Tag: turisti

  • Un castel uitat de lume într-un sat din România a fost readus la viaţă de un conte cu o poveste desprinsă parcă din filme. Cum s-a transformat castelul

    Un castel uitat transformat total după o investiţie de 1 milion de euro a pus din nou pe harta TURISTICĂ A ROMÂNIEI un sat din Covasna. Iniţiatorul acesteia? Un conte cu o poveste care pare desprinsă din vremurile de odinioară, când totul era mai simplu.

    Într-un sat din judeţul Covasna, Micloşoara, un vechi castel construit în urmă cu aproape patru secole a prins iarăşi viaţă. Castelul, o fostă reşedinţă al familiei Kalnoky, o veche familie nobilă originară din Transilvania, a fost readus la viaţă de către contele Tibor Kalnoky, urmaşul familiei nobile. Întors în România în anii ’90, contele Tibor Kalnoky s-a stabilit acolo unde au locuit şi înaintaşii săi şi a hotărât să readucă la viaţă vechile construcţii transilvănene.

    Castelul din Micloşoara a fost construit în 1648, iar până în anii 1900 a aparţinut familiei Kalnoky. În 1939 clădirea a fost naţionalizată, iar ulterior a fost  recuperată de contele Kalnoky. Castelul a fost în întregime restaurat şi a fost decorat astfel încât să aducă aminte de viaţa din Transilvania de altădată, iar acum funcţionează ca un muzeu.

    „Noi avem o vedere holistică despre turismul local pentru că avem atât de multe aspecte inedite în România care ar trebui exploatate şi dezvoltate. Micloşoara este un mic sat cu 500 de locuitori, este foarte frumos, foarte vechi, într-un mediu natural care se îmbină cu un stil de viaţă ce nu se mai găseşte în altă parte în Europa. Aici am făcut casele de oaspeţi, care sunt precum un muzeu viu, am făcut şi un pub, iar castelul funcţionează ca muzeu care poate fi vizitat ca obiectiv turistic”, spune contele Tibor Kalnoky.

    În Micloşoara, contele deţine şi câteva case de oaspeţi, decorate în stilul tradiţional transilvănean care aduce aminte de viaţa de altădată din regiunea istorică. Casele au trecut printr-un proces amplu de recondiţionare, iar piesele de mobilier atât din casele de oaspeţi, cât şi cele din castel, sunt obiecte vechi, recondiţionate de către meşterii populari din zona Transilvaniei.

    „Nu numai cazarea este importantă, ci este important să existe şi activităţi astfel încât turiştii să ia parte la viaţa locală. Aici în Covasna sunt multe posibilităţi din punct de vedere natural precum Lacul Sfânta Ana, Cheile Vârghişului sau Lacul Albastru de la Racoş”, explică contele Kalnoky.

     


    Contele Tibor Kalnoky: „Noi vrem să ne reîntoarcem la rădăcinile simplităţii, acolo unde este esenţa vieţii.”


    El spune că în prezent dezvoltă un proiect de turism ecvestru, iar pentru acest lucru s-a gândit să acceseze fonduri europene. De acest tip de turism, contele se ocupă de zece ani, dar până acum era destinat turiştilor străini care vizitau România.

    „Noi facem ture de la o zi până la o săptămână pe cal, din sat în sat, un lucru care nu mai există altundeva. Până acum am avut oameni doritori de a practica acest tip de turism care au venit din Canada sau Australia. Întotdeauna i-am întrebat de ce vin aici pentru că au peisaje frumoase şi acolo, iar ei mi-au răspuns că este adevărat, dar că acolo nu au cultură. Aici este punctul nostru forte, avem o natură neatinsă, o natură care este în armonie cu civilizaţia şi avem o cultură străveche încă vie, autentică, un lucru inedit în Europa”, precizează contele Kalnoky.

    După părerea sa, turismul ecvestru a început să se dezvolte semnificativ în ultimii ani, multe centre ecvestre fiind în oraşele mari din România.

    Mulţi dintre vizitatorii caselor de oaspeţi şi ai castelului din Micloşoara erau în anii trecuţi turişti străini, mai exact 90% străini din totalul turiştilor de la Micloşoara, dar odată cu pandemia care a impus o serie de restricţii pentru limitarea răspândirii virusului, numărul turiştilor a fost aproape de zero. Dar turiştii românii nu au întârziat să apară.

    „Turiştii străini  au găsit un stil de viaţă care s-a pierdut în vest, turismul românesc până acum a căutat inversul, a căutat lux, locuri unde se găseşte o cultură mai dezvoltată. Acum cu pandemia am rămas fără străini, dar am fost descoperiţi de către un segment al societăţii româneşti care vede calitatea în ceea ce facem noi. Se redescoperă o calitate de viaţă care nu există în multe locuri din ţară”, spune contele.

    Profilul turistului străin care păşea în Micloşoara era conturat de o situaţie materială bună, cu o vârstă de peste 50 de ani, oameni care voiau să se reîntoarcă în copilărie. Totuşi, turiştii români care au preferat acest tip de turism au fost aceia de peste 30 de ani, cei mai mulţi din oraşe mari care voiau să descopere un stil de viaţă care se îmbină cu mediul natural.

    Titulatura l-a ajutat pe contele Kalnoky să promoveze turismul din zona Covasnei, dar el spune că turiştii nu ar trebui să se aştepte la un mod de viaţă regal, ci la unul simplu. Contele Kalnoky este un apropiat al prinţului britanic Charles, care în ultimii ani a promovat Transilvania ca destinaţie turistică. Una dintre proprietăţile prinţului Charles este în grija contelui Kalnoky şi anume cea de la Valea Zălanului.

    „Este important background-ul nobiliar, dar nu trebuie să fie înţeles greşit pentru că noi facem aici inversul faţă de ceea ce se aşteaptă oamenii. Noi vrem să ne reîntoarcem la rădăcinile simplităţii, acolo unde este esenţa vieţii. La noi nu găsiţi baterii de duş aurite sau servitori, aici noi ne reîntoarcem la esenţa vieţii, ceea ce nu se găseşte altundeva”, spune contele.

     


    TURIŞTII ROMÂNI CARE AU PREFERAT ACEST TIP DE TURISM AU FOST ACEIA DE PESTE 30 DE ANI, CEI MAI MULŢI DIN ORAŞE MARI CARE VOIAU SĂ DESCOPERE UN STIL DE VIAŢĂ CARE SE ÎMBINĂ CU
    MEDIUL NATURAL.


    Restaurarea castelului a putut fi posibilă prin accesarea unor fonduri norvegiene, iar proiectul de investiţii a ajuns la aproape 1 milion de euro. Procesul de restaurare a clădirii din Micloşoara a durat circa trei ani.

    Ca planuri de viitor, contele Kalnoky spune că urmează să deschidă un restaurant şi încă două case de oaspeţi. În următorii cinci ani, contele are în plan deschiderea unui centru ecvestru lângă Sfântu Gheorghe, unde se află un castel mai mare decât cel de la Micloşoara.

    Casele de oaspeţi de la Micloşoara primeau anual circa 5.000 de turişti, dar pandemia a schimbat puţin acest lucru, iar anul acesta contele Kalnoky spune că se aşteaptă să aibă un număr total de 3.000 de turişti.

    „Din punct de vedere al turismului, cred că vom ajunge la 60% faţă de un an normal pentru că am pierdut primăvara, doar la mijlocului lunii iunie au început să se mai mişte lucrurile. Sperăm ca toamna să fie mai lungă faţă de anii anteriori. Nu sunt prea optimist, nu ştiu ce va fi anul viitor pentru că nu cred că vor dispărea în totalitate restricţiile de circulaţie, nu putem conta pe străini anul viitor”, afirmă contele Kalnoky.

    Odată cu pandemia, contele spune că a observat o tendinţă a pieţei şi anume cererea pe ultima sută de metri. Rezervările de tip last minute reprezintă o problemă pentru cei care deţin unităţi de cazare din cauza impredictibilităţii foarte mari.

    „Dacă astăzi avem 300 de rezervări pentru luna octombrie, vineri poate avem 400, foarte multă impredictibilitate, nu se poate planifica nimic, acest lucru este foarte important din punctul de vedere al forţei de muncă, cum să ne organizăm pentru ultimele luni. Este foarte dificilă această situaţie”, adaugă contele Kalnoky.


    ODATĂ CU PANDEMIA, CONTELE SPUNE CĂ A OBSERVAT O TENDINŢĂ A PIEŢEI ŞI ANUME CEREREA PE ULTIMA SUTĂ DE METRI. REZERVĂRILE DE TIP LAST MINUTE REPREZINTĂ O PROBLEMĂ PENTRU CEI
    CARE DEŢIN UNITĂŢI DE CAZARE DIN CAUZA IMPREDICTIBILITĂŢII FOARTE MARI.



  • Descoperă România altfel. Locuri de cazare ce fură ochii, arhitecturi inspirate din poveşti, investiţii de un milion de euro

    Hunnia Huntanya şi Cuibul de Lemn sunt două dintre cazările din România care au fost construite cu o arhitectură diferită de cea cu care sunt obişnuiţi turiştii. Hunnia Huntanya, din Vlăhiţa, judeţul Harghita, duce cu gândul la vechile triburi ale hunilor şi este un complex format din şapte case unde turiştii se pot caza şi un restaurant cu o arhitectură inedită. Cuibul de Lemn, din Râşnov, judeţul Braşov, construit în mijlocul munţilor, dă impresia vizitatorilor că sunt priviţi datorită arhitecturii clădirii.

    Hunnia Huntanya din judeţul Har­ghi­ta este un complex de căsuţe, care

    şi-au des­chis uşile pentru turiştii în vara lui 2019. Din complex mai face parte şi un res­taurant, a cărui arhitectură este cel pu­ţin interesantă, care a fost deschis în 2019. Încă de la deschiderea căsuţelor, ce­re­rea de cazare a fost mare în contextul în care mulţi vizitatori frecventau restau­ran­tul, spun reprezentanţii Hunnia Hun­tanya.

    Arhitectura complexului a fost inspirată din istoria triburilor hunilor, iar numele Hunnia Huntanya a fost creat tot cu gândul la triburile nomade. Investiţia totală pentru construirea restaurantului şi a căsuţelor a ajuns la aproape un milion de euro, mai exact 900.000 euro.

    Suma ar fi fost mai mică dacă proprietarii complexului ar fi ales o arhitectură pătrată a caselor şi restaurantului, dar formele rotunjite ale clădirilor au însemnat costuri mai mari.

    În 2019, compania care deţine complexul turistic a avut o cifră de afaceri de aproape 600 mii lei, iar reprezentanţii Hunnia Huntanya spune că anul acesta se aşteaptă la o creştere a afacerilor astfel încât să încheie anul acesta cu afaceri de 700.000 lei.

    În ceea ce priveşte dezvoltarea complexului, reprezentanţii acestuia spun că au de gând să mai construiască o piscină şi câteva căsuţe. În prezent complexul are şapte căsuţe. De asemenea, în planurile de dezvoltare proprietarii Hunnia au de gând să creeze mici ateliere meşteşugăreşti astfel încât vizitatorii să aibă ocazia de a-şi reaminti sau a cunoaşte modul în care trăiau şi lucram strămoşii noştri.

    Cele şapte căsuţe ale complexului le oferă posibilitatea turiştilor de a respecta distanţa fizică, atât de necesară în această perioadă. Totodată, weekendurile din luna octombrie au un grad de ocupare 100%, iar gradul de ocupare din timpul săptămânii în luna octombrie se află undeva la 35%. Preţul unei camere duble este de 385 lei, conform site-ului de rezervări booking.com

    O altă cazare a cărui arhitectură fură ochii vizitatorilor este Cuibul de Lemn, din Râşnov, judeţul Braşov. Situat în mijlocul pădurii, una dintre clădiri pare a fi un uriaş ce priveşte vizitatorii care calcă în zonă. Cuibul de Lemn ar putea fi o opţiune de cazare pentru cei care îşi doresc un loc izolat, unde natura se îmbină armonios cu omul.

    “Conceptul Cuibul de Lemn aminteşte de căldura unui culcuş ferit, spaţiu personal şi siguranţă. Hotelul de tip retreat este o punte de legătură către valorile locale, unde oaspeţii se simt mult mai puţin grăbiţi”, se arată pe pagina hotelului.

    Cuibul de lemn

  • Un loc DE BASM din România. Cum arată cel mai mare parc de agrement din ţara noastră care este la doar 3 ore de mers de Bucureşti – GALERIE FOTO

    În ultimii ani, antreprenorii din peisajul turistic local se întrec în a găsi locuri şi idei originale pentru a porni noi huburi turistice în regiuni mai puţin cunoscute, departe de hiperaglomeratele staţiuni de pe litoral sau de pe Valea Prahovei.  Unul dintre aceste businessuri este ZagaZaga, un complex de lux născut într-o zonă mlăştinoasă din Delta Siretului, în care turismul era, până acum, inexistent.

    „Suntem iubitori de apă şi de tot ce ţine de Delta Dunării. Am vrut astfel să o aducem cât mai aproape de casă, aşa că am construit de la zero tot ce se vede astăzi în Delta Siretului. Înainte nu existau canalele pe care turiştii se plimbă astăzi cu bărcile, înteaga zonă era acoperită de mlaştină”, povesteşte Camelia Dobrişan, acţionar în companie.

    „ZagaZaga a fost încă de la început şi continuă să fie o provocare pentru noi toţi. Din păcate nu am reuşit să deschidem atât de repede pe cât ne-am dorit şi acest lucru s-a simţit în venituri. ZagaZaga este un business integrat, tot ce producem în cadrul fermei se vinde direct consumatorului la cherhana şi la restaurantul piscinei”, detaliază ea una dintre provocările care s-au ivit pe parcurs.

    Complexul este situat în Delta Siretului, pe limita dintre judeţele Vrancea şi Galaţi, în satul Doaga, „un loc pe care putem să îl numim acasă. Ne-am născut şi am crescut în această zonă”, spune Dobrişan. Primii turişti au venit anul trecut, însă lucrările au început încă din 2014, cu o investiţie iniţială de 5 milioane de euro fără TVA.

    „Am apelat la fondurile europene, prin Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), cu sprijinul CEC Bank. Fondurile au fost doar pentru partea de piscicultură. Am realizat ferma de sturioni, dragarea lacurilor şi am construit canalele”, explică ea.

    În prezent, complexul se întinde pe o suprafaţă totală de 82 de hectare şi cuprinde 41 de bungalouri mobile (care pot acomoda fiecare o familie cu doi adulţi şi doi copii), 11 bungalouri plutitoare cu aceeaşi capacitate de cazare, 26 de iurte (fiecare iurtă având capacitate de cazare pentru doi adulţi şi un copil pe un pat suplimentar), o cherhana, un hambar pentru evenimente private şi corporate, un parc de aventură cu trasee în copaci şi tiroliene amplasate pe malurile lacurilor din interiorul parcului de agrement, o piscină şi două terenuri de tenis.

    Întregul complex este unic, spune Dobrişan: „Te poţi deplasa de la recepţie până la bungalou sau cherhana cu barca, fiecare bungalou are propriul ponton”. 

    Capacitatea maximă de cazare a complexului este de 200 de persoane, iar preţurile sunt cuprinse între 53 şi 89 de euro / noapte pentru bungalouri şi între 40-53 de euro / noapte pentru iurte, modificându-se în funcţie de sezon dar şi de organizarea diferitelor festivaluri la locaţie, de pildă „cel mai mare festival de blues din România, Focşani Blues Festival”, organizat în 2019 în cadrul complexului.

    Lista activităţilor care se pot desfăşura pe parcursul şederii la ZagaZaga cuprinde: plimbări cu barca pe canalele şi lacurile din complex, pescuit sportiv, plimbări cu bicicleta, căţărări şi trasee în parcul de aventură, acces la piscina cu apă sărată, plimbări cu căruţa, vizitarea fermei de animale, tenis, excursii la mausoleul de la Mărăşeşti şi la mănăstirile din jur şi degustări de vinuri la cramele din apropiere.

    Clienţii ZagaZaga au vârste cuprinse între 2 şi 80 de ani şi sunt, cu preponderenţă, corporatişti sau familii. „Am organizat anul trecut multe team buildinguri. Corporatiştii cu venituri peste medie preferă să îşi organizeze evenimentele la noi în complex. În weekenduri cei mai mulţi turişti sunt familiile cu copii.

    De asemenea, şi pescarii ne vizitează foarte des. Iar celebra şedinţa foto de după nuntă, trash the dress, este organizată săptămânal la noi în complex – cuplurile vin pentru peisajele superbe, pentru apusurile romantice, dar şi pentru cinele liniştite pe malul lacului sau pe ponton.” Anul trecut s-au cazat la ZagaZaga câteva mii de turişti, „dar au fost foarte mulţi cei care ne-au trecut pragul pentru o zi, doar pentru activităţile din complex, aşa că putem spune, fără a fi lipsiţi de modestie şi fără exagerare, că vizitatorii au fost de ordinul zecilor de mii”, spune Dobrişan. Cei mai mulţi clienţi care au optat şi pentru cazare sunt din Bucureşti şi din vestul ţării, în timp ce pentru toate celelalte activităţi din cadrul complexului vizitatorii sunt din judeţele limitrofe: Bacău, Vaslui, Brăila şi Buzău.

    Deşi ZagaZaga ar fi trebuit să îşi deschidă porţile anul acesta încă din luna martie, răspândirea pandemiei de COVID-19 i-a forţat pe reprezentanţii afacerii să amâne primirea turiştilor. „Am amânat deschiderea acestui sezon cu trei luni, ceea ce pentru noi înseamnă foarte mult, fiind un business sezonier, cu funcţionalitate între lunile martie şi noiembrie. Angajaţii au fost în şomaj tehnic. Am fost nevoiţi să facem investiţii majore pentru a putea respecta normele de igienă şi siguranţă impuse, dar ştim că sănătatea şi siguranţa clienţilor noştri sunt cele mai importante.”

    În 2019, complexul a funcţionat cu 60 de angajaţi, însă anul acesta, în plin sezon, echipa se va mări cu alte 40-50 de persoane. În perioada imediat următoare reprezentanţii afacerii au bugetat o investiţie de 1,2 milioane de euro, sumă care va fi direcţionată spre dezvoltarea serviciilor şi diversificarea activităţilor.

    „Un prim plan de dezvoltare este acela de producţie, procesare şi vânzare a peştelui în restaurantele şi magazinele proprii. Vom dezvolta totodată întregul complex, a cărui capacitate de cazare va creşte de la 200 de locuri la 800.” Pe listă este trecută, de asemenea, şi dezvoltarea unei componente de agroturism: o stână şi o microfermă de animale cu iepuri, păsări, cai şi vaci în care turiştii să poată participa efectiv la activităţile specifice. „În acest moment există deja la ZagaZaga o livadă în care  începând de anul viitor, turiştii vor găsi mere, prune, caise, zmeură sau căpşuni.”
    Am întrebat-o pe Camelia Dobrişan dacă se ia în calcul deschiderea unui nou complex similar în altă regiune, iar răspunsul său a fost ferm: „Nu, ZagaZaga este un concept unic în România şi aşa va rămâne”. Tocmai de aceea, adaugă ea, businessul nu are niciun competitor. „În zona Deltei Siretului nu există turism; turiştii care ajung la ZagaZaga vin datorită campaniilor noastre de promovare.

  • Ţara unde trecerile de pietoni sunt pavate cu cristale Swarovski, iar politicienii merg cu autobuzul

    În ciuda faptului că se află în inima Europei, Elveţia a avut dintotdeauna un aer misterios. Atât localnicii, cât şi turiştii, au împărtăşit aspecte pe care nu le crezi până nu le vezi cu ochii tăi, cum ar fi apa impresionant de limpede şi curată, încrederea şi siguranţa în transportul public sau regulile stricte în ceea ce priveşte procesul de reciclare.

    Dat fiind faptul că unul dintre cele mai populare produse de export ale olandezilor sunt ceasurile, nu e surprinzător faptul că punctualitatea reprezintă o caracteristică de bază a acestei naţiuni, la un mod care îi uimeşte plăcut pe turişti. „Poţi să-ţi plănuieşti un întreg itinerariu bazat pe transportul public şi poţi fi sigur că se va respecta întru totul”, spune Thierry Blancpain, un turist în cadrul unui forum cu impresii despre Elveţia. „Am avut un plan ce includea o schimbare de tren, intervalul fiind de două minute, şi totul a decurs conform orarului.

    Am călătorit în multe ţări de-a lungul Europei sau SUA, dar nu am întâlnit nicăieri o asemenea acurateţe”, a adăugat acesta. De fapt, transportul public este atât de sigur şi curat, încât este folosit uneori şi de vedete. „Politicienii cu funcţii înalte folosesc de multe ori transportul public” spune Thierry Blancpain. „Cu câţiva ani în urmă am stat în tren lângă unul dintre cei şapte membri ai consiliului federal al Elveţia, o funcţie apropiată de cea a unui ministru”, adaugă el.

    Pe de altă parte, aici, chiar şi mersul pe jos are un statut special. De exemplu, în oraşul Berna trecerile de pietoni sunt împodobite cu un element deosebit –  pietre Swarovski. Conform unui membru al aceluiaşi forum, „trecerile de pietoni din Berna care au fost create până în 2012 sunt împrejmuite cu cristale Swarovski pentru a îmbunătăţi vizibilitatea din timpul nopţii”.  „Oficialii de la Berna au decis amestecarea vopselei galbene a trecerii de pietoni cu mici granule de cristal Swarovski, care sunt de zece ori mai scumpe granulele folosite în mod obişnuit”, explică el.

    De asemenea, elveţienii sunt obsedaţi de reguli şi foarte atenţi în ceea ce priveşte protejarea mediului înconjurător, de unde rezultă unul dintre cele mai elaborate sisteme de reciclare din lume. „Pentru a arunca hârtie sau carton trebuie să le laşi pe bordură în dimineaţa zilei destinate hârtiei, dar trebuie neapărat strânse într-o formă dreptunghiulară şi legate cu o sfoară specială”, explică Gabriel Gambetta. „Dacă greşeşti ceva din toate procedurile, nu îţi va lua gunoiul, ci îţi va lăsa o notă explicativă cu ceea ce nu ai făcut bine. Dacă arunci sticlă în gunoiul obişnuit sau comiţi o ofensă similară, poliţia va controla obiectele aruncate de tine, te va identifica şi te va chema la secţia de poliţie unde vei fi amendat”, mai adaugă Gambetta.

    Obsesia legată de curăţenie şi mediul înconjurăror are şi părţile sale bune. De exemplu, este acceptat şi normal să bei apă din aproape toate fântânile exterioare din ţară – lucru pe care nu îl auzi în niciun caz în alte ţări. „Dacă nu este potabilă apa din fântână, va fi foarte clar semnalizat, însă nu am văzut mai multe de cinci astfel de locuri în toată viaţa mea”, spune Thierry Blancpain.

    Deşi majoritatea ridică în slăvi punctele tari ale Elveţiei, există, totuşi, şi câteva minusuri. Unul şi probabil cel mai mare este costul de trai ridicat. „Da, se ştia faptul că e o ţară scumpă, dar nivelul despre care vorbim este cu multe peste cât te-ai aştepta”, spune Craig Arthur, un britanic care s-a mutat în Elveţia. „Plăteşti 20 de lire pentru o călătorie de 15 minute cu trenul. Într-adevar, salariile sunt la nivelul cheltuielilor. Odată cu primul fluturaş de salariu te adaptezi rapid la noile realităţi. Dar probabil pentru turişti e groaznic”, spune britanicul.

     

  • Un oraş din Elveţia le oferă bani turiştilor care intenţionează să îl viziteze

    Oraşul elveţian Geneva încearcă să atragă turişti oferindu-le 100 de franci elveţieni (93 de euro), scrie The Independent.

    În loc de cash, vizitatorii vor primi un card cadou pe care îl pot folosi la hoteluri, restaurante, cafenele şi baruri. Oaspeţii trebuie să stea cel puţin două seri într-un hotel pentru a putea beneficia de bani.

    De asemenea, banii pot fi folosiţi în peste 100 de business-uri partenere, incluzând aici hotelul de cinci stele Mandarin Oriental Genève, Four Seasons Hôtel şi alte 56 de locaţii. Cardul este valabil până în data de 31 decembrie 2020 şi nu se poate converti în cash.

    Într-o decizie asemănătoare, Insulele Canare au început să le ofere turiştilor asigurări gratuite privind incidentele legate de coronavirus.

    Mişcarea, lansată de Departamentul Turismului, Industriei şi Comerţului în parteneriat cu firma de asigurări AXA, acoperă atât cetăţenii spanioli cât şi turiştii străini care se cazează într-unul din hotelurile de pe teritoriul insulelor.

     

  • Ghilotina pandemiei stă deasupra agenţiilor de turism: 14 agenţii care au intermediat vacanţe de 2 mld. lei în 2019 văd scăderi între 20% şi 70%

    ♦ Pentru Christian Tour (Cristian Pandel), agenţie cu vacanţe de peste 500 mil. lei intermediate anul trecut, 2020 este cel mai greu an din istoria de 23 de ani ♦ Sorin Stoica, proprietar al Eturia, se aşteaptă la un declin între 25 şi 40% pentru întreaga industrie ♦ Travel Brands, care grupează agenţiile preluate de germanii de la Der Tour, se află în iulie la 10% din bugetul estimat pentru această lună.

    Restricţiile drastice de că­lă­torie impuse în martie, une­le dintre ele pre­lun­gite până astăzi, au golit buzunarele agenţiilor de tu­rism din România, care au ajuns în situaţia în care înre­gis­trea­ză încasări modice de luni întregi, însă au volu­me de mun­că mult mai mari decât în mod normal, fi­ind ne­voi­te să re­pro­grameze va­can­ţele eşuate.

    Circa 15 din cele mai mari agenţii de turism din România au răs­puns solicitării ZF refe­ritoare la evoluţia busi­nessurilor lor în 2019 şi în prima parte a anului 2020, când ghilotina pandemiei a şters mare par­te din progresul ultimilor ani şi din pri­mele două luni din 2020. Niciuna nu raportează scăderi mai mici de 5-10% pentru primele şase luni ale acestui an şi nici nu vede declinuri mai mici de câteva zeci de pro­cente la nivelul între­gu­lui an 2020. Agenţiile care au răspuns so­lici­tărilor ZF au in­ter­mediat în 2019 va­can­ţe cu o valoare cu­mu­lată ce depăşeşte 2 mi­liarde de lei, potrivit calculelor ZF.

    Pentru Christian Tour de pildă, agenţie deţinută de Cristian Pandel, cu vacanţe de peste 500 mil. lei inter­me­diate anul trecut, 2020 este cel mai greu an din istoria de peste 23 de ani de activitate.

    „Pandemia de Covid-19, ale că­rei repercusiuni am început să le resimţim încă din a doua parte a lunii fe­brua­rie, a avut şi con­tinuă să aibă un impact de­vasta­tor la nivelul industriei turis­mu­lui“, spune Diana Di­ma, marketing director la Christian Tour.

    De la debutul pandemiei, agenţia are venituri aproape inexistente, la un vo­lum de muncă incomparabil mai mare faţă de o perioadă normală.

    Situaţia este similară şi la J’Info Tours, agenţie fondată de fa­milia Pavel, care a ra­portat pentru pri­mul semestru din 2020 prima pierdere din cei 30 de ani de activitate, perioa­dă în care a trecut şi prin criza valutară din ‘97-’98, şi prin cea financiară din 2009-2010.

    Sorin Stoica, proprietar şi CEO al agenţiei Eturia, spune că se aşteaptă anul acesta la un declin între 25 şi 40% faţă de 2019 pentru întreaga industrie. Agenţia a marcat o scădere de 70% a businessului în perioada martie-iulie 2020 faţă de acelaşi interval al anului trecut, mai ales în contextul în care vacanţele pe care le propune sunt exotice şi au fost printre primele tăiate de pe listă în acest an.

    „Noi suntem pre­gătiţi să relansăm va­can­ţele exotice a aces­tui an, dar încă ur­mă­rim dinamica evo­luţiei virusului Sars-CoV-2“, spu­ne Sorin Stoica.

    Nici pentru Travel Brands, agenţiile preluate anul trecut de germanii de la Der Tour, situaţia nu este mai bună, businessul fiind, în iulie, la 10% din bugetul estimat pentru această lună.

    „Activitatea de rezervare şi vânzare din agenţiile de turism s-a oprit brusc. Ne-am pomenit în plină activitate de reprogramare a concediilor turiştilor, de modificare a pachetelor turistice. Practic, am refăcut fiecare rezervare cel puţin o dată. A fost ca şi cum ne-am lovit de un zid. Deodată, destinaţiile s-au închis. Toate“, spun reprezentanţii Travel Brands, cu vânzări de aproape 700 mil. lei în 2019.

    Reacţii similare din piaţă vin şi de la alte agenţii mari, ca Paralela 45, Cocktail Holidays sau Happy Tour, dar şi din partea unor jucători cu businessuri mai mici, ca Danco Pro, Romania Travel Plus sau Wens Tour.

    Criza economică de acum mai bine de un deceniu a făcut ca industria agenţiilor să treacă, de la o valoare de 3,5 miliarde de lei în 2008, la 2,8 miliarde de lei în 2009, potrivit datelor agregate de la Registrul Comerţului, ceea ce înseamnă o scădere de 700 mil. lei, echivalentul a 20%, într-un singur an.

    Datele din 2018, cel mai recent an pentru care toate companiile şi-au depus bilanţurile la Ministerul de Finanţe, arată că agenţiile de turism aveau un număr cumulat de peste 10.200 de angajaţi. Cu zece ani în urmă, în 2008, domeniul număra 11.700 de salariaţi, urmând ca în 2009 să scadă sub 10.700.

  • Anunţul pe care trebuie să îl ştie toţi cei care pleacă în vacanţă în Grecia. Autorităţile vor introduce o taxă pentru turiştii care au nevoie de servicii medicale

    Autorităţile elene au decis, în premieră, că turiştii care intră pe teritoriul Greciei vor avea de achitat o taxă de 20 de euro în cazul în care au nevoie de servicii medicale pe durata concediului. Până acum, turiştii nu achitau taxe decât dacă era necesară internarea în spital.

    Potrivit unui articol publicat pe healthreport.gr, Ministerul Sănătăţii din Grecia a decis că taxa va fi achitată de toţi turiştii care se prezintă la unităţi sanitare, clinici sau spitale. Mai mult, cei care necesită analize sau alte teste vor fi nevoiţi să achite şi alte taxe. Noile măsuri se aplică şi celor care locuiesc în Grecia fără a fi rezidenţă permanentă.

    Potrivit articolului, autorităţile speră să colecteze sume importante de bani în timpul sezonului de vară. Preţul unui test de COVID-19 efectuat la un spital public costă în general sub 50 de euro, dar instituţiile private pot cere sume mai mari.

  • Cum se desfăşoară o călătorie în Grecia în vremuri de pandemie?

    În alţi ani, călătoriile mele începeau în momentul în care ajungeam la poarta de îmbarcare şi îmi pregăteam biletul şi paşaportul pentru control. Nu dădeam prea multă atenţie drumului până la aeroport, celorlalţi pasageri sau cozilor de la punctele de check-in. Anul acesta însă lucrurile stau diferit. Până şi pregătirea bagajului a fost neobişnuită. Punga cu lichide a fost supraîncărcată de sticle cu dezinfectant şi spirt, iar buzunarele genţii, ticsite cu măşti şi şerveţele dezinfectante.

    După două concedii anulate şi o lungă perioadă de călătorit doar cu maşina, am ajuns pentru prima dată anul acesta în aeroportul Henri Coandă pentru a pleca într-o deplasare cu presa spre Grecia, unde am mers pentru a lua pulsul turismului şi a vedea ce măsuri de siguranţă sunt aplicate la faţa locului în vremuri de pandemie.

    Ziua plecării a fost joi, într-o dimineaţă cu trafic nu foarte aglomerat. Am ajuns la aeroport cu 3 ore înainte ca avionul nostru să decoleze, deoarece în prezent pentru a ajunge de la intrare la poarta de îmbarcare există o serie nouă de proceduri. Dacă plecaţi încărcaţi de bagaje, trebuie să ţineţi cont că, mai nou, maşinilor, fie personale, fie taxiuri sau alte servicii de ride-sharing, nu le mai este permis accesul chiar în faţa intrărilor de la secţiunea Plecări, ci va trebui să coborâţi la o distanţă de circa 100 de metri şi să parcurgeţi pe jos drumul până la pavilioanele de triaj, în număr de patru (pavilioanele A, B, C şi D), aplasate în faţa intrării aeroportului. De altfel, aici am avut cel mai mult de aşteptat – în jur de 20 minute până am fost strigaţi.

    Se permite accesul simultan unui număr de maximum zece persoane, care pot intra în incinta aeroportului după ce li se măsoară temperatura de către un angajat. Dacă afară o parte dintre călători nu îşi puseseră încă mască, în interior toată lumea o poartă, cu foarte rare excepţii. La ghişeele de check-in există, din 1,5 metri în 1,5 metri, marcaje roşii pe podea, care indică distanţa de siguranţă dintre călători, deşi în cazul grupurilor sau al familiilor mai numeroase nu este respectată întocmai. Sunt, de asemenea, şi mai multe puncte de self check-in, care nu erau folosite însă de nimeni. O dată la câteva minute, se aude în boxe un mesaj prin care călătorii sunt rugaţi să păstreze distanţa de un metru şi jumătate faţă de celelalte persoane.

    De punctul de securitate şi de cel de control al actelor am trecut imediat, urmând să străbat zona de dutty-free. Lucrurile stau acum diferit în magazinele de cosmetice, unde înainte de pandemie puteai să testezi fără probleme creme, produse de make-up sau parfumuri. Una dintre angajate mi-a spus că în prezent sticlele de parfum sunt dezinfectate o dată la două ore, produsele precum rujurile lichide, mascara sau fondurile de ten pot fi testate doar cu ajutorul consultantelor din magazin, care le vor oferi clienţilor periuţe sau spatule de unică folosinţă, iar rujurile solide pot fi testate pe piele (nu direct pe buze) doar pe propria răspundere. Spaţiul de fumat şi zonele de luat masa sunt închise, însă restaurantele funcţionează în regim take-away, iar tonomate cu snackuri şi băuturi găsiţi în continuare la tot pasul.

    Am urcat în avion cu masca pe faţă şi ceva emoţii. La intrare ne-au întâmpinat două însoţitoare de zbor pe care, în alt loc, le-aş fi confundat cu doi patiseri sau cofetari: „blindate” din cap până-n picioare cu combinezoane albastre, bonete şi măşti. Călătorii aveau la rândul lor măşti, lucru de altfel obligatoriu. Nu au purtat-o toţi corespunzător, însă acestora li s-a atras atenţia de către însoţitorii de zbor. În prezent, deşi este o companie de linie, pe cursele Tarom veţi primi doar o sticlă de apă sigilată, însoţită de un şerveţel dezinfectant. S-au înlocuit aşadar băuturile servite în pahare sau căni, dintr-o singură sticlă. Faţă de forfota obişnuită, printre pasageri a fost multă linişte, dar la aterizare nu au lipsit obişnuitele ropote de aplauze, de care, în timpul autoizolării la domiciliu, aproape că îmi era dor.

    Zborul care ne-a adus în Creta, pe aeroportul din Chania, a fost una dintre primele curse charter ale agenţiei de turism Cocktail Holidays de anul acesta, Grecia fiind în prezent singura destinaţie pe care compania operează, ca urmare a restricţiilor aplicate în dreptul altor ţări, fie din partea statului român, de pildă obligativitatea ca turiştii întorşi din Turcia să rămână 14 zile în carantină, fie din partea altor state incluse în oferta touroperatorului, dar şi din pricina scăderii majore a numărului de turişti, pe fondul răspândirii pandemiei de COVID-19.

    Astfel, dacă într-o perioadă obişnuită compania opera săptămânal, în Grecia, în jur de 12-13 zboruri, cu un total de circa 2.300 de turişti, acum are doar cinci curse, cu un număr de aproximativ 600-650 de turişti, potrivit lui Dan Goicea, CEO şi fondator al agenţiei. Una dintre măsurile luate de companie pentru a impulsiona revenirea turiştilor a fost introducerea în poliţele de asigurare incluse în pachetele sejururilor a unei prevederi suplimentare, prin care este acoperită şi situaţia îmbolnăvirii cu virusul SARS-CoV-2 ori plasarea în carantină în România din cauza suspiciunii de îmbolnăvire, caz în care turistul poate anula călătoria şi poate primi banii înapoi.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, măsura se aplică şi în cazul în care soţul, soţia sau o rudă de gradul I, care nu însoţeşte clientul companiei în călătorie, se îmbolnăveşte de COVID-19 şi necesită internarea la terapie intensivă ori „viaţa îi este pusă în pericol”, iar turiştii care au achiziţionat un sejur prin intermediul agenţiei şi au plecat deja în vacanţă trebuie să se întoarcă acasă. De asemenea, în situaţia în care asiguratul se îmbolnăveşte în timp ce se află în concediu, cheltuielile medicale vor fi suportate prin intermediul „protecţiei medicale, conform asigurării medicale internaţionale incluse în pachetul achiziţionat”. Măsura se aplică şi celor care au încheiat o poliţă de asigurare pentru un sejur înainte de anunţul includerii noului produs, dar exclude situaţiile precum „alertele de călătorie, teama de a călători sau neglijenţa gravă”.
    Ajunşi la destinaţie, după un zbor de circa o oră şi jumătate, am intrat în aeroport, unde am fost opriţi pentru a ni se verifica codul QR primit pe e-mail cu o seară înainte, în urma unei declaraţii obligatorii care se completează cu minimum
    24 de ore înainte de decolare şi în care vi se cere să precizaţi data plecării/întoarcerii, destinaţia, adresa la care veţi fi cazaţi şi alte date personale. De acolo am trecut printr-un punct de triaj, unde s-au efectuat pentru toţi pasagerii, cu două excepţii, teste de coronavirus. Procedura este simplă şi rapidă: ţi se cere numele, care este notat pe o etichetă lipită ulterior pe o eprubetă înmânată unui alt angajat şi eşti direcţionat spre un separeu unde ţi se recoltează proba cu un băţ asemănător scobitorilor de urechi. La final ţi se spune să rămâi în ziua respectivă la hotel, urmând ca în maximum 24 de ore să fii contactat doar în cazul în care testul a ieşit pozitiv. În caz contrar îţi poţi continua liniştit sejurul. La momentul scrierii articolului, călătorii care sosesc în Grecia pe cale aeriană nu trebuie să aibă un test de coronavirus efectuat, însă cei care ajung pe cale terestră sunt obligaţi să prezinte dovada efecturării testului COVID cu maximum 72 de ore înainte.
    Prima staţiune în care am fost cazaţi a fost Almiryda, situată la aproximativ 20 de minute de Chania, una dintre cele patru mari provincii ale Cretei. În camerele din complexul la care am fost cazaţi aici am găsit telecomenzile televizorului şi ale aparatului de aer condiţionat învelite în folii de plastic, iar restaurantul hotelului dispunea, în dreptul bufetului suedez, de panouri de plexiglas, dincolo de care accesul era permis doar angajaţilor, care purtau mănuşi şi măşti şi îţi explicau de la distanţă în ce constă fiecare fel de mâncare. Dacă doreai aprovizionarea farfuriei, primeai una curată, nu puteai merge cu cea din care serviseşi deja masa. Plaja din apropierea complexului era liberă, doar o mică parte dintre şezlonguri fiind ocupate. La fel de goale erau şi tavernele din staţiune, care îşi aşteptau puţinii clienţi de anul acesta cu preţuri mici şi muzică bună, fie în acorduri de bouzouki, fie cântată de valurile mării.
    În cazul unui al doilea hotel la care am stat, lucrurile se desfăşurau la fel – în piscină era permis accesul unui număr limitat de persoane simultan, personalul poartă măşti şi mănuşi, iar curăţenia în cameră se face, de la o zi la alta, la cerere.
    A doua zi după sosirea în Creta am avut un interviu cu Kyriakos Kotsologu, comisar pentru turism al regiunii Creta. De la el am aflat că pe toată insula există trei hoteluri COVID, două în Heraklion şi unul în Chania, unde nu există un spital COVID, însă există secţii speciale, inclusiv una de naşteri, pentru mamele infectate cu SARS-CoV-2. Pe tot teritoriul Cretei există 320 de paturi pentru primirea persoanelor cu COVID, la care se mai adaugă alte 120 de paturi pentru terapie intensivă. Strict la nivelul provinciei Chania sunt 80 de paturi pentru primirea persoanelor infectate cu coronavirus, alături de alte 30 de paturi pentru terapie intensivă. „Dacă o persoană nu se simte bine, dar în urma testării rezultatul este negativ, îşi va continua vacanţa. Dacă are simptome uşoare şi medii este transportat la spital, unde va sta în unul dintre cele 80 de paturi în care va primi îngrijirile necesare.”
    În Creta se efectuează aproape 1.200 de teste pe zi, fiecare test costând autorităţile 100 de euro. Astfel, doar pentru teste sunt cheltuiţi zilnic 120.000 de euro, iar până la sfârşitul sezonului autorităţile cretane se aşteaptă să ajungă la cheltuieli totale, doar pentru teste, de circa 15 milioane de euro. În ceea ce priveşte persoanele infectate cu coronavirus, cheltuielile pentru tratarea bolnavilor care nu sunt la terapie intensivă se ridică la 120 de euro. „Sunt găzduiţi, hrăniţi, controlaţi de medici.” Până la data interviului (10 iulie) în Creta fuseseră înregistrate doar 19 cazuri de coronavirus, la o populaţie de circa 650.000 de persoane, necalculând şi turiştii, ce-i drept mult mai puţini decât în alte sezoane. 
    În anii precedenţi, Creta înregistra peste 5 milioane de turişti, dintre care 300.000 erau români, şi un număr de 50 de milioane de înnoptări, calculate la un sejur mediu de zece zile pe insulă. Anul acesta însă există trei scenarii posibile, dar niciunul nu este foarte optimist: primul vizează atingerea unui nivel de 30% din totalul de turişti primiţi în alţi ani, un altul, sub 30%, iar în cel mai bun scenariu autorităţile cretane estimează că vor înregistra o maximă de 40% din volumul altor ani. „Dacă ar fi 40%, am fi chiar mulţumiţi”, spune Kotsologu. Scăderea este dramatică, deoarece jumătate (circa 3,2 miliarde de euro) din veniturile anuale ale Cretei, care acoperă 15% din încasările totale din turism ale Greciei, se bazează pe industria turismului, 10% din încasări fiind reinvestite. Anul acesta însă pierderile vor ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro. Potrivit lui Kotsologu, 2020 va fi un an de consolidare, cu lucrări de amenajare, de pregătire a terenului pentru anul următor, când speră să ajungă la capacitatea normală, dacă va fi găsit un vaccin care să stopeze răspândirea pandemiei. În ceea ce priveşte angajaţii din turism, de la un număr obişnuit de aproximativ 100.000 de persoane, industria funcţionează acum cu doar 30% dintre angajaţi, iar cei care nu lucrează primesc în prezent un ajutor de stat lunar de 500 de euro până la sfârşitul lunii septembrie. Mulţi dintre angajaţii care lucrează în industria turismului au însă şi mici producţii proprii care le mai amortizează pierderile – ulei, măsline, portocale. Hotelurile sunt deschise tot în procent de 30% şi au reguli stricte de funcţionare. De pildă, dacă nu au medic specializat pe COVID-19, amenda ajunge la 4.000 de euro. Pentru persoanele fizice, deopotrivă cetăţeni şi turişti, care nu poartă mască în spaţii închise, cum ar fi magazine sau autobuze, amenda este de 150 de euro. La taverne nu am văzut personalul fără mască, dar am observat că în magazinele de suveniruri sau diverse buticuri unii vânzători nu o purtau sau o puneau când intra un client. Dar existau numeroase alte locuri în care regulile erau respectate ca la carte. În privinţa preţurilor, Kotsologu spune că acestea au rămas cam ca anul trecut. „Sunt preţuri logice, corecte.”
    În opinia sa, pandemia  de COVID-19 nu a atras după sine doar o criză sanitară şi economică, ci şi una socială, fiecare influenţând-o pe cealaltă şi apărând astfel riscul unei rupturi între oameni. „Pe vremuri, dacă treceai pe lângă cineva, zâmbeai, te salutai cu acea persoană. Acum lumea se înstrăinează. Ni se vor schimba obiceiurile şi modul de a reacţiona. Unul dintre principiile de bază ale ospitalităţii greceşti e ca aceasta să fie izvorâtă din suflet. Nu vrem să se altereze acest lucru. Dacă coronavirusul va reuşi să distrugă asta, Creta îşi va pierde unul dintre principiile sale de bază, după care a funcţionat de-a lungul timpului.”
    Mesajul său pentru români este să profite de aceste momente, când există atât de puţini turişti pe insulă. „Veţi cunoaşte o altă Creta, în alt fel, iar faptul că nu este multă lume vă va crea o altfel de senzaţie.”
    Într-adevăr, deşi probabil că mulţi cunoaşteţi deja insula Creta, marele plus al acestori vremuri este aerul relaxant pe care vi-l va oferi, faptul că nu va trebui să vă înghesuiţi şi să daţi din coate pe străduţele din fosta cetate veneţiană Chania, să aşteptaţi înfometaţi după nenumărate comenzi la taverne sau să împărţiţi spectaculoasele plaje Balos şi Elafonissi cu alte mii de turişti. Obligatoriu trebuie pusă pe lista de obiective plaja Preveli, mărginită de o pădure exotică de palmieri, spre care veţi avea o privelişte captivantă dacă vă veţi încumeta să urcaţi treptele abrupte până la punctul de belvedere. Ca şi pe plajele Balos şi Elafonissi, la Preveli se ajunge cu feribotul, însă spre deosebire de primele două, aici veţi găsi o terasă şi veţi avea şi opţiunea de a veni cu autocarul sau cu maşina, luând însă în considerare drumul dus-întors până la plajă, destul de anevoios. Aceste trei plaje sunt însă doar un exemplu din numeroasele obiective pe care Creta le pune la dispoziţia turiştilor.

    INSULA FĂRĂ CORONAVIRUS
    De aici am plecat spre Santorini, una dintre cele mai luxoase insule elene, care anul acesta se mândreşte şi cu faptul că nu a înregistrat niciun caz de coronavirus. Dacă în Creta mai vedeai, din loc în loc, o încălcare a măsurilor de protecţie impuse de autorităţi, în Santorini am avut senzaţia că locuitorii au primit o educaţie spartană. Încă de la îmbarcarea pe feribot am fost uimită de stricteţea cu care am fost controlaţi atât la urcare, când ni s-a măsurat temperatura şi ni s-au verificat declaraţiile pe propria răspundere, completate în prealabil, în care sunt prezentate o serie de scenarii legate de posibilitatea de a fi intrat în contact cu o persoană infectată cu coronavirus şi care trebuie bifate corespunzător, cât şi în timpul călătoriei, când personalul a patrulat în permanenţă pentru a verifica dacă şi purtăm masca corespunzător. În boxe sunt oferite instrucţiuni legate de protecţia împotriva coronavirusului, mesajele fiind însoţite totodată şi de video-uri informative pe ecranele disponibile. Vasul funcţionează acum la jumătate din capacitate, deoarece unul din două scaune este marcat cu o bandă prin care e indicată interdicţia de a te aşeza. Drumul din portul Heraklion, de unde ne-am îmbarcat, spre Santorini durează în jur de două ore şi un sfert pe sens şi are un cost de aproximativ 70 de euro/ sens.
    Ajunşi la destinaţie, am urcat în autocar pentru transfer, care nu a plecat însă de pe loc până nu ne-am pus toţi măştile corespunzător. De asemenea, deşi legea permite accesul unui număr de şase persoane la aceeaşi masă, unele restaurante locale impun turiştilor să servească masa doar în număr de patru, iar mesele sunt distanţate corespunzător. În plus, la unele terase sunt folosite în loc de oliviere sticle în miniatură, de unică folosinţă, cu ulei şi oţet, iar mesele sunt acoperite cu şervete de hârtie, pentru o singură utilizare. Iar la obiectivele   turistice, cum ar fi cramele, personalul poartă, de asemenea, viziere sau măşti şi mănuşi. A doua zi aveam să aflu şi motivul exigenţei tuturor: 95% din veniturile insulei vulcanice provin din turism şi transporturi, insula acoperind cu aceste două industrii 3% din PIB-ul total al Greciei. Antonis Sigalas, primarul insulei, spune că într-un an obişnuit ajungeau în Santorini în jur de 3 milioane de turişti, din care o treime veniţi de pe vasele de croazieră, în tranzit, media înnoptărilor fiind de 2-3 nopţi, iar principalele naţionalităţi: asiaticii şi americanii, urmaţi de turiştii europeni din Marea Britanie, Germania, Italia, Franţa şi Spania. Anul acesta însă croazierele au fost interzise, iar aşteptările sale sunt ca numărul vizitatorilor să scadă la circa 500.000 de turişti, care, spune el, vor opta însă pentru un sejur mai lung, de circa şapte nopţi, astfel că „veniturile nu vor înregistra o scădere foarte mare“. Anul acesta, numărul angajaţilor din turism din Santorini a scăzut la jumătate, de la 24.000 la circa 12.000.
    În prezent, insula este vizitată de aproximativ 1.500 de turişti, din care circa 10% sunt şi testaţi. În cazul în care vor fi înregistrate cazuri, autorităţile au pregătite un spital local şi un hotel destinat pacienţilor infectaţi. Prin prisma numărului mic de turişti aflaţi în prezent pe insulă, Sigalas spune că este un moment propice pentru a o vizita pe îndelete. „Nu am înregistrat niciun caz de coronavirus. (…) Este o ocazie unică să vă bucuraţi de o insulă frumoasă în linişte şi în siguranţă, pentru că până acum a fost foarte aglomerat.“ Într-adevăr, după cum mi-a spus şi reprezentantul unei agenţii de turism locale, în general Santorini e atât de aglomerată încât abia ai loc să intri pe insulă. Acum poţi să o admiri în linişte – fie că decizi să porneşti la pas pentru a vizita celebrele Oia şi Fira sau alte sate în care arhitectura caselor albe cu acoperişurile în nuanţe intense de albastru îţi va fura privirile şi îţi va încărca memoria telefonului, sau că alegi o degustare de vin în cea mai veche cramă industrială de pe insulă, urmată, la finalul zilei, de un apus spectaculos cu privelişte spre vulcanul încă activ, înconjurat de apele Mării Egee.
    De asemenea, deşi nu veţi găsi nisip fin şi apă în nuanţe de smarald, plajele din Santorini alcătuiesc în schimb peisaje dramatice – cum este, de pildă, Plaja Roşie, întinsă la baza unui perete stâncos de culoare stacojie. Plajele cu nisip negru, întâlnite în majoritatea staţiunilor de pe insulă, au la rândul lor un aer exotic şi te gonesc spre mare din cauza temperaturilor ridicate care îţi ard tălpile.
    O altă experienţă pe care o puteţi încerca este urcarea cu telecabina din port spre Fira sau, pentru o notă tradiţională, cu catârul, fiecare având un cost de 6 euro. Listei i se poate adăuga şi o zi de cumpărături, deoarece Santorini abundă în buticuri pline de produse hand-made sau suveniruri pentru toate gusturile. Preţurile sunt foarte diferite în funcţie de staţiune. Dacă în Oia, renumită pentru celebrităţile şi miliardarii pe care îi găzduieşte în fiecare an, acestea sunt mai piperate, în staţiunea Perisa, de pildă, veţi întâlni preţuri mult mai accesibile.
    În ceea ce priveşte numărul de hoteluri deschise, în momentul de faţă în Santorini funcţionează doar circa 50-60% dintre unităţile hoteliere, dar Sigalas estimează o creştere de până la 80% în luna august, cu un grad de ocupare de 70%. El spune că pe insulă măsurile de siguranţă la unităţile de cazare sunt mai uşor de respectat deoarece majoritatea unităţilor de cazare au un singur etaj, nefiind structurate pe mai multe niveluri, cu sute de camere, ca în alte destinaţii. Hotelul Imperial Med Resort & Spa, la care am fost cazaţi, era structurat după acest model – fiecare oaspete era cazat într-o căsuţă individuală, iar pentru a respecta rigorile locului, înainte de a intra în zona de servire a mesei ţi se cerea să îţi dezinfectezi mâinile, urmând ca mai apoi să îţi aştepţi rândul la o distanţă de siguranţă, marcată pe podea.
    În prezent, spre insula Santorini se poate ajunge fără escale, pe cale aeriană, prin cursele charter ale agenţiei de turism Cocktail Holidays, operate de Tarom. Compania Wizz Air va opera, de asemenea, curse spre insulă începând cu luna august, iar pe cale maritimă există opţiunea folosirii feribotului dinspre alte insule.
    Întoarcerea în Bucureşti a fost oarecum diferită – în aeroportul din Chania am fost lăsaţi să ne îmbarcăm fără să ni se mai măsoare temperatura, iar aeroportul Otopeni a fost mai aglomerat decât la plecare, unii călători uitând cu desăvârşire să respecte distanţarea socială în dreptul benzilor de ridicare a bagajelor de cală sau pe culoare. Însă aceste aspecte nu merită probabil să vă răpească plăcerea de a călători. Dacă vă faceţi curaj să urcaţi în avion, nu uitaţi să respectaţi întocmai măsurile de siguranţă sanitară şi nu numai. Iar gelul şi şerveţelele dezinfectante, spirtul şi măştile de protecţie sunt de nelipsit din bagaj. Concedii însorite!

  • Englezii se pregătesc pentru al doilea val: Premierul Boris Johnson plănuieşte să interzică călătoriile interne şi să pună sub carantină toţi turiştii de pe teritoriul Marii Britanii

    Premierul britanic Boris Johnson plănuieşte să interzică călătoriile interne şi să plaseze sub carantină turiştii de pe teritoriul Regatului Unit pe măsură ce autorităţile se pregătesc pentru al doilea val de infecţii cu coronavirus, conform Business Insider.

    Guvernul britanic încearcă să îşi evalueze opţiunile prin care să evite al doilea val fără să relanseze starea de urgenţă, văzută ca un „factor de descurajare” pentru prim-ministru.

    Numărul de cazuri de COVID-19 a început să crească rapid în Marea Britanie săptămâna trecută, forţând guvernul să impună restricţii pentru 4,5 milioane de oameni din nordul Angliei şi să amâne relaxarea măsurilor de distanţare socială.

    În schimb, guvernul ia în considerare o serie „flexibilă” de opţiuni, care ar putea fi lansate în zonele în care numărul de infecţii creşte semnificativ. Printre măsurile luate în calcul de autorităţi se numără izolarea persoanelor cu afecţiuni severe care sunt, în consecinţă, mai vulnerabile la COVID-19.

    Firma de analiză financiară EY Item Club estimează că economia Marii Britanii nu îşi va reveni la nivelurile înregistrate înainte de pandemie până în 2024. Analiştii, care folosesc un model economic asemănător Trezoreriei Marii Britanii, sugerează că rata şomajului din Regatul Unit va creşte de la 3,9% la 9%, iar economia ţării va înregistra un declin de până la 11,5% anul acesta.

  • Doi turişti români din Grecia, confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, plasaţi în carantină

    Doi turişti români au fost confirmaţi cu infecţie cu noul coronavirus, în timp ce se aflau pe teritoriul Greciei, şi au fost plasaţi în carantină, anunţă, sâmbătă, Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

    „În continuarea informaţiilor cu privire la situaţia turiştilor români din Republica Elenă, Ministerul Afacerilor Externe precizează că Ambasada României la Atena a fost notificată de către doi cetăţeni români cu privire la confirmarea acestora pentru infecţia cu COVID-19, în urma testării la intrarea pe teritoriul Greciei. Aceştia au fost deja plasaţi în carantină în unităţi hoteliere special desemnate şi sunt asistaţi medical. În ambele cazuri, starea de sănătate a persoanelor infectate este bună. Reprezentanţii misiunii diplomatice a României la Atena sunt în dialog cu cei doi cetăţeni şi sunt pregătiţi să acorde asistenţă consulară, conform competenţelor”, conform MAE.

    MAE precizează că protocoalele epidemiologice, inclusiv efectuarea carantinei sau eventuale decizii de retestare a cetăţenilor confirmaţi ca fiind infectaţi sunt luate de către autorităţile elene, conform legislaţiei în vigoare.

    În ceea ce priveşte situaţia din punctul de trecere a frontierei Kulata-Promachonas, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentantul Ambasadei României la Sofia aflat la faţa locului, coloana de autovehicule aflată în aşteptare pentru accesul în punctul de frontieră se întinde, la acest moment, pe o lungime de 5-6 km, timpul de aşteptare fiind de aproximativ patru ore.

    De asemenea, MAE precizează că, în contextul blocajului înregistrat în cursul dimineţii şi ca urmare a demersurilor întreprinse de Ambasada României la Atena şi de Consulatul General al României la Salonic, autorităţile elene au suplimentat resursele alocate, în prezent accesul pentru autoturisme făcându-se pe 3 benzi, iar testarea în 2 puncte simultan.