BusinessMagazin

Tag: tranzactii

  • Şi-a început cariera în zona farma, iar acum lucrează în imobiliare. A gestionat peste 50.000 de metri pătraţi în ultimii 2 ani

    Din 2008 conduce, în cadrul DTZ Echinox, departamentul Office, care gestionează tranzacţiile de închiriere a spaţiilor de birouri. În ultimele 24 de luni, echipa de care este responsabilă a închiriat peste 50.000 de metri pătraţi de birouri. Licenţiată a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti, Mădălina Cojocaru s-a angajat la începutul carierei sale, în 2000, în echipa de marketing & sales a A&D Pharma, şi se ocupa de promovarea produselor dermocosmetice din portofoliul Mediplus.

    Apoi, în anul III de facultate, a fost recrutată de directorul comercial al hotelului Sofitel (acum Pullman) şi a lucrat în hotelărie timp de şase ani ca account manager în departamentul de vânzări, iar apoi încă un an în cadrul hotelului Novotel din Bucureşti. Povesteşte că nu a avut un plan de carieră şi nici nu a terminat una dintre facultăţile care i-ar fi putut da o direcţie clară din punct de vedere profesional, precum cele tehnice, de drept sau de medicină. „Totuşi, cunoaşterea limbii franceze şi-a pus amprenta asupra primilor ani de carieră şi m-a ajutat să intru în lumea corporate într-o perioadă în care comunitatea de business franceză din Bucureşti era extrem de activă.“

    Însă intrarea în sectorul imobiliar a fost premeditată, deoarece observase că era un domeniu cu potenţial, iar contactele create în industria ospitalităţii au ajutat-o la semnarea rapidă a primelor tranzacţii. „Era o piaţă extrem de dinamică, în sectorul de birouri se construia foarte mult, rata de neocupare ajunsese la un moment dat la 1%, astfel că munca brokerilor era mai degrabă concentrată pe identificarea spaţiilor decât pe cea a diversificării portofoliului de chiriaşi.“

    Apoi a urmat declinul pieţei imobiliare, perioada 2009 – 2010 fiind cea mai dificilă din cariera sa: „Trebuia să fii creativ, să-ţi diversifici serviciile, să vizezi clienţi care aveau nevoie de servicii de consultanţă pentru reducerea cheltuielilor şi eficientizarea spaţiului. Era un moment în care aproape nimeni nu mai dorea să se mute, majoritatea chiriaşilor fiind concentraţi pe scăderea costurilor de ocupare“. În acea perioadă, peste 50% din volumul tranzacţiilor intermediate de membrii departamentului Office au vizat renegocieri de contracte de închiriere.

    Spune că pe termen lung, peste zece ani, şi-ar dori să-şi continue activitatea în zona imobiliară: „Este un domeniu extrem de dinamic, plin de provocări, din care ai mereu ceva de învăţat şi în care filosofia «it’s not personal, it’s business» nu se aplică“.

  • Vineri dimineaţă, Skynet s-a născut!

    O ştire ignorată de marele public, şi pe bună dreptate, pentru că pare a-i pasiona doar pe bancheri şi finanţişti: vineri dimineaţă lira sterlină a căzut pe pieţele valutare la minimul ultimilor 31 de ani, după două minute de haos provocate de o serie de ordine de vânzare generate de computere.

    Lira s-a prăbuşit cu 6,1%, cea mai mare scădere de când Marea Britanie a ales să părăsească Uniunea Europeană, la 1,1841 dolari/liră. Cel puţin o platformă electronică de tranzacţionare a înregistrat o tranzacţie la 1,1378 dolari.

    În ianuarie, într-o mişcare asemănătoare, randul sud-african s-a prăbuşit cu peste 9% în 15 minute. Amploarea şi viteza scăderii de acum semnalează volatilitatea extremă din piaţă şi devine o regulă, în condiţiile în care volumele de tranzacţioare variază puternic, iar traderii care folosesc algoritmi încep să câştige cotă de piaţă. “Într-un cuvânt: înfricoşător”, a spus Karl Schamotta, director de schimb valutar la Cambridge Global Payments din Toronto. “Încrederea în pieţele valutare a fost afectată puternic din nou, iar orice trader care a lucrat în seara aceasta va pune puternic la îndoială calitatea lichidităţii”, a adăugat el.

    Pentru a înţelege ce se întâmplă, să trecem de la lira sterlină la un proiect de infrastructură: recent, un tunel a fost terminat în zona munţilor Allegheny din Statele Unite. Tunelul nu este pentru maşini sau oameni, ci pentru un cablu de fibră optică care leagă bursa din New York de piaţa futures din Chicago.Cablul acela salva 100 de mile şi trei milisecunde din timpii de comunicare dintre cele două entităţi financiare.

    Trei milisecunde sunt pentru insul obişnuit o nimica toată, aşa că te poţi întreba: o merita oare? Se pare că da, pentru căulterior cel puţin alte două companii şi-au croit propriile reţele de date în zonă, legând cele două oraşe americane, iar timpii au scăzut de la 14,5 milisecunde la doar (acest “doar” e cumva ironic) 8,5 milisecunde. Nu mult mai târziu au venit alţii care au renunţat la cablu şi au pus la punct o reţea de comunicaţii bazată pe microunde şi care au redus timpul de comunicare cu alte 3,2 milisecunde. De ce toată această nebunie?

    Este vorba de tranzacţiile rapide care sunt făcute de computere, fără intervenţie umană, în miimi de secundă. Este vorba de cumpărări şi vânzări de active financiare făcute în milisecunde, o uluitoare lume a ultratranzacţiilor, cu sume importante care îşi schimbă stăpânii în câtimi minuscule de timp şi în care apare câte o „criză” la câteva secunde. Unele dintre aceste crize evoluează în cascadă şi apar efecte de genul căderii lirei sterline sau a randului sud-african.

    Pentru a da o dimensiune tranzacţiilor realizate de maşini, trebuie să spun că acest gen de operaţiuniînsumează zilnic 200 de miliarde de dolari. Poate că nu pare atât de mult dacă facem comparaţie cu cele 5.100 de miliarde de dolari pe zi, cât este piaţa valutară mondială, dar, pe de altă parte, este mai mult decât PIB-ul României dintr-un an.

    Iar maşinile şi tranzacţiile efectuate de acestea nu sunt responsabile doar pentru cădera lirei sterline sau a randului. În mai 2010 maşinile au determinat căderea indicelui Dow Jones cu peste 9% şi au şters din piaţă 1.000 de miliarde de dolari. În octombrie 2014 au provocat o cădere majoră a titlurilor de stat americane, iar în august 2015 au mai ras 1.200 de miliarde de dolari de pe bursa americană. Tot în august 2015 maşinile au dărâmat dolarul din Noua Zeelandă, iar în mai 2016 un investitor şi algoritmii săi au îngenunchiat piaţa futures chineză.

    Cum zicea omul acela mai sus: “Înfricoşător!” Ringul acela cu inşi care ţipă unii la alţii “Buy!” şi “Sell!” a rămas doar pentru filme, pentru spectacol, pentru că maşinile sunt responsabile de trei sferturi din tranzacţiile bursiere americane.

    Omenirea traversează o perioadă în care pare că mizează din ce în ce mai mult pe tehnologie: telefoanele au devenit nişte asistenţi personali indispensabili, automobilele aspiră la autonomie, casele sau eletrocasnicele, ca să nu mai vorbesc de computere, au propria viaţă, care se intersectează, eufemistic vorbind, din ce în ce mai rar cu cea a stăpânului. Multe dintre aceste mişcări sunt folositoare, dacă nu vom uita ierarhia şi rostul unei maşinării, fie ea şi inteligentă, pe lumea asta.

    Aceasta nu este musai o gândire de luddit, sau, cel puţin, aşa sper (pentru mai tinerii cititori, luddiţii sunt muncitorii din ţesătoriile britanice care, în secolul XIX, în timpul Revoluţiei Industriale, distrugeau războaiele de ţesut, temându-se pentru locurile lor de muncă). Sau, mai degrabă, gândirea celui care se teme de apariţia echivalentului supercomputerului din ciclul de filme Terminator care să joace la bursă şi pe pieţele valutare, a unui Skynet financiar.

    Maşinile, spun cumva generalizând, au învins oamenii la şah şi la poker. La şah veţi fi ştiind, este vorba de Deep Blue, care în 1997 l-a învins pe Garry Kasparov. Oamenii de ştiinţă spun că pokerul a devenit un soi de benchmark pentru studiile privind inteligenţa artificială, „ceea ce a fost odată şahul”, zice unul dintre ei şi asta e o afirmaţie cu multe înţelesuri, care ar trebui să dea de gândit.

    Cercetătorii de la Carnegie Mellon University au pus la punct un program numit Claudico, iar acesta a jucat anul trecut 80.000 de mâini cu patru jucători profesionişti de poker. Premiul pentru oameni a fost de 100.000 de dolari; pentru maşină, nu ştiu. Întrecerea a durat cam două săptămâni; oamenii, trebuie să spun din capul locului, au câştigat, înregistrând un plus de 730.000 de dolari. Pare o sumă importantă, dar în timpul celor 80.000 de mâini jucate valoarea totală a mizelor a ajuns la 170 de milioane de dolari, bani virtuali, desigur, aşa că valoarea premiului se înscrie, dacă e să gândim omeneşte, mai degrabă în marja de eroare. De fapt se poate spune că victoria este a maşinii: computerul a blufat şi a jucat în aşa fel încât cei patru profesionişti nu au putut descoperi în strategia sa vreo slăbiciune pe care să o exploateze.

    Ceea ce înseamnă, iarăşi spun, o victorie a computerului. Şi este acesta semnalul că se dezvoltă ceea ce economistul şi profesorul universitar Alex Tabarrok numeşte “inteligenţa opacă”, cu algoritmi care devin atât de sofisticaţi încât oamenii nu pot înţelege ce fac aceştia de fapt şi unde diferenţa dintre logică şi imbecilitate nici nu mai poate fi deosebită. În jocul de poker au fost mâini pe care unul dintre jucători spunea că nu le-a înţeles: “să mizezi 19.000 de dolari ca să câştigi 700 este ceva ce niciun om nu ar face”. Dar asta este gândire tipic umană.

    Şi mă gândesc că oamenii au ratat ţinta reală, o maşină care să joace şah sau poker nu ca o maşină, ci ca un mare maestru sau ca un profesionist.

    Între 1997, anul în care computerul a încercat pentru prima oară să compună muzică(Google!) şi 2016, anul în care computerul a încercat să picteze(Google, din nou!), a avut loc un alt experiment care are şi nu are legătură cu cele pomenite până acum. Un grup de studenţi de la universitatea din Playmouth a primit un grant de 2.000 de lire sterline; cu banii aceştia tinerii au luat un PC pe care l-au pus în cuşca maimuţelor din grădina zoologică Paington. Scopul lor a fost de a teste teoria care spune că o maimuţă care bate la nesfârşit, aiurea, la un computer, va sfârşi prin a emite, la un moment dat, un text coerent, ba va putea rescrie o operă a lui Shakespeare. Studenţii de la Playmouth n-au avut un timp infinit, dar şi după numai o lună de zile teoria s-a dovedit a fi potenţial falsă: maimuţele, cinci macaci negri cu creastă, au distrus computerul, au făcut pipi pe tastatură şi nu au emis nici măcar un singur cuvânt coerent şi întreg; au bătut cinci pagini de text în care predomina litera “S”.

    În multitudinea de aparate şi de gadgeturi şi de aplicaţii şi de programe de care ne folosim, creatorii lor şi evangheliştii tehnologiei ne induc ideea că toate acestea vor rezolva majoritatea problemelor omenirii, de la încălzirea globală la spaţiile de locuit în oraşele supraaglomerate.

    Nu cred că este aşa; fac parte din categoria celor care spun că nu armele omoară oameni, ci oamenii omoară oameni. La fel, nu tehnologia ne va rezolva problemele, ci noi singuri, dacă o să avem suficientă materie cenuşie în ţeste încât să se declanşeze o reacţie în lanţ a inteligenţei planetare; dacă nu, o să fim nişte maimuţoi care fac pipi pe tastaturi şi bat pagini de text, în speranţa că o să scrie sonete de Shakespeare sau o să compună ca Beethoven sau o să picteze ca Rembrandt.

    Şi da, cred că următoarea criză economică nu va fi declanşată de Deutsche Bank, de Donald Trump sau de economia chineză, ci de maşini şi de ultratranzacţii.

  • Românii au făcut în 9 luni cu 15% mai multe plăţi electronice decât în tot anul 2015

    Numărul tranzacţiilor procesate de NETOPIA mobilPay, liderul plăţilor digitale din România, în primele 9 luni ale anului, a depăşit pragul de 3 milioane, cu 15% mai multe faţă de numărul total înregistrat în 2015. Până la finele lui 2016, volumul lor va ajunge la circa 4,5 milioane, cu 73% mai mult faţă de 2015, iar valoarea sumelor achitate digital va cumula 175 milioane euro, în creştere cu 30% faţă de anul trecut.

    Potrivit datelor  companiei, de la începutul anului până în prezent, circa 30% din totalul tranzacţiilor NETOPIA mobilPay au fost realizate de pe dispozitive mobile. Smartphone-urile au fost utilizate cu precădere, ponderea lor din totalul achiziţiilor online din primele trei trimestre fiind de 26%, în timp ce 4% dintre tranzacţii au fost făcute de pe tablete.

    În ceea ce priveşte profilul şi segmentul de vârstă care a generat majoritatea plăţilor electronice şi mobile, 70% dintre ele au fost făcute de români cu vârste între 25 şi 44 de ani, în timp ce tinerii de 18 – 24 de ani au realizat 15% dintre plăţile digitale şi mobile. Bărbaţii sunt, în continuare, cei care fac majoritatea tranzacţiilor pe Internet, în proporţie de 60%.

    ”Plăţile digitale cresc gradual, în toată ţara. Dacă în anii anteriori, Bucureştiul genera peste 50% din totalul tranzacţiilor online şi mobile, observăm că anul acesta oraşe precum Cluj-Napoca, Braşov sau Constanţa au urcat provincia peste Capitală”, declară Antonio Eram, CEO şi Fondator NETOPIA mobilPay.

    Potrivit acestuia, bucureştenii au generat aproximativ 42% dintre tranzacţiile intermediate de companie în primele trei trimestre, menţinându-se pe primul loc în topul românilor care au plătit cel mai mult online cu cardul. Însă, ponderea acestora este mai scăzută faţă de anul trecut, când mai bine de jumătate dintre tranzacţiile online erau din Capitală.

    Cluj-Napoca se află pe locul 2 în clasament, cu 9% dintre plăţile digitale din întreaga ţară, faţă de 5% – nivel înregistrat în 2015. Ultima poziţie a podiumului o ocupă Braşovul, cu circa 5% dintre tranzacţii, comparativ cu 3%, ponderea de anul trecut.

    Pe de altă parte, suma medie cheltuită online în perioada analizată a fost de 230 lei, echivalentă cu cea raportată în 2015. Cele mai mari plăţi digitale procesate de NETOPIA mobilPay, de la începutul anului, s-au ridicat la 91.000 lei şi, respectiv, 73.000 lei, pentru două facturi, iar cea de-a treia a fost în valoare de 33.000 lei, pentru bilete de avion.

    Şi plăţile cu Bitcoin s-au menţinut pe un trend ascendent în acest an, creşterea fiind de 50% de la o lună la alta, pentru comercianţii mari, care au înregistrat inclusiv tranzacţii de 5.000 de lei. 

  • Volumul total al tranzacţiilor la bursă a fost mai mic cu 28% în primul semestru

    Valoarea totală a tranzacţiilor realizate pe bursă în primele şase luni a scăzut cu 28% comparativ cu semestrul I 2015, la 4,88 miliarde de lei, pe fondul căderii cu circa 92% a tranzacţiilor cu obligaţiuni, dar şi al înjumătăţirii tranzacţiilor cu titluri de stat şi unităţi de fond, informează ASF.

    Volumele de tranzacţionare au înregistrat variaţii ample, de la un minim de 529 milioane de lei în februarie la un vârf de 1,13 miliarde de lei atins în aprilie.

    Valoarea tranzacţiilor cu acţiuni derulate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) în aceeaşi perioadă a crescut cu 6,5%, până la 4,36 miliarde de lei, reprezentând aproape 90% din totalul tranzacţiilor realizate pe bursă în prima jumătate a anului, potrivit Raportului privind evoluţia pieţei de capital în semestrul I 2016, aprobat în şedinţa de miercuri a Consiliului ASF.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Filipescu Vişa se alătură Deloitte, consolidând echipa de consultanţă în fuziuni şi achiziţii

    Deloitte România continuă investiţiile în practica sa de consultanţă financiară prin unirea echipei de consultanţă în fuziuni şi achiziţii cu una din cele mai cunoscute şi experimentate firme independente de consultanţă de pe piaţa românească, Filipescu Vişa. Prin alăturarea celor două echipe clienţii vor beneficia de servicii complete de consultanţă, iar competenţele în materie de consultanţă ale firmei se vor consolida. Ioana Filipescu va coordona departamentul de pe poziţia de partener, iar Florin Vişa se alătură ca director.

    Deloitte a fost oferit recent consultanţă în tranzacţii remarcabile cum ar fi  vânzarea de către grupul german REWE a 86 de supermarketuri Billa România către Carrefour sau vânzarea de către GoodMills România a lanţurilor de magazine Belforno către management, precum şi consultanţă acordată Bog’Art în obţinerea unei finanţări de 10 milioane euro numerar şi 10 milioane euro disponibili pentru scrisori de garanţie. Echipa de consultanţă financiară a Deloitte numără peste 40 de profesionişti specializaţi în evaluarea şi modelarea afacerilor, fuziuni şi achiziţii, finanţe corporative, servicii de suport în tranzacţii şi investigarea fraudelor.

    În ultimii ani, Filipescu Vişa a fost implicată în numeroase tranzacţii de impact cum ar fi consultanţă acordată fondului de investiţii Advent International la vânzarea Ceramica Iaşi, în 2014, sau consultanţă acordată acţionarilor Real Estate Services Group (RESG) cu privire la vânzarea subsidiarei bulgare, în 2015, precum şi la vânzarea pachetului majoritar deţinut la RESG Romania către compania franceză Samsic în 2016. Totodată, firma a oferit consultanţă acţionarilor Ana Imep cu privire la vânzarea companiei către Nidec, în 2016.
     

  • Corporatiştii se mută în vestul Bucureştiului

    Zona de centru-vest a Capitalei şi-a adjudecat, în prima jumătate a anului, o treime din totalul pieţei de închirieri de birouri, valoare în creştere comparativ cu ponderea de 10% pe care a avut-o anul trecut. Astfel, această zonă a urcat pe locul al doilea ca importanţă în decizia de relocare a companiilor, după nordul Capitalei, potrivit unei analize realizate de firma de consultanţă ESOP Consulting – Corfac International

    Creşterea interesului pentru această zonă s-a produs ca urmare a numărului mare de proiecte de birouri de amploare ridicate aici în perioada octombrie 2015-aprilie 2016, atrăgând atenţia managerilor companiilor în căutare de sedii noi.

    „Subzonele Orhideea-Politehnica şi Cotroceni au fost vârf de lance şi au atras tranzacţii de birouri care au însumat 50.209 de metri pătraţi, numai în primele şase luni din 2016, conform datelor centralizate în Forumul principalelor companii imobiliare de pe piaţa de birouri. Acest volum reprezintă mai mult decât dublu comparativ cu valoarea tuturor tranzacţiilor din această zonă la nivelul anului trecut (în 2015, în zona de centru-vest s-au încheiat contracte de închiriere de 19.000 de metri pătraţi)”, se arată în comunicatul ESOP Consulting – Corfac International.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Hackerii au reuşit să fure peste 60 de milioane de dolari de la un exchange din Hong Kong

    BitFinex, una dintre cele mai mari firme de exchange de bitcoin, a oprit toate tranzacţiile marţi după ce s-a sesizat o breşă de securitate. Site-ul a fost atacat de hackeri, iar aceştia au reuşit să fure 119,765 de bitcoini, adică peste 65 de milioane de dolari.

    Preţul monezii a scăzut cu 20% după ce s-a aflat de acest incident de la 607 dolari până la 480 de dolari.

    Încă nu se ştie natura breşei de securitate sau cine este responsabil pentru acest atac. Este al doilea cel mai mare atac de acest gen, după ce în 2014 o grupare de hackeri a atacat MtGox, cel mai mare exchange de bitcoin din lume, şi au reuşit să fure bitcoini în valoare de 460 de milioane de dolari. 

  • De ce este achiziţia LinkedIn de către Microsoft sortită eşecului?

    Pe 13 iunie, Microsoft a bătut palma pentru a cumpăra LinkedIn pentru 26,2 miliarde de dolari, adică 196 dolari per acţiune, 50% peste preţul de închidere din şedinţa de tranzacţionare de pe 12 iunie. Tranzacţia este una dintre cele mai mari din toate timpurile, atât pentru Microsoft cât şi pentru întreaga industrie, şi cel mai probabil va fi cea mai mare de anul acesta.

    Aceasta ar putea părea veşti interesante pentru acţionarii Microsoft şi cu siguranţă sunt veşti bune pentru acţionarii LinkedIn. Totuşi, conform unui studiu Harvard, 70-90% dintre achiziţii şi fuziuni sunt un eşec răsunător. Conform Harvard Business Review, afacerile care încearcă să intre în pieţe atât de specificii precum face Microsoft cu LinkedIn sunt cele mai sortite eşecului, scrie Seeking Alpha.

    Microsoft deja a ratat cursa pentru reţelele sociale în ultimii zece ani, iar compania vrea să folosească LinkedIn pentru a sări în faţa competiţiei în cel mai nou sector ”trendy”, cel al reţelelor sociale de business, precum Slack sau Hipchat.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Valoarea pieţei de ecommerce din România a crescut cu 31%, ajungând la 8,4 miliarde de lei. Românii încă preferă să plătească la livrare

    Valoarea pieţei de ecommerce din România a crescut cu 31%, ajungând la 8,4 miliarde de lei, se arată într-un comunicat al PayU România. Compania a procesat în perioada aprilie 2015-martie 2016 tranzacţii online în valoare de peste 1,2 miliarde de lei, cu 44% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului fiscal anterior.

    ,,Piaţa plăţilor online a crescut semnificativ pe parcursul anului trecut. Valoarea medie a coşului de cumpărături online al românilor a crescut cu aproximativ o treime, ajungând la peste 260 lei. Cea mai mare tranzacţie în online a fost înregistrată în eTail şi a atins valoarea de peste 140.000 lei.” declară Marius Costin, Country Manager PayU România.

    Topul categoriilor de produse pe care clienţii aleg să le cumpere online este condus de produsele IT&C. Peste 40% dintre comenzile online sunt din acest domeniu, coşul de cumpărături având o valoare medie de 3 ori mai mare decât valoarea medie generală – ajungând la peste 700 lei.

    Pe locul al doilea se situează cumpărăturile de fashion&beauty, urmate de home&deco, de produsele pentru copii şi de cărţi.
    În prezent, 10% dintre români plătesc cu cardul – fie că vorbim de plăţile standard sau plăţile în rate, 1% aleg alte metode de plată online (wire, iTransfer etc.) şi 89% aleg să plătească cash, la livrare.

    ,,Deşi cei mai mulţi români încă aleg să plătească în numerar, anul trecut, în fiecare minut aproximativ două persoane noi au plătit cu cardul în sistemul PayU. Cardurile cu rate sunt în continuare în topul preferinţelor celor care plătesc online, valoarea unei tranzacţii medii realizate cu acest tip de card  fiind de trei ori mai mare decât o tranzacţie obişnuită cu cardul. În condiţiile în care trendul este să cumperi din ce în ce mai mult în online, este esenţial ca magazinele să pună la dispoziţia consumatorilor cât mai multe metode de plată, să le ofere o experienţă de cumpărare facilă – la un click distanţă chiar – şi 100% sigură. Iar pentru toate acestea alegerea unui procesator de încredere face diferenţa.” declară Marius Costin.

    Plata de pe dispozitivele mobile (tabletă, smartphone) se află încă într-un stadiu incipient: doar 3 din 10 români care plătesc cu cardul aleg să achite comanda de pe un dispozitiv mobil.

    ,,Analiza viziunii de ansamblu asupra plăţilor online din România ne determină să vedem o evoluţie impredictibilă, pe alocuri spectaculoasă, pentru anul acesta. Principalul motor va fi promovarea de către comercianţi a metodelor de plată online în detrimentul plăţii cash, pe fondul scăderii comisioanelor interchange. Estimez că volumul de plăţi tranzacţionate de PayU va creşte cu 40% faţă de anul fiscal anterior.” a completat Marius Costin.


     

  • Magazinele online au înregistrat vânzări de peste 127 milioane de lei în ultimele 12 luni

    În perioada 1 mai 2015 – 30 aprilie 2016 românii au făcut aproximativ 550.000 de tranzacţii online în valoare de 127 milioane de lei, conform rezultatelor 2Parale. Printre categoriile care vând online cel mai bine se numără IT&C-ul, cu Samsung, Philips şi Acer ca brandurile cele mai cumpărate în perioada amintită.

    Una dintre categoriile lider în ceea ce priveşte tranzacţiile online generate prin intermediul 2Parale în ultimele 12 luni a fost IT&C-ul. În perioada mai 2015 – aprilie 2016, a fost înregistrat un total de 42.000 de vânzări online în valoare de peste 30 milioane lei. Topul brandurilor care au generat cele mai multe vânzări online în ultimele 12 luni este reprezentat de nume ca: Samsung (6.000 de unităţi vândute), Philips (3.600 de unităţi vândute), Acer (1.900 de unităţi vândute), Asus (1.800 de unităţi vândute), Apple (1.100 de unităţi vândute) şi Lenovo (peste 1.000 de unităţi vândute).

    O altă categorie de produse care a performat în e-commerce în ultimele 12 luni a fost cea de fashion & beauty. Aceasta a generat peste 140.000 de vânzări online în valoare de aproximativ 29 milioane de lei. Cele mai vândute produse online prin intermediul 2Parale au fost rochiile (peste 31.000 de bucăţi) şi pantofii (peste 12.000 de bucăţi).

    În perioada amintită numărul de tranzacţii online prin intermediul reţelei a crescut cu 25% faţă de perioada similară anterioară. 
    „Dacă ne-am compara cu un mall, am fi cu siguranţă unul dintre cele mai aglomerate – lunar, trimitem peste 4 milioane de vizitatori către mai mult de 500 de magazine online, în condiţiile în care acestea plătesc doar pentru cumpărăturile finalizate”, a declarat Dorin Boerescu, CEO 2Performant Network.