează deja pe piaţa imobiliară din România.

  • Toamna aduce scumpiri ale locuinţelor. Preţurile pot creşte şi cu 5%

    Dezvoltatorii anunţă preţuri cu 5% mai mari, chiar şi în zonele ieftine ale Bucureştiului. Motivele: scumpirea materialelor de construcţii şi creşterea cererii. Dispuşi să taie din preţuri sunt cei care se pregătesc să toarne fundaţiile. Iar cei care îşi caută o locuinţă şi nu se grăbesc ar putea plăti mai puţin anul viitor, când TVA-ul va scădea, scriu cei de la Digi 24.

    Piaţa imobiliară s-a mai dezmorţit în intreaga ţară după ce băncile au început iar să dea credite. Unii clienţi interesaţi au avut deja prima întâlnire cu reprezentanţii băncii. Ştiu cât pot împrumuta şi cel mai important ce-şi pot cumpăra cu banii respectivi.

    Unii dezvoltatori din zonele mai ieftine, precum vestul sau sudul Capitalei, anunţă creşteri de preţuri.

    Gabriela Balaniuc, consultant imobiliar: „A fost o uşoară creştere de preţuri între 5 şi 10% ca urmare şi a creşterii preţurilor materialelor, cererea este foarte mare. Majoritatea apartamentelor se vând chiar din stadiul de proiect”, mai notează sursa citată.

    Un apartament de două camere în zona de sud a Capitalei poate costa şi sub 40.000 de euro. Nu va fi aproape de o staţie de metrou, pentru asta mai aveţi nevoie de încă 2-3000 de euro. Cerere există însă şi pentru astfel de locuinţe.

  • Marile schisme

    Când spun marile schisme mă refer, desigur, la separarea dintre politic şi mediul de afaceri, dar şi la cea dintre patronul clientelar şi patronul întreprinzător. Nici politicul, nici patronul clientelar nu au prea mult a se sinchisi de valoarea taxelor sau de impozitarea muncii, iar creşterea consumului, rezultatul reducerii TVA în piaţă este doar un panaceu, pentru că răspunsul adevărat ar fi crearea de noi companii, noi investiţii şi noi locuri de muncă.

    Recent, un prieten, antreprenor din 1990, mi-a trimis un text care explică foarte bine, aşa cum doar un antreprenor pursânge o poate face, schismele de care vorbesc; o să reproduc cât mai mult din textul său:
    „Numeroase speranţe au fost puse în noua clasă antreprenorială din România. Din păcate însă, o multitudine de condiţii sociale şi politice fac ca aceste speranţe să nu aibă temei. În primul rând este vorba de specificul clasei antreprenoriale. Aceasta este împărţită în două categorii distincte: patronul întreprinzător şi patronul clientelar.

    Patronii întreprinzători sunt numiţi în general capitalişti. Imaginea lor continuă să fie aceea a unor exploatatori. Ei sunt consideraţi principalii vinovaţi de existenţa salariilor mici şi a şomajului; ei sunt hoţii îmbogăţiţi peste noapte; ei sunt cei care trăiesc bine pe spinarea celorlalţi. Fără îndoială că în anumite cazuri astfel de aprecieri snt corecte. Însă generalizarea lor este departe de a reprezenta un adevăr. În ciuda celor afirmate de economişti de peste 100 de ani, patronii întreprinzători nu cumpără forţă de muncă, ci surse de profit.

    Fiecare nou angajat este evaluat în funcţie de profitul pe care îl poate genera, mai degrabă decât în funcţie de munca pe care o poate depune. Cu alte cuvinte, nu munca în sine este valorizată, ci munca profitabilă. Patronul întreprinzător se loveşte în activitatea sa de aparatul birocratic extins sau de taxe şi impozite excesive şi prost concepute, care nu sunt generate de activitatea sa directă.

    Cred cu tărie că una din cele mai importante anomalii ale tranziţiei noastre spre economia de piaţă rămâne statul.

    Patronul clientelar a folosit singura formă de supravieţuire, şi anume alianţa cu aparatul politico-administrativ. Întreprinzătorii care au rezistat în timp s-au conformat acestei reguli nescrise, o regulă de fier într-un amalgam de acte normative fără noimă. Este rezultatul unui efort colectiv de adaptare a clasei antreprenoriale la un mediu ostil. Următoarea generaţie de patroni ar putea inventa o altă regulă, mai eficientă, mai puţin costisitoare. Până atunci însă, între ideea de afacere, sursa de finanţare şi piaţă se va interpune în continuare acelaşi şir de integratori hămesiţi, imposibil de ocolit. A-i ignora echivalează cu înmormântarea oricărui proiect.

    Simbioza dintre demnitarii statului şi capitalul privat în formare pare a se eterniza în stil sud-american. Cu trecerea timpului şi răcirea entuziasmului popular pentru ştampila de vot, succesul politic a devenit independent de bani. S-ar putea ca după următoarea campanie electorală finanţatorii să nu mai considere sumele date ca o taxă de protecţie, ci mai degrabă o cheltuială de personal. Relaţia rămâne, cu roluri inversate. Aristocraţii de partid au toate şansele să fie, incognito, amploaiaţi de lux la firme cu forţă financiară.

    Dar cel mai important motiv de incompatibilitate dintre fragilul model de piaţă liberă dorit de toată lumea şi cel clientelar-fraudulos prevalent astăzi constă în caracterul extrem de strâns al resurselor pentru care ele concurează. Regularizarea unei pieţe libere şi transparente, ca să nu mai vorbim de măsurile active de încurajare a ei, presupun cheltuieli substanţiale de buget, de pildă cele presupuse de reforma politicilor şi administraţiei fiscale; dar tot bugetul este sursa ultimă din care provine bogăţia ilicită, iar restrângerea economiei libere este dictată de nevoia de conservare a mecanismelor capitalismului clientelar.

    Ne dorim să avem cât mai mulţi antreprenori activi în decizie, fără să respingem managerii şi tehnocraţii profesionişti. Ca urmare, patronatele cu o reală vocaţie pentru interesele economice şi sociale ale României trebuie să fie constituite, în primul rând, din proprietari adevăraţi şi nu «patroni care administrează sau utilizează capital».“

    Iuliu îmi spune că a scris aceste rânduri în momentul în care mai credea că se poate schimba ceva; înţeleg că acum s-a resemnat. Chiar, oare s-o mai putea schimba ceva?

    Clarobscurul cred că este termenul din pictură ce se potriveşte cu acest text, aşa că ilustrez cu „Băiat aprinzând o lumânare“ de El Greco.


     

  • Taxa pe construcţii speciale ar putea fi eliminată din 2016, iar supraacciza din 2017 – surse

    PSD, PNL, UNPR, UDMR şi ALDE au căzut deja de acord ca TVA să fie redus la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, urmând ca ulterior să aibă loc discuţii şi pentru reducerea suplimentară la 19%, au menţionat sursele citate.

    Taxa pe construcţii speciale şi supraacciza la carburanţi ar fi urmat să fie eliminate, la rândul lor, de la 1 ianuarie 2016, însă, în urma negocierilor de joi, varianta luată în calcul de reprezentanţii partidelor este ca doar taxa pe construcţii speciale să fie eliminată de anul viitor.

    Supraaciza ar urma să rămână în vigoare până în 2017, potrivit unor surse participante la discuţii.