BusinessMagazin

Tag: transilvania

  • Fabrica de la Ţaga va ieşi din conservare şi îşi va relua producţia în câteva luni

    FrieslandCampina România a încheiat, astăzi, 29 august 2014, un acord cu  Fabrica de Brânzeturi Transilvania pentru reluarea producţiei de la fabrica din Ţaga.

    Acordul oferă dreptul societăţii Fabrica de Brânzeturi Transilvania de a opera fabrica de brânză din comuna Ţaga, judeţul Cluj. Asociatul majoritar al societăţii este AgroTransilvania Cluster, având ca partener asociat Cooperativa Agricolă Someş Arieş.

    Fabrica de brânză din comuna Ţaga este deţinută de compania FrieslandCampina România şi se află în conservare de la 1 iunie 2013.

    Pentru a implementa un model de afaceri sustenabil, acordul prevede producţia Brânzei de Năsal, sub brandul Napolact, dar şi a altor tipuri de brânzeturi, sub brandurile proprii ale AgroTransilvania Cluster.

    “Suntem extrem de bucuroşi că am reuşit, prin această soluţie inedită de business, să reluăm activitatea în fabrica de la Ţaga, o unitate unicat în Ardeal. În momentul în care am anunţat intrarea în conservare  a unităţii de la Taga, consumatorii, dar şi alti membri ai comunităţilor locale ne-au trimis numeroase mesaje prin care îşi exprimau regretul ca nu vor mai putea cumpăra Brânza de Năsal. Suntem mulţumiţi că Năsal Napolact va fi, în curând, disponibilă din nou pe piaţă. Ne aşteptăm ca producţia să fie reluată în câteva luni”, spune Cornel Cărămizaru, director de vânzări FrieslandCampina România.

    “Acordul de parteneriat cu FrieslandCampina România reprezintă pentru noi, ca structură asociativă ce promovează investiţiile în sectorul agroindustrial transilvănean, o oportunitate de a duce mai departe reţetele şi tradiţiile clujene, indiferent de contextul economic. Grota de la Ţaga, în care se maturează brânzeturile, face parte din patrimoniul Transilvaniei şi este de datoria noastră să facem tot ce este posibil să susţinem procesul de producţie de aici”, a declarat Felix Arion, manager general AgroTransilvania Cluster.

    FrieslandCampina România este parte a companiei olandeze FrieslandCampinaş în portofoliul companiei se găsesc brandurile Napolact, Milli, Oke, Campina şi Dots.

    Fabrica de Brânzeturi Transilvania a fost înfiinţată de AgroTransilvania Cluster, asociat majoritar, în parteneriat cu Cooperativa Agricolă Someş Arieş. AgroTransilvania Cluster este o structură formată din agenţi economici, entităţi de cercetare, instituţii şi catalizatori ai sectorului agroindustrial transilvănean, iar partenerul său în Fabrica de Brânzeturi Transilvania este o cooperativă formată din peste 50 de ferme, care cresc împreună peste 2.000 de vaci de lapte. Iniţiativa de a reuni în aceeaşi structură actori importanţi din sectorul agroindustrial clujean şi transilvanean îi aparţine Consiliului Judeţean Cluj. AgroTransilvania Cluster îşi propune să fie un pol integrator al dezvoltării durabile pentru sectorul agroindustrial transilvanean, fapt pentru care şi-a asumat misiunea de a promova şi implementa proiecte concrete, operarea fabricii de la Ţaga fiind unul dintre aceastea.

  • REPORTAJ: Ştrandurile, multe cu investiţii de milioane de euro, “uitate” din cauza vremii capricioase

     Ştrandurile moderne existente în oraşele mari sau staţiunile din Transilvania, multe renovate recent cu milioane de euro, sunt o alternativă pentru cei ce nu-şi pot petrece concediul la mare. Vremea capricioasă din acest an a încurcat însă atât planurile turiştilor, cât şi socotelile administratorilor.

    Alba Iulia, un oraş fără ştrand, dar cu bazin olimpic modernizat cu trei milioane de euro

    Locuitorii din Alba Iulia au la dispoziţie un bazin olimpic acoperit, inaugurat în această lună, după ce a fost modernizat printr-o investiţie de aproape trei milioane de euro, în timp ce ştrandul municipal a fost închis din cauza costurilor ridicate de întreţinere şi modernizare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aro Palace vrea să vândă Cetatea Braşovului cu 3,5-4 milioane euro şi negociază cu Primăria

     “Cetatea Braşovului este un monument istoric şi starea ei tehnică este precară. Aro Palace ar trebui să investească foarte mulţi bani în reabilitarea zidurilor, aproximativ 2,5-3 milioane de euro, din calculele noastre. Activitatea restaurantului care funcţionează în cetate nu va aduce niciodată atâţia bani încât investiţia să poată fi recuperată”, a explicat Fercală.

    El a spus că obiectul de activitate al Aro Palace nu permite încasări din activitatea de muzeu, iar singura sursă de venit este restaurantul. Acesta, spune directorul SIF Transilvania, a fost rentabil doar înainte de 1989 şi 1-2 ani după.

    “Pentru Aro Palace, această cetate aduce doar pierderi, gaze, electricitate, salarii. Circulaţia turistică a scăzut drastic în ultimii ani şi nu ne putem acoperi costurile”, a adăugat Mihai Fercală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cod galben de ploi şi vijelii, în 27 de judeţe din Oltenia, Transilvania, Moldova şi Muntenia

     Potrivit avertizării emise de Administraţia Naţională de Meteorologie, de marţi, ora 18.00, până miercuri, la ora 22.00, vor fi perioade de timp cu instabilitate atmosferică accentuată în Oltenia, Transilvania, nordul Moldovei şi vestul Munteniei, precum şi în zona de munte.

    “Vor fi averse ce vor avea şi caracter torenţial, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului ce pot lua aspect de vijelie şi, izolat, căderi de grindină. Cantităţile de apă vor depăşi local 25 – 30 l/mp şi izolat 50 – 60 l/mp”, se arată în avertizare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Romtelecom negociază transmiterea în continuare a Look TV şi Transilvania Live, ce vor difuza Liga 1

     “Suntem în discuţii cu ISB (Intel Sky Broadcast Ltd., care deţine drepturile de difuzare ale meciurilor din Liga 1 şi acţionar al Look TV şi al Transilvania Live, n.r.), întrucât ne dorim să retransmitem aceste posturi, în condiţii comerciale avantajoase pentru clienţii noştri”, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii companiei Romtelecom.

    Aceştia au precizat că în acest moment nu pot oferi detalii despre acest subiect.

    Până în acest moment, compania Romtelecom – care deţine atât reţele de cablu, cât şi de satelit – nu a scos din grilele sale televiziunile Look TV şi Transilvania Live (devenit Look Plus).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hidroelectrica a închis o linie de credit de 120 milioane lei de la Banca Transilvania

     “La data de 14.10.2011 Hidroelectrica a contractat de la Banca Transilvania o facilitate de finanţare pe termen scurt în valoare de 120 milioane lei. Perioada de valabilitate a acestei linii a fost prelungită succesiv în anii 2012 -2013 din cauza lipsei fondurilor necesare pentru rambursarea soldului creditor. Îmbunătăţirea graduală a lichidităţii companiei pe parcursul ultimelor 15 luni a permis rambursarea soldului creditor în valoare de 120 milioane de lei şi închiderea liniei de credit acordată de Banca Transilvania, scadent la 11.04.2014”, se arată într-un comunicat al producătorului de energie.

    În cursul lunii martie 2014, compania a închis un contract de finanţare, în valoare de 110 milioane euro, încheiat cu BERD şi o linie de credit în valoare de 80 milioane lei, acordată de Alpha Bank.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hidroelectrica a închis o linie de credit de 120 milioane lei de la Banca Transilvania

     “La data de 14.10.2011 Hidroelectrica a contractat de la Banca Transilvania o facilitate de finanţare pe termen scurt în valoare de 120 milioane lei. Perioada de valabilitate a acestei linii a fost prelungită succesiv în anii 2012 -2013 din cauza lipsei fondurilor necesare pentru rambursarea soldului creditor. Îmbunătăţirea graduală a lichidităţii companiei pe parcursul ultimelor 15 luni a permis rambursarea soldului creditor în valoare de 120 milioane de lei şi închiderea liniei de credit acordată de Banca Transilvania, scadent la 11.04.2014”, se arată într-un comunicat al producătorului de energie.

    În cursul lunii martie 2014, compania a închis un contract de finanţare, în valoare de 110 milioane euro, încheiat cu BERD şi o linie de credit în valoare de 80 milioane lei, acordată de Alpha Bank.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cemacon îşi consolidează afacerile în regiunea de vest

    Cota de piaţă a companiei a avut o creştere importantă şi la nivelul întregii ţări, la 16% în 2013, faţă de 6% în 2010.

    Anul trecut Cemacon şi-a majorat afacerile cu 38% comparativ cu anul 2012, cifra de afaceri depăşind pragul de 48 de milioane de lei la nivel naţional. Volumele vândute au crescut cu 35%, iar profitabilitatea operaţională a ajuns la 19% în condiţiile diminuării pierderilor cu 67%.

    “Unul dintre principalii factori ai creşterii susţinute Cemacon din ultimii ani a fost consolidarea poziţiei pe piaţa din Transilvania. Anul acesta ne propunem să devenim lideri de piaţă în Transilvania, iar pentru acest lucru vom continua să investim în cercetare şi în dezvoltarea portofoliului de produse Evoceramic, cel mai performant din piaţă, precum şi în creşterea reţelei de parteneri. De asemenea, vom aborda o strategie comercială care să ne diferenţieze faţă de concurenţă”, a declarat Liviu Stoleru, director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Cemacon.

  • Circa 3.200 de firme cu impact în economie sunt în insolvenţă inevitabilă sau nedeclarată

     “Companiile de care depinde relansarea economică în România reprezintă mai puţin de 3% din totalul firmelor active. Intrarea acestora în insolvenţă ar genera un efect de domino cu consecinţe majore asupra întregului sistem”, apreciază reprezentanţii CITR.

    Din totalul celor peste 600.000 de companii active în 2013 înregistrate la Registrul Comerţului şi care nu se află în insolvenţă, 19.800 au un rol determinant în economie, fiind societăţi care au active mai mari de un milion de euro. Cifra de afaceri cumulată a acestora în 2012 a depăşit 156 de miliarde de euro, cu 18,8% mai mare decât PIB-ul României.

    În 2012 acest eşantion de companii sunt angajate peste 1,87 milioane de persoane, mai mult de o treime din populaţia salariată la nivel naţional. Analiza arată că, în momentul de faţă, 3.200 dintre acestea se află în categoria “insolvenţă inevitabilă”sau “nedeclarată încă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sergiu Stoica şi Ionuţ Pătrăhău vor să salveze o mie de vieţi anual cu Brain Institute

    După ce a lucrat ani buni pentru Banca Transilvania şi pentru Regina Maria, Ionuţ Pătrăhău a decis să iasă din afacerile în care managementul se face după „excelurile care ţi se trimit„. Alături de neurochirugul Sergiu Stoica, a decis să înceapă un proiect în care nu marjele de profit, ci 1.000 de vieţi salvate pe an sunt obiectivul principal.

    “AM LUAT DECIZIA ÎMPREUNĂ CĂ E UN BUN MOMENT SĂ FINALIZĂM MANDATUL, după un an de transformări fundamentale realizate de Ionuţ Pătrăhău şi echipa de management. O mare parte din mandatul lui a fost implementată şi intrăm într-o nouă fază a companiei.” Declaraţia Emmei Popa-Radu, preşedinte al Consiliului de Administraţie al Regina Maria, unul dintre principalii jucători din industria serviciilor medicale private, confirma la sfârşitul lui 2012 încheierea mandatului lui Pătrăhău, după un an de activitate. Lanţul Regina Maria este deţinut majoritar de fondul de investiţii Advent International, în timp ce operatorul numărul unu, MedLife, are drept acţionar minoritar un alt fond, IFC.

    TEORETIC, SĂNĂTATEA AR TREBUI SĂ FIE UN DOMENIU NONPROFIT. Există două tipuri de investitori: cei strategici şi cei de portofoliu. Investitorii strategici înţeleg că există o limită a profitabilităţii în domeniu care e undeva la 10%, iar dincolo de această limită începi să lezezi fie interesul pacientului, fie interesul medicului, doar ca să storci tu mai mult profit„, spune astăzi fostul director general adjunct al Băncii Transilvania, la un an de la plecarea din poziţia de CEO al Regina Maria.

    Media EBITDA în România în servicii medicale private se situează în jurul pragului de 13%, iar ţinta din piaţă pentru anul în curs este de 15%, conform estimărilor sale. „Fondurile de investiţii au plătit scump în 2008-2009 atunci când au cumpărat (clinicile deţinute de antreprenori locali – n.r.) şi acum vor să îşi scoată banii şi nu au altceva de făcut decât să stoarcă fără să le pese de pacient„, observă Pătrăhău.

    În anul petrecut la Regina Maria, Pătrăhau a legat o prietenie strânsă cu Sergiu Stoica, neurochirurg în cadrul spitalului Euroclinic, parte a lanţului de clinici, şi după încetarea mandatului l-a convins să pornească un nou proiect. „Am ajuns ca fraţii. A fost o potrivire ciudată. De când l-am văzut i-am spus: «Tu eşti o minune care trebuie multiplicată. Nu poţi sta într-o sală şi să faci oamenii bine şi să le faci altora profit fără să fii ajutat să faci mai mult.

    Trebuie să creăm un centru de neurochirurgie foarte puternic unde să poţi să îţi multiplici forţa»„, îşi aminteşte Pătrăhău. Medicul Sergiu Stoica, aflat în elita neurochirurgilor din Europa, a studiat la universitatea Henri Poincaré din Franţa, a lucrat apoi la spitalul universitar Notre Dame din Montréal, Canada, şi, după întoarcerea în România, a coordonat departamentele de specialitate de la spitalele Marie Curie şi Euroclinic (din reţeaua Regina Maria).

    „Nu am avut nicio clauză contractuală cu Regina Maria, aşa că am putut să iau şi oameni de acolo şi oricum trecuse un an de când am plecat. Mai mult, mai întâi le-am propus lor să facem acest proiect. Credeam că vor spune da, dar nu a fost aşa„, explică Pătrăhău. Plecarea doctorului Stoica a însemnat un minus de 20% în cifra de afaceri a spitalului, conform estimărilor sale. Pe lângă operaţiile de la Brain Institute, Sergiu Stoica va continua să opereze şi la spitalul de copii Marie Curie.