BusinessMagazin

Tag: tendinte

  • Moda 2013: cine n-are artişti plastici să-şi cumpere (FOTO)

    Una din ultimele tendinţe în domeniul modei presupune colaborarea creatorilor de haine cu artişti plastici pentru diverse colecţii, scrie The Telegraph. Astfel, fondatoarea casei de modă Marni, Consuelo Castiglioni, a făcut echipă cu artistul american Brian Rea la realizarea unor genţi şi tricouri, precum şi cu olandezul Rop van Mierlo, impresionată fiind de seria de picturi cu animale sălbatice ale acestuia. Amprenta lui Van Mierlo se regăseşte în colecţia de primăvară/vară 2013.

    La rândul său, Lacoste Live! a lansat o minicolecţie în colaborare cu ilustratorul american Micah Lindberg.

    Loewe a colaborat cu artistul spaniol Antonio Ballester Moreno la o gamă de eşarfe.

    Producătorul american de articole de lux Coach a transpus arta lui James Nares în genţile sale de damă.

    Nici Louis Vuitton nu s-a lăsat mai prejos, realizând în parteneriat cu cunoscuta artistă japoneză Yayoi Kusama o colecţie de articole vestimentare, pantofi şi genţi.

  • Din reţetele sclavilor americani: carne frăgezită la foc mic

    O tradiţie pe care americanii au preluat-o de mult din Caraibe a trecut oceanul, fiind adoptată de localuri din Europa, scrie The Wall Street Journal. Metoda preparării lente a specialităţilor de grătar care presupune, în accepţiunea americană, afumatul cărnii prin aşezarea ei pe un grătar de lemn şi expunerea indirectă la căldură vreme de ore bune, ca să se frăgezească, a pornit din sudul SUA.

    Iniţial, cei ce pregăteau carnea în acest mod erau sclavi, care, după abolirea sclaviei s-au văzut nevoiţi să-şi câştige existenţa şi au deschis localuri unde serveau specialităţi de grătar. Mai apoi, odată cu apariţia brichetelor de cărbuni pentru grătar din anii cincizeci, multă lume şi-a putut prepara uşor asemenea feluri de mâncare acasă.

    Vestul Europei s-a obişnuit fie să fiarbă carnea, fie s-o frigă direct pe grătar, fără a o trece mai întâi prin afumătoare. În ultima vreme însă au apărut o serie de restaurante care practică gătitul lent al cărnii pe model american, cărora acest procedeu de preparare le permite să folosească bucăţi de carne care în mod normal ar fi date la o parte, cum ar fi capetele şi picioarele de porc ori carnea de pe burtă, sau chiar grăsimea de pe spate.

    Unii proprietari de restaurante au ales metoda americană pentru că trecerea cărnii prin afumătoare îi dă acesteia o aromă deosebită, care nu se poate obţine doar pe grătar. Pe lângă restaurante deschise în diverse locuri din Europa, printre care Londra, Leeds sau Barcelona, au început să apară şi firme care importă cele necesare afumării şi frigerii cărnii, comercializate către cei ce vor să prepare asemenea bucate acasă.

  • Maşinile de tuns iarba nu mai sunt la modă

    Tot mai mulţi proprietari, arhitecţi peisagişti sau companii îşi caută inspiraţia în pajiştile din natură atunci când amenajează spaţii verzi casnice sau publice, scrie The Wall Street Journal. Compania Apple are în plan amenajarea unei pajişti la sediul său din Cupertino, iar în New York, parcul amenajat la înălţime pe locul unui vechi linii de trenuri de marfă are trei secţiuni cu iarbă înaltă şi flori de câmp.

    Pajiştile sunt preferate peluzelor din diverse motive, spun specialiştii. Unul dintre ele ar fi acela că pentru întreţinerea unei peluze este nevoie de o cantitate mare de apă, îngrăşăminte chimice şi energie, ceea ce-i face pe proprietarii lor să pară înclinaţi spre risipa de resurse. Un altul ar fi aspectul sălbatic al unei pajişti, care-i atrage pe specialiştii ce se ocupă de amenajarea spaţiilor exterioare, graţie contrastului creat între vegetaţia crescută liber şi arhitectura modernă. Proprietarii a diverse pepiniere din Statele Unite, locul de unde a pornit noua tendinţă, afirmă deja că cererile de plante sau de consultanţă necesare amenajării de pajişti sunt în creştere.

    Realizarea unei pajişti durează în general trei ani de zile, primul an fiind şi cel mai greu pentru cei ce se apucă să-şi transforme peluza. Specialiştii recomandă ca măcar jumătate dintre plantele de pe pajitşte să fie specii de iarbă, care ajută la stabilizarea solului şi nu permit buruienilor să se înmulţească, iar în rest să fie plantate flori de câmp.

  • Vreţi un coteţ de lux pentru căţel?

    Unii şi-au comandat chiar cuşti ecologice, cu panouri solare sau plante pe acoperiş, scrie The New York Times. Ceea ce se remarcă însă în ultima vreme este că animăluţul pentru care se face toată această investiţie nici nu prea mai locuieşte acolo, pentru că a ajuns să fie considerat din ce în ce mai frecvent drept un membru al familiei şi ca atare primit în casă, eventual şi-n pat. Aceasta însă nu-i face pe proprietari să renunţe la cuşti, pentru care au, dimpotrivă, pretenţii din ce în ce mai mari.

    Cuşca modernă trebuie să fie un obiect care se potriveşte cu casa pe lângă care este aşezată şi o realizare cât mai complexă. Spre exemplu, în cazul unui căţel cu probleme locomotorii adoptat de la un adăpost, stăpânii au comandat un coteţ cu ferestre, care să-i permită să vadă tot ce se petrece afară, chiar stând aşezat jos înăuntru. O căsuţă luxoasă pentru căţel, creată de un designer cunoscut, costă de la câteva sute la câteva mii de dolari, ba chiar până la 20.000 de dolari, şi este fie o versiune în miniatură a casei stăpânului, ori o adevărată operă de artă. E cazul celei comandate de supermodelul Rachel Hunter şi ai cărei pereţi sunt decoraţi cu urme de lăbuţe şi oase, imagini de căţei, la care se adaugă corpuri de iluminat prinse în fier forjat şi podea de teracotă.

    Moda apelului la designeri sau arhitecţi pentru adăpostul câinelui nu este însă tocmai nouă, însuşi Frank Lloyd Wright fiind solicitat să creeze o cuşcă de către fiul unui client, îngrijorat că trebuia să-şi lase câinele afară din casă.

  • Cum sprijina Uniunea Europeana promovarea celulelor stem pentru terapii medicale

    “Recoltarea de celule stem poate fi unica sansa de supravietuire a copiilor bolnavi de leucemie sau alte maladii grave cu risc de mortalitate ridicat. Ne bucuram ca activitatea noastra este sustinuta si prin aceasta intiativa a Parlamentului European”, a declarat medicul Tudor Panu, director al Cord Blood Center.

    Principalele concluzii care se desprind din aceasta victorie europeana a sistemului medical deriva din faptul ca rezolutia aprobata: incurajeaza recoltarea de celule stem din sangele de cordon ombilical la nastere si cresterea frecventei acestui act medical la mai mult de 1% in randul intregii populatii europene; recunoaste progresele stiintifice semnificative realizate in domeniul celulelor stem din sangele din cordonul ombilical, care sunt o alternativa terapeutica promitatoare in tratarea multor boli, inclusiv boli suferite de copii; – actualizeaza opinia favorabila exprimata in 2004 de catre EGE (European Group on Ethics in Science and New Technologies) cu privire la bankingul de celule stem din sangele placentar si referitor la studiile medicale vizand noi perspective terapeutice de utilizare a acestor celule; reitereaza ideea ca bancile acreditate trebuie consultate de catre autoritatile publice atunci cand acestea aduna informatii in vederea realizarii unei campanii destinate parintilor; promoveaza o mai buna si extinsa colaborare intre bancile familiale si cele publice.

    “Pasul cel mai important il reprezinta armonizarea activitatii bancilor private si publice pentru recoltarea celulelor stem. Este important atat pentru dezvoltarea acestui sector medical, cat si pentru confirmarea perceptiei deja pozitive a opiniei publice”, a mai declarat dr. Dorin Pirciog , director al bancii de celule stem Biogenis.

  • Avem bibliotecă, avem valoare

    De câţiva ani încoace, oamenii cu un anumit nivel al veniturilor încep să se întoarcă spre cărţi, cărora doresc să le facă loc în casele lor, amenajând special încăperi destinate unei biblioteci. Mulţi ajung să aibă o bibliotecă mare, datorită cărţilor adunate de-a lungul timpului, iar atunci când îşi permit le alocă o încăpere din casa lor, pe care o folosesc ca loc de citit sau de relaxare, ori ca loc unde copiii lor îşi pot face temele pentru şcoală. Dar, cum nu toţi ştiu ce cărţi să aleagă, au apărut şi firme ce oferă servicii de alcătuire a unei biblioteci de cărţi valoroase şi chiar şi unele librării sau anticariate au personal angajat pentru asistat clienţii în alcătuirea unei colecţii.

    Gusturile colecţionarilor variază: unii vor ca toate cărţile să fie îmbrăcate într-un material anume pentru aspect, alţii caută opere complete ale unor autori, iar alţii pun opere unor scriitori ca Jane Austen şi Charles Dickens alături de filozofii greci şi latini, în speranţa că vor reuşi să le trezească şi copiilor lor plăcerea pentru asemenea lecturi.

    Există chiar şi companii care oferă servicii de îmbrăcat cărţi, pentru ca să aibă toate aceeaşi nuanţă şi material dorit de client. Şi au apărut şi arhivari sau bibliotecari calificaţi, care să catalogheze cărţile celor care le cer ajutorul şi apoi să aibă grijă de ele.

  • Cu cât au scăzut preţurile locuinţelor din Bucureşti în acest an

    “Trendul descendent al preţurilor solicitate în ultimii ani pe piaţa apartamentelor din Capitală continuă şi în prima jumătate a anului 2012. Dacă în 2009 scăderile ajungeau şi la peste 25% pe intervale de şase luni, în 2012 proprietarii au scăzut preţurile medii solicitate cu 4-5% din ianuarie şi până în prezent” , conform raportului Anunţuriparticulari.ro. Preţul mediu solicitat pentru o garsonieră situată în Bucureşti a ajuns în iunie la 35.700 euro, cu 5% mai puţin faţă de preţul solicitat de proprietari pentru acelaşi tip de unitate în prima lună a lui 2012, când media ajungea la 37.510 euro. În luna iunie a anului trecut, preţul mediu se situa în jurul valorii de 37.600 euro.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Mediafax Talks about Auto Industry: Piaţa auto va continua tendinţa negativă, cu profitabilitate zero

    “Scăderea vânzărilor a condus la o prăbuşire a cifrei de afaceri în perioada 2008-2010, cu 50% în 2010 faţă de 2008. Estimarea este că pentru 2011 reducerea va fi de 60%, iar cifrele din 2012 vor confirma continuarea acestei prăbuşiri. Cifra de afaceri va continua trendul negativ în acest an”, a declarat, miercuri, Brent Valmar, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), la conferinţa Mediafax Talks about Auto Industry.

    El a arătat, de asemenea, că din cauza crizei a avut loc şi o scădere a numărului de distribuitori autorizaţi ale diferitelor mărci auto, însă cifrele oficiale nu arată dimensiunea reală a dificultăţilor de pe piaţa auto.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cum fac americancele să pară trase ca prin inel

    Alungat din modă de peste cincizeci de ani, corsetul se întoarce în versiunea sa elastic-compresivă, adus din Columbia, una dintre principalele destinaţii ale lumii pentru cei care doresc să-şi facă operaţii estetice. Numit “faja” în spaniolă, acest corset elastic, purtat în mod normal după o operaţie de liposucţie, a fost adoptat de tinerele hispanice din America de Nord ca o metodă ieftină de a ţine sub control o siluetă nu tocmai perfectă şi de a şi-o modela în forma considerată ideală de către ele, cea de chitară ori clepsidră.

    Popularitatea acestor “fajas” în Statele Unite este atât de mare încât a luat prin surprindere chiar şi magazinele care le comercializează, ce au parte de o cerere foarte mare pentru ceva considerat până de curând doar un articol pentru uz medical. “Fajas” sunt comercializate sub diverse forme, de la cele care acoperă mare parte a corpului la simple burtiere, sunt confecţionate din materiale ca lycra, bumbac, nailon şi latex, fiind disponibile atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

    În ultima vreme, magazinele care desfac asemenea produse au cerere nu numai de la clientele tradiţionale, ci şi de la alte categorii, inclusiv tinere care nu sunt nici măcar plinuţe sau chiar adolescente care vor să ţină sub control până şi cea mai mică urmă de grăsime de pe talie. Unele femei folosesc aceste corsete elastice compresive ca ajutor în slăbit, deoarece ele presează stomacul, făcându-le pe cele care le poartă să-şi piardă din pofta de mâncare.

  • Idealul occidentalului obosit: o vacanţă la munci agricole

    Vacanţele agricole pot fi un prilej de a învăţa cum se face agricultură, în cazul celor care nu au avut contact cu domeniul ori de a vedea cum procedează alţii prin diverse colţuri ale lumii, scrie The Wall Street Journal. În SUA, o fermă interesantă pentru turismul agricol este J Bar L Ranch din Montana, care îi aparţine unei nepoate a lui John. D. Rockefeller Jr. Oaspeţii de la J Bar L Ranch pot însoţi personalul la adunatul vitelor, învaţă cum să repare gardurile ca acestea să nu iasă din ţarcurile destinate lor şi pot merge la pescuit în râul din apropiere.

    Pe continentul african, turiştii amatori de viaţă la ţară pot vizita ferma Gibbs din Tanzania, care are o plantaţie de cafea. Cei care-şi petrec vacanţa în acest loc au de ales între a ajuta la mulsul vacilor fermei, participarea la partide de vânătoare nocturne, un răsfăţ la spa ori o căutare de plante de leac alături de un vraci masai, iar de odihnit se pot odihni într-una din cele optsprezece căsuţe ale complexului.

    La rândul său, Wharekauhau Lodge and Country Estate din Noua Zeelandă, un complex înfiinţat în 1840, unde se cresc vite şi oi, include în programul pentru cei care îi calcă pragul un spectacol de câini ciobăneşti care adună vitele sau oile şi oferă posibilitatea relaxării la un meci de tenis, în spa ori în piscina proprie pentru cei ce caută confortul modern.