BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Cine omul din spatele noii tehnologi româneşti ce aduce îmbunătăţiri importante în domeniul recunoaşterii vocale, “unealtă” ce poate identifica şi transcrie automat din circa 90 de limbi

    O nouă tehnologie românească aduce îmbunătăţiri importante în domeniul recunoaşterii vocale, aceasta putând identifica şi transcrie automat până la 90 de limbi, procesând o oră de audio în mai puţin de 3 minute, cu o acurateţe de peste 95% pentru mai mult de 10 limbi.  

    Soluţia are integrată şi inteligenţa artificială, având funcţii precum rezumarea automată a transcrierilor, generarea de răspunsuri bazate pe conţinut şi traduceri în 30 de limbi. Această tehnologie a fost dezvoltată de Vatis Tech, un start-up fondat în 2020 de Adrian Ispas care a ajuns în prezent la un portofoliu de peste 100 de clienţi. Cu noua tehnologie abia lansată, compania vrea să atragă cât mai mulţi clienţi din străinătate şi să ajungă la venituri recurente anuale de un milion de euro până la finalul lui 2024.

    „Am reuşit să punem pe picioare o nouă tehnologie, mult mai complexă, care acoperă mult mai multe limbi. Mai exact, în momentul de faţă tehnologia noastră poate să ajungă la peste 90 de limbi pe care noi le putem transcrie şi putem detecta automat limba din fişierul audio. Tehnologia este lansată de doar câteva săptămâni, dar cu toate acestea am reuşit să atragem şi un client în acest timp foarte scurt. Avem chiar primul client pe această nouă tehnologie pe care am lansat-o acum 2-3 săptămâni, ceea ce demonstrează fiabilitatea noii tehnologii şi impactul produsului nou pe care am reuşit să-l dezvoltăm. Este vorba de un client din Singapore, o companie de media monitoring cu operaţiuni pe piaţa din Europa“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Adrian Ispas, fondator şi CEO al Vatis Tech.

    Până acum, în prima jumătate a anului, echipa Vatis Tech a ajuns la circa 40% din ţinta sa pentru 2024, având în vedere clienţii pe care a reuşit să îi atragă recent, dar şi clienţii pe care îi are acum „în pipeline” pentru noua tehnologie. Proiectul Vatis Tech a fost demarat în 2020, prima versiune a tehnologiei fiind axată în principal pe limba română, însă, treptat, start-up-ul a adăugat şi alte limbi în soluţie, planul său fiind încă de la început de extindere la nivel internaţional. „Suntem la a opta versiune de model pe limba română, dar pe limbile internaţionale practic suntem la a doua versiune de model acum cu noua tehnologie.

    Dacă ar fi să împărţim limbile integrate acum pe câteva intervale de acurateţe avem peste 10 limbi în momentul de faţă pe care noi putem să le transcriem cu acurateţe de peste 95%, apoi avem în jur de 30-40 de limbi pe care putem să le transcriem cu acurateţe de peste 90%, iar restul până la 90 de limbi, încă 40-50 de limbi le transcriem cu acurateţe de ceva mai mică, ce-i drept aici, sub 90%, însă pachetul de limbi este mult, mult mai mare în momentul de faţă. Pe tehnologia veche aveam puţine, în jur de 15 limbi străine, adică este un salt foarte mare şi este o foarte mare diferenţă şi pe partea de acurateţe, dar şi pe partea de funcţionalităţi noi cu care vine noua tehnologie, în sensul că e mult mai «smart» totul.“ Noua tehnologie de recunoaştere vocală dezvoltată de Vatis Tech poate să recunoască automat limba vorbită din fişierele audio, chiar dacă sunt mai multe limbi vorbite în acelaşi fişier şi are o viteză mult mai mare de transcriere. „Transcrie fiecare limbă în parte, în sensul că dacă vorbim în română şi engleză transcrie fiecare segment separat.

    De asemenea, poate să scoată momentele de tăcere din audio, ceea ce cumva pentru clienţi se vede în partea de plată, pentru că nu mai este nevoie să plătească pentru porţiunile în care nu se vorbeşte. Iar viteza de transcriere este mult mai mare, adică în momentul de faţă putem să transcriem o oră de audio în mai puţin de 2-3 minute”, a explicat Ispas. În prezent, start-up-ul are peste 100 de clienţi în portofoliu, majoritatea – circa 80% – din România momentan, însă cu noua tehnologie se va concentra exclusiv pe atragerea de clienţi din străinătate. Noua tehnologie de recunoaştere vocală este folosită atât în produsele dedicate zonei B2B, cât şi în produsul dedicat zonei B2C. „Noua tehnologie se reflectă în partea de produs API sau speech infrastructure as a service, ceea ce înseamnă că e un API, oamenii îl pot conecta în produsele lor şi pot să-şi dezvolte produsele lor pe baza API-ului nostru. Sau dacă apelează la ideea de speech infrastructure as a service, noi putem să implementăm tehnologia noastră în cloudul lor privat. Totodată, noi acoperim şi zona de utilizator individual, să-i zicem self-service,  arie care este de fapt acoperită de zona de transcription software pe care l-am îmbunătăţit la rândul lui în ultimul an, în special pe partea de UI şi UX, care e total îmbunătăţit şi schimbat”, a precizat fondatorul şi CEO-ul Vatis Tech.

    În cadrul soluţiei dedicate zonei B2C, echipa Vatis Tech a integrat şi tehnologia AI în noi funcţionalităţi precum un asistent AI care poate face rezumatul transcrierii şi poate răspunde întrebărilor pe baza informaţiilor din transcrie, putând de asemenea să şi traducă textele în 30 de limbi în prezent. Pentru extinderea la nivel internaţional, strategia Vatis Tech vizează încheierea unor parteneriate atât pe zona tehnologică – companii tech pe zona AI şi automatizare, cât şi pe zona de business – companii de outsourcing, de consultanţă şi integratori de soluţii IT. Start-up-ul a atras până în prezent două finanţări în valoare totală de circa 850.000 de euro, ultima fiind obţinută în 2023 (650.000 de euro). Aceasta din urmă i-a permis să dezvolte noua tehnologie, însă acum va avea nevoie de resurse suplimentare pentru a putea accesa pieţele din străinătate. Astfel, din toamnă, echipa Vatis Tech va deschide o nouă rundă de finanţare ca să accelereze scalarea la nivel global. „În toamnă vrem să deschidem o rundă de finanţare al cărei scop va fi partea de extindere globală, pentru că în momentul de faţă avem foarte clară şi strategia de go-to market, avem foarte bine dezvoltată şi zona de produs, avem deja tracţiune comercială iniţială, adică noi am terminat tehnologia acum două săptămâni şi deja am reuşit să semnăm cu un client mare internaţional. Acesta este un semn foarte bun din punctul meu de de vedere.”   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    Invitaţi: Adrian Pantir, cofondator al Sportin, şi Cristian Pogan, manager de vânzări în cadrul Sportin.

    Ce fac? Dezvoltă un ecosistem de soluţii software pentru digitalizarea industriei de sport

    Adrian Pantir: „Sportin vrea să devină aplicaţia folosită pentru toate sporturile, o aplicaţie în care poţi să îţi cumperi bilete la meci, o aplicaţie în care cumperi abonamente la sală sau în care te înscrii la maratoane, o aplicaţie care te ajută cu anumite sugestii raportate la istoricul tău şi o aplicaţie în care folosim inteligenţa artificială ca să-ţi recomande antrenamente exact pe tipul tău metabolic sau pe ceea ce preferi tu.“

    Cristian Pogan: „Noi ţintim să avem un eveniment în luna octombrie, pentru că atunci ştim că mare parte dintre noi ne vom fi întors din concedii şi vom fi la birou. Iar noi vrem să îi încurajăm să aibă o viaţă activă în continuare şi dat fiind faptul că evenimentul este în formă digitală, mare parte din publicul nostru este în România, aici ştim pe ce parteneri ne bazăm ca să aducem în jurul de 80.000 de oameni, dar totodată ne adresăm şi publicul european.”

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Cătălin Macovei, fondatorul TRUDA.io – platformă pentru identificarea produselor profitabile în online

    Ce e nou? Start-up local ţinteşte să ajungă la finalul acestui an la un portofoliu de 350 de proiecte şi la venituri lunare recurente de 30.000 euro, în condiţiile în care a adăugat o serie de noi integrări în platformă şi a introdus planuri tarifare mai accesibile pentru magazine online de dimensiuni mai mici. În prezent, start-up-ul are 197 de proiecte pentru o serie de clienţi, atât magazine online, cât şi agenţii care gestionează campaniile de promovare pentru comercianţi online.

    „În prezent avem peste 190 de proiecte şi 2,7 milioane de produse care sunt etichetate în fiecare zi. Avem şapte parteneriate cu şapte agenţii diferite din România şi vrem să creştem numărul de parteneriate inclusiv în afara ţării. Misiunea noastră este acum să etichetăm toate produsele din lume şi vrem să ajungem cât mai repede acolo. Pentru anul acesta planul este să ajungem la 4,6 milioane de produse etichetate, scopul fiind să avem 350 de proiecte în total.”

    2. Invitaţi: Ioana Rus, chairwoman of the board, Prime Dash, şi Cătălin Rus, COO & cofondator, Prime Dash – fintech

    Ce e nou? Fintech-ul pornit din Oradea este singura companie din Uniunea Europeană selectată de gigantul Mastecard într-o nouă cohortă de firme care intră în programul global de accelerare Start Path, prin care proiectele au oportunitatea de a semna parteneriate comerciale cu organizaţia de plăţi dar şi cu partenerii săi.

    Cătălin Rus: „Faptul că am fost selectaţi în programul de accelerare şi investiţii Start Path, care este un program de accelerare exclusivist, un program prin care se recunoaşte partea de inovaţie şi tehnologie pe care am construit-o, presupune faptul că Mastercard se va implica activ în a ne ajuta pe zona de mentorat şi business development. Au fost nouă companii selectate la nivel global  iar noi suntem singura din Uniunea Europeană în momentul de faţă.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

  • Povestea unei inovaţii în biotehnologie, care a pornit de la dorinţa unui tânăr român de a trata o problemă de sănătate proprie

    NostraBiome, o companie de biotehnologie înfiinţată de un român, se conturează drept un potenţial lider în domeniul medicinei personalizate, concentrându-se pe utilizarea microbiomului pentru tratarea bolilor inflamatorii intestinale (IBD) şi a altor afecţiuni severe. Fondată pe baza unei soluţii dezvoltate iniţial pentru o nevoie personală, NostraBiome încearcă să aplice aceste descoperiri la nivel global.

    Ideea a evoluat destul de încet la început. De mai mulţi ani m-am gândit la o soluţie care să funcţioneze pentru mine, însă lucrurile s-au mişcat foarte încet, părea că nu o să găsesc o rezolvare.

    Pot spune că lucrez la acest concept de şase ani, dar el s-a materializat într-un produs funcţional doar în ultimii doi ani, mulţumită câtorva progrese şi evoluţii favorabile ale inteligenţei artificiale şi ale metodelor de secvenţiere ADN, împreună cu o mai bună înţelegere a informaţiilor biologice despre diferite tulpini bacteriene”, descrie Călin Popescu felul în care s-a conturat decizia de a transforma tratarea propriei afecţiuni – o boală inflamatorie a intestinelor – într-o idee de business.

    El a fost motivat astfel să transforme o soluţie personală într-o posibilă opţiune terapeutică pentru alţii. După ce a obţinut rezultate pozitive în gestionarea propriei stări de sănătate, a decis să testeze eficacitatea metodei sale pe un grup mai mare de pacienţi. „Am construit un studiu pre-clinic pe 27 de pacienţi cu boală inflamatorie severă, iar rezultatele au indicat îmbunătăţiri pentru toţi participanţii,” menţionează fondatorul NostraBiome. Acest rezultat l-a determinat să investească mai mult timp şi resurse în dezvoltarea tehnologiei, având în vedere potenţialul de aplicare la scară largă. „Văzând amploarea acestei afecţiuni la nivel global, am considerat că trebuie să explorăm în continuare această tehnologie,” adaugă el.

    Cifrele legate de aceste afecţiuni au confirmat decizia sa de lansare a unui business în domeniu: potrivit lui, în UE, în fiecare an se cheltuie în jur de 5 miliarde de euro pe terapii IBD, care funcţionează doar în 40% din cazuri: „Restul de pacienţi sunt nevoiţi să încerce continuu alte soluţii sau să aştepte ca alte soluţii să apară pe piaţă, iar în destul de multe cazuri să treacă prin complicaţii severe sau chiar operaţii de îndepărtare a colonului”.

    NostraBiome îşi bazează abordarea pe tehnologii avansate, combinând secvenţierea genetică cu analiza ADN-ului şi date serologice pentru a oferi o evaluare detaliată a fiecărui pacient. „Tehnologia ne permite să realizăm în câteva minute ceea ce ar necesita săptămâni de muncă pentru un specialist”, explică fondatorul. Această abordare integrată este menită să ofere o imagine completă asupra rolului microbiomului în sistemul imunitar. Călin Popescu adaugă că NostraBiome se diferenţiază prin capacitatea de a oferi soluţii personalizate, analizând microbiomul în contextul particularităţilor fiecărui pacient şi a afecţiunii tratate.

    Stabilit în Germania, Călin Popescu a decis să pună bazele NostraBiome în România, ceea ce a adus atât avantaje, cât şi provocări. Deşi spune că a vrut să contribuie la dezvoltarea industriei locale, acest lucru a limitat accesul la finanţare din partea fondurilor internaţionale: „Fondurile de investiţii din Europa şi SUA au ezitat să investească din cauza localizării noastre, însă am găsit deschidere la nivel local, în special din partea medicilor interesaţi să colaboreze”.

    Călin Popescu, fondator, NostraBiome: „Noi vrem ca NostraBiome să fie primul unicorn românesc de biotehnologie şi medtech”.

    „Soluţiile viitorului în medicină sunt strâns legate de hiperpersonalizare; lumea medicală a învăţat treptat că fiecare este atât de unic din punct de vedere chimic şi genetic, încât soluţiile terapeutice nu mai pot să funcţioneze generic, ele trebuie personalizate total. Totuşi, mă bucur să văd multă deschidere în România, să văd medici luminaţi, pionieri, inteligenţi, care vor binele pacientului şi care doresc să colaboreze cu noi”, adaugă Popescu.

    Pe termen mediu, NostraBiome îşi propune să devină un jucător important pe piaţa europeană, cu obiectivul de a deservi 5% din pacienţii cu IBD din Europa. „Vizăm extinderea aplicabilităţii tehnologiei noastre şi în alte domenii, cum ar fi terapia oncologică”, menţionează fondatorul. Compania a atras până în prezent investiţii de aproximativ 2 milioane de euro, iar planurile includ atragerea unor noi finanţări în 2025 pentru a susţine extinderea şi dezvoltarea continuă. NostraBiome a încheiat un parteneriat cu Verge, un fond de investiţii din Singapore, condus de un român stabilit în Canada, care a oferit sprijin în dezvoltarea proiectului. „Parteneriatul cu Verge a fost esenţial, având în vedere că alte fonduri de investiţii au refuzat să se implice din motive geografice”, subliniază fondatorul.

    NostraBiome îşi propune să devină un actor relevant în biotehnologie, combinând cercetarea avansată cu tehnologia de ultimă generaţie pentru a oferi soluţii personalizate în domeniul sănătăţii. Cu o strategie de dezvoltare bazată pe inovaţie şi parteneriate internaţionale, compania vizează extinderea atât pe plan european, cât şi global, în domenii emergente ale medicinei personalizate. „Noi vrem ca NostraBiome să fie primul unicorn românesc de biotehnologie şi medtech. Pe lângă IBD, mai dezvoltăm şi un produs pentru îmbunătăţirea răspunsului la terapia oncologică prin modularea microbiomului.”

    În viitor, Călin Popescu este de părere că biotehnologia va beneficia tot mai mult de complementaritatea evoluţiei AI şi a tehnologiei în general. „Noi credem mult în precision medicine şi în puterea încă nerecunoscută a microbiomului. Pe zona noastră de expertiză, sperăm să devenim lideri de piaţă în soluţii complementare pentru IBD bazate pe microbiom şi, în acelaşi timp, sperăm ca tehnologia noastră să dovedească clinic rolul uriaş al modificării microbiomului pentru creşterea răspunsului la terapia oncologică. Credem cu tărie că ceea ce facem va deschide noi capitole în ceea ce priveşte extinderea duratei vieţii şi descifrarea altor boli considerate autoimune.” El oferă şi un sfat antreprenorilor care vor să lanseze noi businessuri: „Cred că orice antreprenor trebuie să fie consecvent, să înveţe continuu, să fie curios şi să nu creadă niciodată că soluţia lui este cea mai bună, ci să o demonstreze. Să înveţe din orice eşec şi să dedice mult timp construirii unei echipe puternice. Să investească în sănătatea lor fizică şi mintală, să facă sport, să trăiască o viaţă echilibrată. Proiectele durabile necesită ani, iar tu, ca antreprenor, trebuie să fii în cea mai bună formă a ta pentru a avea randament şi pentru a rezista provocărilor acestui parcurs”.   

    Anterior înfiinţării NostraBiome, Călin Popescu a lansat mai multe companii din tehnologie, printre care VAHA, pe care a cofondat-o alături de o parteneră de afaceri din Germania. Compania, care vindea o oglindă de exerciţii fizice care ţine loc de antrenor personal, dar şi de dispozitivele de care utilizatorii ar putea avea nevoie de obicei într-o sală de sport, a fost vândută către o companie cu sediul în Londra axată pe vânzarea de suplimente nutritive (Bioniq). Potrivit lui Călin Popescu, valoarea investiţiilor în VAHA depăşiseră 50 de milioane de euro, fiind direcţionate  în produs, tehnologie, marketing şi expansiune. Mare parte a echipei avea ADN românesc, o parte dintre angajaţi aflându-se la Cluj.

  • Povestea românului care a făcut dintr-un joc o afacere profitabilă, de peste 2 milioane de dolari

    De la o activitate de nişă, e-sportul sau sportul electronic a evoluat până a ajuns un fenomen cu o prezenţă semnificativă în cultura şi industria jocurilor video din România. Ce soluţii există însă pentru a se dezvolta în continuare şi în ce condiţii poate fi practicat corespunzător?

    Cred că este nevoie de o recunoaştere a sportului electronic într-un cadru legal. Acest lucru ne-ar ajuta să legitimăm jucătorii aşa cum trebuie şi ar exprima mult mai precis activitatea noastră ca organizaţie. De altfel, această recunoaştere ar face ca şi companiile private să aibă mai multă încredere în acest fenomen şi ar creşte, de asemenea, şi încrederea mass-media în această industrie şi implicit părinţii ar începe să îl considere un domeniu serios în care copiii lor pot face o carieră”, a răspuns pentru Business Magazin Octav Creţu, CEO al Nexus Gaming, companie românească de sporturi electronice, cu afaceri de 2,2 mil. euro la finalul anului 2023.

    Înfiinţată în 2015 – an în care Octav Creţu a devenit CEO al companiei – Nexus Gaming colaborează deja cu diverse companii private în vederea realizării de campanii de marketing prin gaming, reprezentantul firmei de e-sports spunând că ROI-ul (Return on Investment – n.red.) pe care îl poate aduce o astfel de colaborare poate depăşi nivelul atins de marketingul tradiţional. „Deja lucrăm cu mai mulţi parteneri în mediul privat, care fac ca organizaţia noastră să fie sustenabilă, dar în continuare cred că există o mică lipsă de awareness din partea brandurilor. Gamingul folosit ca tool de marketing are un ROI excelent, mult mai bun decât cel pe care îl regăsim în marketingul sau influencerii convenţionali. Cât despre acţiuni specifice, mi-ar plăcea să văd mai multe proiecte de lungă durată, cu focus pe viitor. Spre exemplu, o academie făcută în parteneriat cu o instituţie de învăţământ, un program de studiu, orice iniţiativă la firul ierbii, care să ajute jucătorii tineri să se dezvolte.”

    Octav Creţu a adăugat că industria de esports a început să simtă un „buzz” în jurul ei şi a început să atragă din ce în ce mai mult atenţia oamenilor şi a brandurilor. „Începutul anului 2024 se simte destul de bine. Însă, cred că provocările pe care le avem sunt specifice domeniilor care pot fi clasificate ca fiind la început. În primul rând ar fi vorba despre sustenabilitate, şi aici nu mă refer neapărat la Nexus, ci la întreg ecosistemul. În continuare este foarte greu să deţii sau să formezi o organizaţie de esports sustenabilă în România. În al doilea rând, cred că există o nevoie reală de a recunoaşte domeniul nostru de activitate într-un regim formal.”

    Bugete mici, bătălii mari. Anul acesta, echipa românească de esports din cadrul Nexus Gaming – echipă compusă din Cătălin Stănescu, Adrian Guţă, Cosmin Teodorescu, Alexandru Ştefan şi Ersin Chiriac – s-a calificat în cadrul competiţiei de Counter-Strike, etapa RMR (Regional Major Ranking )pentru PGL Major-ul din Copenhaga. Iar în februarie 2024, echipa formată din cei cinci jucători români a avut primul meci din grupa RMR B împotriva Astralis – o echipă daneză considerată cea mai mare din istoria jocului, care are în palmares patru Majoruri câştigate, dintre care trei titluri la rând. „Avem o medie de vârstă de 25 de ani în echipă, cu cel mai tânăr jucător având 21 de ani, iar cel mai experimentat având 34. Cred că este exact acel balans pe care îl regăsim şi în echipele de fotbal, în care avem un căpitan experimentat care conduce echipa, înconjurat de jucători mai tineri şi talentaţi. Cât despre timpul de pregătire, cred că se pregătesc pentru acest moment din momentul în care au jucat primul lor meci profesionist de Counter-Strike, aşadar ar fi vorba de patru sau cinci ani de pregătire”, a explicat Octav Creţu.

    După calificările din prima grupă, RMR A, România avea deja doi jucători români calificaţi la Major cu echipele la care activează – Adam Marian, fost jucător al echipei Nexus, membru al echipei spaniole KOI, şi Mihai Ivan, şi el fost jucător al echipei Nexus, membru al echipei ucrainene Na’Vi. Iar pentru a se califica la Majorul din Copenhaga şi a nu fi eliminată din competiţie, echipa de jucători a Nexus ar fi trebuit să obţină trei victorii.

    „Nu aş vrea să folosesc clişee precum «şi în România se poate face treabă», pentru că nu despre asta este vorba. Munca depusă de întreaga echipă Nexus, iar aici nu mă refer doar la jucători, a fost impecabilă şi a rezultat în acea calificare. Mai degrabă aş vrea să folosesc acest prilej pentru a dărâma mitul în care esports înseamnă patru – cinci băieţi care stau toată ziua şi se joacă jocuri video. Pentru ca o echipă să funcţioneze este nevoie de antrenor, de psiholog, de un manager, de un graphic designer, de un editor, de un analist ş.a.m.d. Mi-aş dori ca aceste lucruri să fie înţelese şi implementate de echipele din România, pentru a avea o scenă cât mai sănătoasă, astfel încât Nexus să nu fie prima şi ultima echipă care realizează o performanţă de acest gen”, a mai spus Octav Creţu.

    Potrivit lui, echipa din România are la dispoziţie un buget de doar 200.000 de euro dar se luptă cu cluburi de talie mondială precum Vitality, evaluat la 200 de milioane de dolari, sau Heroic, echipă ce, doar în ultimii doi ani, a câştigat 1 milion de dolari la competiţiile de Counter-Strike. „Dacă este să vorbim în termeni fotbalistici, acest Major este echivalentul unei combinaţii între UEFA Champions League şi Campionatul Mondial de Fotbal la Counter-Strike. Suntem mândri să fim pionieri în acest drum, iar succesul nostru este o victorie pentru întreaga comunitate românească de esports”, a mai spus Octav Creţu.

    El a explicat că dacă Nexus Gaming are un buget de circa 200.000 de euro pentru divizia de esports, pentru echipele cu care compania românească s-a bătut la RMR acest buget ar fi un cost operaţional pe o singură lună. „Diferenţele de buget pot fi sesizate în pregătirea jucătorilor, cu cât ai un buget mai mare, cu atât îti permiţi facilităţi mai bune de pregătire. Fie că vorbim de un gaming house dedicat, în care jucătorii trăiesc şi se antrenează împreună, fie că vorbim de extra staff care ajută la pregătirea echipei, un buget mai mare constituie un avantaj. Dacă ne referim strict la jucători, investiţiile sunt mai degrabă imateriale. Vorbim aici despre efortul depus (care de multe ori numărul de ore investite poate fi comparat cu un job full time), despre timpul alocat studierii jocului, despre antrenamentele cu echipa ş.a.m.d. Din punctul ăsta de vedere, cred că jucătorii investesc destul de mult, iar pe partea materială, cred că cel mai important element ar fi un calculator performant de gaming şi perifericele aferente. Un setup hardware competitiv de gaming poate ajunge să coste aproximativ 5.000 de euro. Pentru organizaţie, costurile sunt mult mai complicate, având componenta de management, marketing, staff adiţional, precum un psiholog, un analist, costurile unui cantonament sau costurile logistice şi nu în ultimul rând, remuneraţia jucătorilor”, a mai explicat Octav Creţu.

    De asemenea, în cadrul competiţiilor echipele câştigătoare pleacă acasă şi cu premii. Spre exemplu, PGL Major Copenhagen 2024 pune la bătaie premii totale în valoare 1,25 de milioane de dolari, echipa câştigătoare plecând acasă cu 500.000 de dolari, în timp ce locul doi este răsplătit cu 170.000 de dolari, iar echipele de pe locul trei şi patru primesc câte 80.000 de dolari. 

    Dublare an de an. Nexus Gaming activează ca echipă din anul 2015, iar ultimii ani au reprezentat o ascensiune pentru organizaţia românească de esports, au spus reprezentanţii companiei. Echipele din cadrul companiei au avut de-a lungul anilor performanţe notabile în jocuri precum Counter-Strike, League of Legends şi PUBG Mobile, iar expansiunea organizaţiei a vizat mai multe domenii de activitate. „Am avut un 2023 bun, şi nu mă refer doar la partea competitivă de esports. Avem mai multe linii de business, printre care şi o echipă specializată în organizarea şi producţia evenimentelor de gaming, dar şi o agenţie de marketing cu influenceri din zona de gaming. Primul obiectiv important pentru noi a fost organizarea unui eveniment de gaming internaţional, iar cel de-al doilea a fost creşterea pe partea de agenţie. Ambele obiective au fost atinse, Nexus organizând evenimente cu scene complexe şi echipe internaţionale în Bahrein şi Iaşi, iar pe partea de agenţie am avut rezultate foarte bune şi am câstigat şi foarte multe premii semnificative în acest domeniu”, a spus CEO-ul companiei.

    Despre veniturile înregistrate, executivul spune că „este al treilea an consecutiv în care ne dublăm cifra de afaceri. În 2023 am sesizat o creştere a volumului de activitate şi un număr sporit de clienţi care au intrat în zona de gaming. În 2024, ne dorim să continuăm să organizăm evenimente şi să producem campanii creative cu rezultate excelente. Pe partea de evenimente, vom continua să producem atât pe cele în care suntem parteneri precum Gaming Marathon sau evenimentele proprii, precum Romanian Esports League, dar şi evenimentele naţionale precum Esports Kings, dezvoltat pentru NEPI Rockcastle, care s-au dovedit a fi pe interesul atât a companiilor care doresc să comunice cu publicul lor, cât şi a comunităţii de gaming.”    ■

     

    Carte de vizită
    Octav Creţu, CEO, Nexus Gaming

    1. În 2017 s-a licenţiat în inginerie la Facultatea de Electronică şi Tehnologia Informaţiei din cadrul la Universităţii Politehnica din Bucureşti;

    2. Şi-a început cariera în 2013, ca editor în cadrul WASD – publicaţie dedicată domeniului de gaming/esports;

    3. Doi ani mai târziu, mai exact în 2015, acesta a devenit IT consultant & graphic web designer în cadrul agenţiei de turism Alsys;

    4. În iulie 2015, Octav Creţu a preluat conducerea Nexus Gaming – companie românească de sporturi electronice –  rol pe care îl deţine şi în prezent;

    5. În 2019, Octav Creţu a devenit şi CEO al Romanian Esports League, o competiţie românească de Esports care îşi propune dezvoltarea scenei naţionale de sporturi electronice.

  • Facil şi dificil în acelaşi timp

    Într-o perioadă în care majoritatea companiilor percep recrutarea drept un proces anevoios, Vladimir Sterescu, country manager al CGS România, liderul pieţei locale de externalizare de procese de business (BPO), are o perspectivă mai amplă. În opinia sa, recrutarea în prezent poate fi descrisă atât ca facilă, cât şi ca dificilă, în funcţie de mai mulţi factori.

    Pe de o parte, tehnologiile moderne şi instrumentele de recrutare online au simplificat considerabil procesul de identificare şi atragere a candidaţilor potriviţi”, spune executivul. Platformele de joburi, reţelele sociale profesionale şi sistemele de management ale candidaţilor permit o accesibilitate mai mare şi o comunicare mai rapidă cu potenţialii angajaţi.

    Pe de altă parte, completează Steresccu, competiţia acerbă pentru talentele de top şi aşteptările tot mai mari ale candidaţilor pot face recrutarea un proces provocator. „În industria noastră sau pentru anumite poziţii specializate, găsirea persoanei potrivite poate fi dificilă din cauza deficitului de competenţe specifice pe piaţă. În plus, generaţiile mai tinere de angajaţi au adesea aşteptări diferite legate de flexibilitate, cultura organizaţională şi oportunităţile de dezvoltare profesională, ceea ce necesită o adaptare continuă a strategiilor de recrutare.” Astfel, succesul în recrutare depinde în mare măsură de capacitatea organizaţiei de a se adapta rapid la noile tendinţe şi de a utiliza eficient resursele disponibile pentru a atrage şi reţine talentele de care are nevoie.

    De-a lungul anilor, povesteşte executivul, piaţa de profil a experimentat mai multe modificări. „Fără să greşesc şi, totodată, cu o oarecare mândrie, compania noastră a fost primul BPO prezent în România în toamna lui 2002. La acel moment nu se punea problema atragerii de business din străinătate, Irlanda, Polonia, Slovacia, fiind ţări cu mult înaintea noastră şi descoperite de către marile companii americane şi europene”, îşi aminteşte Vladimir Sterescu. La acea vreme, focusul principal al firmei era câştigarea credibilităţii, pentru a servi clienţii unor companii cu business local. „2006 a fost o altă etapă unde marile BPO-uri din lume descopereau şi ele România şi începuse o uşoară efervescenţă pe piaţa noastră, însă vorbim tot de o externalizare fără prea multă construcţie de knowledge, care presupunea doar transferarea/învăţarea unor procese operaţionale.”

    A urmat perioada shared service centerlor care au pus o mare presiune pe companiile BPO locale, deoarece primele aveau volume mari neavând obiectivul de a face profit din această activitate, iar centrele de outsourcing se luptau să câştige business nou, cu volume preluate în etape şi cu o concurenţă imensă pe piaţa muncii. „Drept urmare, au fost mulţi ani de creştere constantă şi predictibilă, ţara noastră excelând în a surclasa pieţe cu tradiţie atât din Europa, dar şi Asia, contribuind deja la experienţa clientului cu idei inovative venite din experienţa acumulată.”

    Apoi, pandemia a aruncat în aer orice creştere predictibilă a industriei, afirmă Vladimir Sterescu: „Asia nu a putut duce vârful de trafic cerut în acea perioadă, nu a putut convinge cu privire la securitatea datelor, iar toate marile companii din lume aveau volume nemaiîntâlnite. Noi am jucat un rol strategic, aş spune de game changer, pentru multe firme globale, iar pentru noi, acea perioadă a fost un accelerator de acumulare de activităţi complexe de suport tehnic, implementări de arhitecturi unice, mai ales în securitate cibernetică, vânzări de servicii, licenţe etc., reînnoiri de contracte de tot felul, activităţi financiare care au crescut în volume datorită boomului de atunci.”

    Acum, industria de profil a intrat din nou într-o traiectorie predictibilă, unde România joacă un rol strategic în ciclul de dezvoltare al multor companii globale, iar forţa de muncă educată de la noi îşi găseşte loc din ce în ce mai uşor în aprecierea unor rezultate superioare, producând propriile servicii de care alţii beneficiază prin outsourcing.

    Totuşi, modificări există şi în ce priveşte perspectiva candidaţilor asupra muncii. Vin generaţii noi, cu profiluri diferite faţă de cele anterioare. Dacă în trecut angajaţii aveau răbdare să înveţe, iar apoi să ofere, acum au atât de multe opţiuni încât, pentru tinerii la început de carieră, este greu să ţină o direcţie. „Să luăm firma noastră ca exemplu: suntem o firmă în creştere, oferind tot timpul oportunităţi de carieră pentru tineri.” Filosofia CGS este de a oferi aceste oportunităţi colegilor, astfel încât un candidat poate intra pe o poziţie entry level şi în relativ scurt timp (1 – 1,5 ani) să ajungă să lucreze în poziţii specializate, de exemplu, de trainer, de specialist în resurse umane, recrutare, workforce management, IT, financiar, poziţii de middle management. „Câte firme cunoaşteţi care pot pregăti oamenii şi le pot oferi astfel de ocazii? Revenind la ideea centrală, tinerii sunt de înţeles că vor să guste din diferite experienţe pentru cariera lor, chiar dacă noi am spune că nu au răbdare şi nu au apucat să ofere ceva în schimb”, punctează reprezentantul CGS.

    Şi avansul tehnologic produce schimbări în industrie. „Tehnologii noi apar şi dispar continuu. Tehnologiile noi ne ajută să fim mai eficienţi şi să fim competitivi din punct de vedere al costurilor. Începând cu pandemia de COVID, clienţilor li se oferă o experienţă omnichannel adevărată, adică poţi începe o interacţiune în mediul vocal, dar să o termini în chat, sau invers”, explică Vladimir Sterescu. Tot după pandemie, multe alte procese pot fi automatizate, oamenii fiind dintr-o dată mult mai deschişi; de exemplu, anumite etape din procesul de recrutare sunt deja automatizate: programarea candidaţilor, contactarea lor, testele de limbi străine, iar interviurile sunt de foarte multe ori pe platforme de conferinţă.

    CARTE DE VIZITĂ

    Vladimir Sterescu şi-a început cariera în mediul corporatist, apoi a intrat în domeniul antreprenoriatului.

    1997
    Şi-a început cariera în cadrul Connex (devenit Vodafone).

    2003
    A pus bazele EasyCall, o companie specializată în servicii de call-center.

    2006
    CGS a preluat EasyCall, iar Vladimir Sterescu a preluat mandatul de director general al filialei din România.

    „Munca repetitivă aproape că a luat sfârşit. Acele procese repetitive pe care oamenii trebuiau să le facă la calculator cu o anumită regularitate, aproape că nu mai sunt deloc făcute de oameni. Iar cine nu a făcut-o încă, fie lucrează deja aici, fie nu se educă să înţeleagă ce avantaje oferă aceste tehnologii”, declară executivul CGS. Tot el adaugă că se discută mult despre AI şi genAI. „Majoritatea suntem încă la etapa de extraction AI şi construim modele de înţelegere a datelor multe pe care le avem şi încă nu le folosim. Dar uşor, uşor construim contexte de interacţiune maşină-client unde noi, oamenii, învăţăm maşina şi apoi continuăm să validăm răspunsurile. Eficienţa câştigată este enormă, dacă luăm în considerare numerele mari, iar nouă ne rămâne să facem acele operaţiuni care ne stimulează şi ne fac plăcere că ne folosim abilităţile şi experienţa”, mai spune Vladimir Sterescu.

    În perioada pandemiei, echipa companiei, care reuneşte acum 4.300 de oameni, a crescut cu circa 400 de colegi noi anual. „Enorm, având în vedere că există un efort de recrutare, training şi ai nevoie de eficienţă – care la început este mai scăzută, dar şi de calitate care trebuie să exceleze. Toate acestea în contextul în care aduci în echipă şi foarte mulţi oameni noi. Această creştere o vedem drept una temporară, necesitând acum o amplă reconversie a setului de skilluri, de la multe activităţi atunci repetitive către unele complexe în prezent şi cu joburi sustenabile pe termen lung aşa cum era înainte de COVID”, afirmă executivul. Concret, faţă de anul anterior, creşterea netă în număr de angajaţi este mai redusă, circa 200 de colegi noi, „însă ceea ce mă bucură este că aproximativ 800 de poziţii au trecut anul acesta prin această reconversie către activităţi de suport tehnic, financiare şi de consultanţă în implementări de soluţii de securitate cibernetică. E foarte frumos ceea ce am reuşit să facem şi sunt tare mândru de asta.”

    Date fiind modificările din piaţa de IT, cu companii care aleg mai degrabă să-şi reducă echipele decât să le sporească, recrutarea în segmentul de outsourcing este calificată de Sterescu drept „interesantă”. Pe de-o parte, există cerere de oameni foarte experimentaţi, „care la noi pot obţine certificări ce îi ajută extraordinar în carieră. Pe de altă parte, vedem o uşurinţă în a-i găsi, ceea ce nu era cazul până de curând.” Acest lucru reflectă contextul în care piaţa globală IT este într-un proces de restructurare, de introducere de tehnologii care să ajute la creşterea eficienţei, scăderea timpilor de livrare, investiţii ce vin la pachet cu o nevoie uşor mai scăzută de IT-işti, punctează executivul. „Costul: toate companiile globale sunt cu ochii pe costuri mai mult ca niciodată. Vedem o presiune mare de reducere a costurilor cu muncă, vedem că multe joburi se duc din nou către Asia, ceea ce până în pandemie nu avea ritmul de azi. Deci, vom vedea, dar România este încă bine poziţionată, mai ales prin resursa umană, care va trebui poate să accepte salarii la un nivel diferit, fiind concuraţi din alte ţări, dar şi din zona de AI.” Pe de altă parte, marea provocare în prezent este retenţia oamenilor. „Eu cred că cine ştie să joace cartea «retenţiei» va ieşi câştigător pe termen mediu şi lung. Aş zice că este cel mai important KPI (key performing unit – n.red.) al nostru azi, să fim angajatorul pe care colegii mei şi-l doresc. Probabil niciodată nu facem destul, sau tot timpul mai este ceva de făcut, iar dificultatea de azi este că trebuie să ajungi să rezonezi şi să comunici într-un fel cu cei care vin la birou zilnic, altfel cu cei care lucrează de acasă din când în când, sau cu cei care niciodată nu ţi-au vizitat sediile”, punctează reprezentantul CGS. Tot el adaugă că investiţiile de acum 10 ani în sedii employee-friendly şi care răsfăţau angajaţii, sunt acum reduse şi nu mai au efectul pe care atunci îl reuşeau. A asculta fiecare coleg, a-l ajuta să se dezvolte profesional, a-i oferi un program flexibil şi a-i oferi un job modern şi cu care să se mândrească este poate mai important azi şi mai eficient în retenţia angajaţilor.

    O altă tendinţă identificată de executiv este cea referitoare la nearshoring, unde companiile preferă furnizori aflaţi mai aproape din punct de vedere geografic pentru a îmbunătăţi comunicarea şi a reduce barierele culturale. Furnizorii de BPO se concentrează pe specializarea în industrii specifice, precum finanţele şi sănătatea, pentru a oferi servicii personalizate şi de înaltă calitate.

    Cât priveşte impactul războiului din Ucraina, Sterescu spune că outsourcingul din România nu a primit volume noi odată cu războiul din Ucraina. „Poate vă miraţi, însă nu s-a simţit. Aş recunoaşte altceva: multe companii mari care aveau prezenţă în Ucraina au încercat şi încă încearcă să ajute această ţară, lăsând câteva echipe, ce-i drept mai mici decât înainte, mai ales în regiunile din vestul Ucrainei. Marele câştigător a fost Polonia, care a reuşit şi în această industrie să atragă volumele, la fel cum s-a întâmplat şi în alte industrii.”

    Despre apetitul pentru munca remote, Vladimir Sterescu spune că este foarte mare, mai cu seamă în rândul angajaţilor foarte tineri, între 19 şi 23 de ani. Povesteşte că încearcă să se întâlnească prin ţară cu cei care lucrează doar remote şi să le explice ce avantaje pe termen lung au dacă ar lucra şi de la birou, sau cât de mult ar învăţa în plus, sau ce bine s-ar distra şi câte relaţii şi-ar face dacă ar lucra măcar hibrid. Răspunsurile sunt mixte: unii ar încerca, unii chiar nu îşi doresc şi vor să rămână în bula lor digitală. „Pentru noi, a avea colegii la birou este un mare avantaj în ceea ce priveşte comunicarea cu ei, o comunicare mai eficientă şi care ne ajută la retenţie. Pentru ei, avantajele de a lucra remote sunt: evident flexibilitatea, lucrul într-un mediu aparent puţin rigid şi poate aparent mai puţin controlat, câştigă timp şi nu mai cheltuie pe transport. Sunt avantaje greu de combătut.” În cadrul CGS, din peste 4300 de oameni, circa o treime lucrează zilnic de la birou, o treime lucrează hibrid, iar restul remote. „Rămân însă la părerea mea că a veni la birou înseamnă să înveţi altfel, să cunoşti oameni, să exersezi dezbaterile de business între colegi şi superiorii direcţi, să te uiţi în ochii celuilalt şi să emiţi o opinie valoroasă, să accepţi altfel feedbackul balansat şi să lucrezi eficient în echipe.”

    Majoritatea companiilor cu care lucrează CGS sunt din domeniul tehnologiei, telecomunicaţiilor, bancar şi asigurări, utilităţi. „Sunt volume mari, aici ai ocazia să vii cu idei de creştere a eficienţei, aici ai oportunităţi de a introduce tehnologii noi, mai ales bazate pe inteligenţă artificială generativă (genAI). În aceste industrii există o continuă căutare a unui cost mai redus, ceea ce ne determină de fiecare dată să devenim mai buni”, declară Vladimir Sterescu.

    Tot el mai spune că în ce priveşte extinderea peste hotare, printr-un centru în altă ţară, este un subiect pe care îl urmăreşte permanent, însă, deocamdată, CGS reuşeşte să găseasscă toate resursele umane de care are nevoie în România. Acest lucru se datorează atât calităţii înalte a forţei de muncă disponibile, cât şi abilităţilor şi competenţelor pe care angajaţii români le aduc în diverse domenii. România dispune de o bază solidă de talente bine pregătite, cu o educaţie adecvată şi experienţă în industrii variate, ceea ce permite companiei să răspundă la cerinţele şi aşteptările clienţilor fără a fi nevoie să caute resurse externe. În plus, proximitatea culturală şi geografică contribuie la o comunicare mai eficientă şi la o colaborare mai strânsă, elemente esenţiale pentru succesul pe termen lung al oricărei companii. „Totodată, ne bucurăm de un nivel ridicat de loialitate şi angajament din partea angajaţilor noştri, ceea ce ne oferă stabilitatea necesară pentru a continua să creştem şi să ne dezvoltăm. Astfel, deşi monitorizăm constant oportunităţile şi resursele disponibile în regiunea noastră, suntem încrezători că resursele umane pe care le avem la dispoziţie în România sunt suficiente pentru a ne susţine nevoile actuale şi viitoare”, conchide Vladimir Sterescu.  

  • O inovaţie tehnologică românească se pregăteşte să transforme radical viaţa a peste 300 de milioane de persoane cu dizabilităţi vizuale la nivel global. Cine este tânărul din spatele acestei invenţii

    O inovaţie tehnologică românească se pregăteşte să transforme radical viaţa a peste 300 de milioane de persoane cu dizabilităţi vizuale la nivel global. dotLumen, start-up-ul fondat de Cornel Amariei, a dezvoltat prima tehnologie din lume de conducere autonomă pentru pietoni, implementată într-o pereche de ochelari AI care promit să înlocuiască soluţiile tradiţionale precum câinii-ghid şi bastonul alb.

    Cu o eficienţă de cost de 50 de ori mai mare decât metodele actuale, dotLumen a atras finanţări totale de 10 milioane de euro, inclusiv o rundă recentă de 5 milioane de euro. Compania îşi propune să lanseze primele produse la sfârşitul anului 2024 în Europa, începând cu România, şi vizează extinderea pe 27 de pieţe internaţionale. Start-up-ul are obiective ambiţioase de a atinge vânzări de 10.000 de unităţi până în 2026 şi venituri de 100 de milioane de euro până în 2027.

    „Suntem în pregătire pentru fabricaţie, o să avem ceea ce se numeşte <<limited run>>, o cantitate mică ce se va lansa către finalul acestui an, iar apoi o să scalăm internaţional cu începutul anului viitor. O să începem în România, cel mai probabil primele bucăţi vor fi distribuite în România, după care scalăm internaţional în multiple ţări. Avem deja în pipeline-ul nostru 27 de pieţe pe care vrem să intrăm şi deja ştim bine în ce ordine intrăm pe ele, însă bineînţeles se mai întâmplă mici modificări pentru că apar oportunităţi la care nu ne aşteptam. Un exemplu bun este Japonia, unde împreună cu cei la Toyota Mobility Foundation aducem .lumen pe piaţa japoneză, un lucru la care nici măcar nu ne aşteptam acum 3 luni“, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cornel Amariei, fondator şi CEO al dotLumen. El a adăugat că per total la nivel global sunt peste 300 de milioane de oameni nevăzători care au nevoie de o soluţie precum câinele-ghid, o soluţie ce nu poate fi scalată la fel ca tehnologia dotLumen. „Anul trecut s-au cheltuit 500 de milioane de euro pentru a antrena doar 2.000 de câini ghid. Noi am creat însă ceea ce numim ochelarii Lumen, o tehnologie care replică ceea ce câinele ghid face, ba chiar mai mult, dar fără problemele ce fac câinele ghid o soluţie nonscalabilă. La 300 de milioane de oameni ce au nevoie de o soluţie precum un câine ghid sunt doar 28.000 de câini ghid până acum. Însă acest lucru urmează să se schimbe foarte curând, la costuri de circa 50 ori mai mici.“ El nu a oferit detalii cu privire la preţul la care vor fi comercializaţi ochelarii, însă a pus accentul pe faptul că o parte din cost va fi subvenţionat de stat sau de anumite organizaţii.

    „Principalul lucru care ne interesează pe noi este legat de sistemele de rambursare şi subvenţionare. O astfel de tehnologie, care este un dispozitiv medical,  se achită  în principal prin sisteme de subvenţionare şi rambursare. Aşa că ne uităm ţară cu ţară care sunt acestea, şi cunoaştem deja legislaţiile în 40-50-60 de pieţe, pentru a vedea unde putem să intrăm mai repede. Noi vom putea intra practic în toată piaţa europeană încă din ziua 1, datorită certificărilor care sunt la nivel european, însă sistemul de rambursare şi subvenţionare diferă de la ţară cu ţară”, a precizat Cornel Amariei.

    Deşi se axează în principal pe sistemele de rambursare, start-up-ul va oferi şi posibilitatea achiziţionării directe a ochelarilor dot Lumen, urmând să existe cel mai probabil şi o subscripţie pentru utilizare.  „Cu anii, tehnologia va deveni din ce în ce mai ieftină. Până în 2029 ne aşteptăm ca un astfel de produs să ajungă la sub 1.000 de euro per pereche, ceea ce efectiv schimbă complet jocul. Oricum, încă din primul an după ce este pus pe piaţă, deja o paradigmă veche de milenii, care este câinele ghid, se va schimba. Pentru că ne-a luat mii de ani de când conceptul de câine ghid există şi peste 100 de ani de când este antrenat profesional să ajungem la un număr de doar 28.000 de câini ghid. Cu tehnologia noi putem ajunge la un număr mult mai mare de atâta, mult mai repede”, a subliniat fondatorul şi CEO-ul dotLumen. Ochelarii dotLumen vor avea o funcţionalitate de bază, cea care replică câinele ghid pentru nevăzători, plus o serie de alte funcţionalităţi precum cititul sau ghidarea spre o locaţie specifică. „Noi ceea ce facem este să replicăm ceea ce câinele ghid face, toată funcţionalitatea pe care un câine ghid ţi-o oferă de a te ghida, de a te duce la anumite locuri, de a avea grijă de tine şi toate acestea le oferim standard, de acolo începem. După care intervin alte funcţionalităţi ce au legătură cu cititul, cu a te duce specific în anumite locuri sau anumite funcţionalităţi care au legătură cu a face diferite slujbe, anumite slujbe ce nu erau până acum accesibile pentru persoane cu dizabilităţi vizuale. Funcţionalităţile suplimentare diferă un pic de la ţară la ţară pentru că aceste funcţionalităţi intră în pachetul pe care îl negociem în fiecare ţară”, a explicat el.

    Cum funcţionează însă, concret, ochelarii dotLumen? „Noi ceea ce facem, tehnologic vorbind, este relativ similar cu ceea o maşină autonomă face. Am luat tehnologia de condus autonom şi am pus-o în ceva ce poţi să porţi confortabil pe cap. Scopul nostru nu este să învârtim un volan, nu este să învârtim roţi, ci scopul nostru este să ghidăm oameni. Însă există nişte diferenţe foarte mari între lumea maşinilor şi lumea pietonilor. Lumea maşinilor funcţionează pe drumuri care în cea mai mare parte a cazurilor sunt cam la fel oriunde mergem în lume.”

    Însă, când mergem pe zona pietonală, lucrurile diferă enorm în acelaşi oraş, nu mai vorbim de aceeaşi ţară sau de acelaşi continent.  Noi nu facem doar AI, ci facem o integrare foarte frumoasă între AI şi «classical computer science»,  totul întâmplându-se într-o chestie foarte mică şi foarte performantă pe cap  E enorm de complex sistemul, este o maşină autonomă doar că la final de om nu învârtim roţile şi motoarele care învârt volanul, ci efectiv folosim interfaţa noastră de haptics ca să ghidăm persoanele. Tehnologia noastră principală este acest software pe care noi îl numim Pedestrian Autonomous Driving AI, care se poate reaplica în o grămadă de alte lucruri.”

    Săptămâna trecută, start-up-ul dotLumen a reuşit să strângă un milion de euro pe platforma de equity crowdfunding Seedblink în mai puţin de 7 ore, campania făcând parte dintr-o rundă de finanţare în valoare totală de 5 milioane de euro.  În total, toate finanţările atrase până în prezent de dotLumen totalizează circa 10 milioane de euro. Noua finanţare va fi folosită în special pentru partea de extindere la nivel global, care implică marketing, vânzări şi business development. „Până acum, principalele costuri au fost, bineînţeles, cele de cercetare şi dezvoltare. Acolo s-au cheltuit banii. Acum,  pentru că mai este foarte puţin şi vom fi pe piaţă şi trebuie să creştem internaţional, bineînţeles că o pondere mare din aceste resurse merg în market entry, business development, sales ş.a.m.d. Acolo merg în principal banii. Nu oprim partea de R&D, nu-i ca şi cum echipa de R&D şi-a vacanţă acum, ci continuăm, avem multe alte lucruri de făcut”, a menţionat Cornel Amariei. În ceea ce priveşte ţintele de venituri, planul de afaceri pe care şi l-a făcut echipa dotLumen se bazează în principal pe sistemele de rambursări, subvenţionări, care pot genera vânzări mult mai mari pentru start-up decât strict piaţa de dispozitive medicale destinate utilizării la domiciliu. „Anul viitor, 2025, vorbim de vânzări în ordinul sutelor către 1.000  de unităţi, versus un an mai târziu unde putem să vorbim deja de a ne apropia de 10.000 de unităţi şi bineînţeles că şi cifra de afaceri corespunde la nivel de câteva milioane de euro, la nivel de zeci de milioane de euro. Şi ne uităm către a trece de pragul absolut incredibil de 100 de milioane până la finalul 2027”, a conchis el.  

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Cornel Amariei, fondator şi CEO dotLumen

    Ce face? Dezvoltă o tehnologie AI de conducere autonomă folosită în primă fază pentru înlocuirea câinilor ghid şi a bastonului alb cu o pereche de ochelari AI pentru nevăzători.

    2. Invitat: Carmen Ciulacu, CEO şi cofondatoare Digital Stack – divizia de B2B a Şcolii Informale de IT

    Ce face? Dezvoltă cursuri personalizate de IT pentru angajaţii din cele mai mari companii din România, dar şi firme de dimensiuni mici şi medii, prin serviciile de reskilling, upskilling şi academy.

    „Pregătim angajaţii a zeci de companii din România pentru a face faţă dezvoltării rapide a tehnologiei. Peste 8.000 de persoane care au trecut într-o formă sau alta prin trainingurile noastre. Lucrăm cu companii foarte mari, în principiu, clienţii noştri sunt din zona IT sau din verticale de business puternice, cum este industria bancară, zona de utilităţi, chiar şi zona de producţie.“

    3. Invitat: George Dragne, fondator al Fotocutelefonul

    Ce face? Dezvoltă o platformă unde se regăsesc cursuri dedicate fotografiei cu smartphone-ul, aproape a atins pragul de 1.000 de cursanţi în nouă luni de la lansarea oficială pe piaţă. Planurile pe termen scurt vizează atragerea unui număr de 300 de cursanţi noi pe lună.

    „Vom depăşi în curând pragul de 1.000 de cursanţi, după nouă luni de funcţionare. Am vrea să ajungem la cel puţin 300 de cursanţi noi lunar, în următoarele 12 luni, iar cursul încer­căm să-l păstrăm la o medie de 250 lei pe acces pe viaţă (lifetime fee). Platforma oferă lecţii online, tutoriale video şi sfaturi detaliate care acoperă toate aspectele fotografiei cu telefonul. De la compoziţie şi iluminare, până la editarea şi partajarea imaginilor, utilizatorii pot învăţa tot ce au nevoie pentru a-şi îmbunătăţi abilităţile fotografice.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Vlad Marincaş, cofondator şi CEO, Aqurate – platformă AI pentru recomandări de produse dedicată magazinelor online

    Ce e nou? Start-up local se pregăteşte în prezent pentru lansarea unei noi runde de finanţare în toamna acestui an, suma vizată fiind de circa 2 milioane de euro. Aqurate a atras la finalul anului 2022 o finanţare de 450.000 de euro, iar de atunci a reuşit să crească businessul ajungând recent să depăşească pragul de 100 de clienţi, majoritatea fiind din România.

    „Cred că suntem în punctul în care putem să scalăm. Noi am reuşit ca din momentul în care am primit banii din prima finanţare într-un timp relativ scurt, un an şi jumătate, să creştem bine într-un context, să zic, poate incert în zona de e-commerce, pentru că au fost foarte multe evenimente care au afectat magazinele online. Iar acum suntem în punctul în care vedem replicabilitate şi suntem în punctul în care avem o poziţie bună, avem destul «runway», dar credem că este momentul să apăsăm pe aceleraţie aşa că ne gândim la o finanţare nouă de aproximativ
    2 milioane de euro.“

    2. Invitat: Denis Tudor, cofondator şi CEO al Swisspod Technologies – soluţie de transport terestru de mare viteză.

    Ce e nou? Start-up-ul din Elveţia are deschisă în prezent o rundă de finanţare în valoare totală de 7 milioane de franci eleveţieni
    (7,2 mil. euro), sumă din care a reuşit să atragă deja circa jumătate.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Atât medicina, cât şi antreprenoriatul, înseamnă oameni – Omenie

    …este filosofia pe care Dr. Lucian Russu şi-a construit atât profesia, cât şi afacerea. Medic specialist în dermato-venerologie, cu experienţă în Statele Unite, el a pus în urmă cu trei decenii bazele Bioderm, o clinică transformată ulterior în spital. poate visul american să devină realitate în domeniul românesc al sănătăţii?

     

    La 20 ani, Lucian Russu termina şcoala de asistenţi medicali Fundeni şi începea să lucreze în camera de gardă neurochirurgie a Spitalului Bagdasar, avându-l ca şef direct pe Prof. Constantin Arseni.  Ulterior, e emigrat în SUA (în anii ’80), iar după examenul de licenţă LPN (Licensed Practical Nurse), a început să lucreze în Pilgrim Psychiatric Center, New York; iar după obţinerea licenţei RN (Registered Nurse), a început să lucreze ca RN. „În timpul în care am profesat în SUA, am fost invitat de Dr. Charles B. Weber (şeful departamentului de dermatologie de la United States Military Academy West Point) să lucrez în departamentul de Dermatovenerologie din Keller Army Hospital, New York. A fost momentul în care am luat contact pentru prima dată şi am făcut trainingul pe laserul chirurgical CO2 Luxar, laser pe care l-am achiziţionat ulterior şi pentru clinică, iar experienţa de acolo am împărtăşit-o tuturor colegilor de aici”, rememorează experienţa care a avut un rol definitoriu în cariera sa de mai târziu. „Am descoperit atunci cât de complexă şi provocatoare este această specializare, cât de mult ne pot afecta calitatea vieţii condiţiile dermatologice, cât de multe probleme medicale se pot vedea pe piele şi cât de mult bine le pot face pacienţilor din acest rol.”

    Mai târziu, a absolvit Facultatea de Medicină „Carol Davila” şi a urmat specializarea de Medicina Familiei, continuând cu specializarea în Dermatovenerologie. Ideea antreprenoriatului i-a venit după Revoluţie, în momentul în care, împreună cu un grup de colegi, a înfiinţat Bio-Medica International, una din primele clinici medicale private din România, adunând în jurul lor un nucleu de mari medici români. Dintre ei, îi menţionează pe Prof. Călin Giurcăneanu, Dr. Ioana Chebac, Dr. Mircea Stăpânoiu, Prof. Dan Forsea, Prof. Vasile Luca, Prof. Gheorghe Bacalbaşa, Dr. Dorina Giurcăneanu, Prof. Dr. Manuela Russu, Prof. Dr. Mihai Alecu, Dr. Elena Naumescu, Prof. Dr. Ana Maria Forsea, Dr. Florentina Zaharia, Dr. Monica Agapie, Dr. Oana Jinga, Prof. Dr. Dan Cristian, Dr. Radu Dop, Dr. Nicolae Louchi, Dr. Bogdan Marţian etc.

    Concomitent, a pus bazele primului serviciu de ambulanţă anti-şoc din România (1998), precum şi rezervelor private din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca (1997), Spitalului „Sf. Ioan” (2001) şi Spitalului de Copii „Grigore Alexandrescu” (2003).

    „Ideea înfiinţării clinicii medicale din strada Mihai Eminescu în 1992 a apărut din dorinţa de a pune în practică o altfel de viziune care are în centru empatia pentru pacient şi un act medical realizat la nivel de excelenţă”, descrie medicul-antreprenor gândurile pe care le avea la momentul deschiderii Bioderm. Aceasta a fost urmată de inaugurarea clinicilor din Calea Floreasca (2005), Pipera (2005), Vasile Lascăr (2008), Nursing Home-ul One To One din Săftica (2007) şi Popeşti-Leordeni (2022). „Sub pandemia de coronavirus, când toate unităţile medicale au fost închise sau transformate pentru a acorda asistenţă persoanelor infectate cu COVID-19, Bioderm s-a transformat. Post-pandemie, are loc o reorganizare completă a tuturor serviciilor şi se decide restructurarea întregului grup medical”, descrie el o bornă importantă din evoluţia businessului. Concret, au transformat clinica de la Săftica  în unitate medicala cu paturi pentru Spitalizare de zi (32 de paturi) şi Ambulatoriu integrat (dermatologie, medicină internă, ecografie, recuperare medicală, stomatologie, genetică medicală) – cu o suprafaţa dedicată de 3.660 mp,  amplasată într-un parc, cu un colectiv care include o a treia generaţie de medici din familia Russu (reprezentată de Dr. Michael Russu – specialist dermatologie şi Dr. Emily Russu – rezident dermatologie).

    Lucian Russu adaugă că etapele cheie legate de dezvoltarea afacerii au ţinut mai ales de introducerea tehnologiilor moderne (laser şi imagistică), prin reinvestirea profitului obţinut. „Am introdus primul laser CO2 cu fibra optică din România, în 1992, primul dermatoscop digital din ţară, în 1999, schimbând complet paradigma în prevenţia şi screeningul cancerului de piele: de la lupă, la tehnologie ultraperformantă care a permis depistarea formaţiunilor cu risc malign în stadii incipiente şi salvarea a numeroase vieţi”, descrie el câteva dintre inovaţiile companiei.

    În luna martie a acestui an au marcat o altă etapă de dezvoltare, prin deschiderea Spitalului privat de dermatologie Bioderm din Săftica, Baloteşti (jud. Ilfov). Potrivit medicului, această unitate medicală dispune de tehnologie de ultimă generaţie în prevenţia cancerului de piele, peste 20 de lasere cu utilizări diferite, 32 de paturi, ambulatoriu de dermatovenerologie, medicină internă şi recuperare şi un bloc operator modern. Lansarea spitalului a fost însoţită de o altă premieră anul acesta, respectiv introducerea dermatoscopiei digitale asistate AI la Bioderm Hospital. „Inteligenţa artificială duce la un alt nivel screeningul cancerului de piele, oferind şi mai multă acurateţe şi viteză. Viteză în analiza cazului, viteză de reacţie, viteză care poate face diferenţa în melanom, cea mai agresivă formă a cancerului de piele. Este un nou pas înainte în misiunea pe care ne-am asumat-o încă din 1999, când am introdus în premieră dermatoscopia digitală în România”, explică el.

    Grupul Bioderm a ajuns în prezent la trei unităţi şi, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile, generează afaceri anuale de 4,6 milioane de lei.

    Ce urmează? Medicul antreprenor a anunţat deja planuri ambiţioase de expansiune la nivel naţional, în oraşe precum Galaţi, Piteşti, Târgovişte, Focşani şi Constanţa. „O mare parte a pacienturii noastre provine din aceste oraşe şi în loc să punem pacientul pe drumuri, dorim să ducem tehnologia şi expertiza noastră în zonele respective”, explică el motivaţia alegerii acestor oraşe.

    Pe termen lung, vizează însă expansiunea internaţională:

    „Atât timp cât politica rămâne de reinvestire a profitului obţinut, în momentul în care vom realiza reţeaua naţională, credem ca şansele de extindere pe plan internaţional  vor fi foarte mari – printr-un model de centre modulare în Grecia, Polonia, Ungaria şi Bulgaria”.   

     

    7 întrebări şi răspunsuri din interviul cu Dr. Lucian Russu, fondator Bioderm

     

    1. Aţi menţionat că prevenţia cancerului de piele este o misiune importantă pentru dvs. Cum reuşiţi să educaţi pacienţii cu privire la riscurile expunerii la soare şi la importanţa prevenţiei?

    Prin baza mare de date pe care o deţinem, prin campaniile de conştientizare realizate de noi sau împreună cu alţi parteneri, prin toate intervenţiile din presă, putem educa pacienţii arătându-le de unde porneşte cancerul incipient şi cum poate să evolueze. Nu exclud importanţa expunerii la soare în vederea întăririi sistemului imunitar şi fac diferenţierea clară între expunerea normală, benefică, la soare şi arsura solară şi riscul de cancer de piele.

    2. Cum contribuie tehnologia de ultimă generaţie la prevenţia, diagnosticul şi tratamentul cancerului de piele în cadrul spitalului Bioderm ?

    În cadrul Spitalului Bioderm nu folosim o singură tehnologie, ci folosim tehnologii combinate de imagistică pentru a ne apropia de cel mai bun rezultat dermatologic. De la aparatul mobil Skeen, dotat cu AI şi salvarea datelor în cloud, cu care ne putem deplasa oriunde pentru o evaluare, până la sistemul de dermatoscopie full body (ATBM) care ne permite să evaluăm mai ales pacienţii cu foarte multe aluniţe şi să avem un istoric complet al evoluţiei acestora. Colaborarea noastră cu FotoFinder – Germania, lider mondial în acest moment în dermatoscopie digitală, duce la noi perfecţionări în domeniu. Ca rutină de prevenţie, recomandăm pacienţilor o evaluare înainte de expunerea la soare, şi o evaluare medicală post-concediu, după expunerea la soare. În cazul în care se constată anumite riscuri maligne, medicul poate recomanda o intervenţie pentru excizia leziunii. Pentru a putea oferi tot ce este mai bun pacienţilor noştri – dreptul la Sănătate – conform Constituţiei României şi legislaţiei în vigoare, am reuşit să intrăm în contract cu Casa de asigurări de sănătate Ilfov şi pe zona de spitalizare de zi, ambulatoriul clinic fiind deja prins în contract pe toate centrele funcţionale.

    3. Ce impact credeţi că vor avea schimbările climatice şi obiceiurile de bronzare asupra incidenţei cancerului de piele în viitor şi ce măsuri ar trebui luate pentru a combate aceste probleme?

    Impact negativ fără îndoială. Vom vedea mai multe arsuri solare, mai multe cancere de piele şi vom avea nevoie de mai multe tehnici de acomodare înainte de expunerea la soare, controale dermatologice înainte şi după concedii cu expunere solară mare, şi impunerea unor reguli mai clare în funcţie de fototip. Este nevoie de un program naţional de prevenţie a cancerului de piele.

    4. Care sunt cele mai mari provocări pe care le-aţi întâmpinat de-a lungul carierei dvs. şi cum le-aţi depăşit?

    Cele mai mari provocări au fost reticenţa celor care nu înţelegeau sistemul medical privat, birocraţia excesivă, lipsa de predictibilitate în mediul de business şi pandemia – toate depăşite cu tenacitate (zodia o fi de vină).

    5. Ce calităţi consideraţi esenţiale pentru un lider în domeniul medical?

    Empatie, onestitate, profesionalism şi dedicare.

    6. Cum reuşiţi să inspiraţi şi să motivaţi echipa medicală să ofere servicii de cea mai înaltă calitate?

    Fără competitivitate, nu există loc în sistemul privat. Oferindu-le un cadru în care ei să poată oferi un act medical de calitate, un cadru în care să se simtă mândri să profeseze, ascultându-le feedbackul şi recomandările, fiind onest cu ei.

    7. Ce sfaturi aţi oferi altor medici care doresc să urmeze o cale similară de leadership şi antreprenoriat în domeniul medical?

    Să se asocieze, să colaboreze. Atât medicina, cât şi antreprenoriatul înseamnă oameni – Omenie.

    Medicina este o vocaţie şi devine un business profesionist atunci când pacientul/clientul este mulţumit de serviciile tale.

  • Endava a încheiat un parteneriat cu Institutul de Cercetare al Universităţii din Bucureşti şi introduce tehnologia bazată pe AI în domeniul arheologiei. „Combinăm expertiza tehnologică modernă cu înţelegerea trecutului, pentru a aduce noi perspective şi metode inovatoare în arheologie”

    Compania britanică Endava (NYSE ‘DAVA’), furnizor global de servicii de transformare digitală, a încheiat recent un parteneriat cu Institutul de Cercetare al Universităţii din Bucureşti (ICUB) în urma căruia introduce tehnologia bazată pe inteligenţa artificială (AI) în domeniul arheologiei, au transmis reprezentanţii Endava printr-un comunicat. Colaborarea a fost prezentată în cadrul Şcolii de Vară „De la Robotică la Arheologie: Şcoala de Vară Experimentală, Inovativă, şi Exploratorie”, unde elevi de la Colegiul Naţional „Gheorghe Lazăr” au utilizat tehnologia AI şi au putut testa cum aceasta îmbunătăţeşte semnificativ cercetarea arheologică.

    Colaborarea vizează dezvoltarea unor soluţii noi, care să revoluţioneze domeniul arheologiei şi să ofere cercetătorilor metode inovatoare de interpretare a siturilor arheologice cu precizie şi eficienţă, potrivit sursei citate. Prin integrarea tehnologiilor avansate precum dronele, inteligenţa artificială, viziunea computerizată şi robotică, arheologii pot să realizeze mai uşor sondaje neinvazive, să creeze hărţi 3D detaliate şi să automatizeze sarcinile care necesită mult timp. Pe lângă creşterea eficienţei, această colaborare deschide noi oportunităţi pentru explorare şi analiză.

    „Pentru Endava, colaborarea cu Institutul de Cercetare al Universităţii din Bucureşti şi Colegiul Naţional Gheorghe Lazăr este o investiţie în viitor şi inovaţie realizată prin educaţie. A fost foarte interesant să lucrăm cu aceşti tineri şi, datorită expertizei colegilor mei şi a echipei de la Gheorghe Lazăr, sunt convins că se vor dezvolta noi oportunităţi şi perspective”, a spus Adrian Buturugă, Principal Development Consultant Endava.

    În cadrul Şcolii de Vară, studenţii au învăţat să utilizeze vehiculele aeriene fără pilot (UAV-uri) şi Total Station (TS)  pentru realizarea hărţilor şi a analizei fotografice, căutând bridge-uri conceptuale care facilitează integrarea roboticii, AI-ului şi dronelor pentru a cartografia situl arheologic Sultana. Tehnicile prezentate au inclus crearea de modele 3D şi colectarea de date geo-spaţiale, potrivit reprezentanţilor Endava.

    „(…) la Sultana (judeţul Călăraşi), un sit eneolitic de 6.000 de ani, continuăm să dezvăluim poveştile ascunse ale omenirii printr-un program de cercetare interdisciplinară româno-german, început în 2021. Ca arheolog, aştept cu nerăbdare să colaborăm cu aceşti tineri specializaţi în robotică, creând punţi între generaţii, combinând expertiza tehnologică modernă cu înţelegerea profundă a trecutului, pentru a aduce noi perspective şi metode inovatoare în arheologie”, a spus Dr. Cătălin Alexandru Lazăr, Platforma ArchaeoSciences (ASp), Institutul de Cercetare al Universităţii din Bucureşti (ICUB).

    Folosind aceeaşi tehnologie, elevii au participat şi la sondaje terestre fără a recurge la metode invazive (electrice, geo-magnetice,GPR) pentru a detecta structuri arheologice îngropate fără săpături invazive. În acelaşi timp, au fost implicaţi în scanarea şi analiza artefactelor şi ecofactelor cu ajutorul AI-ului şi al roboţilor în laborator, arată sursa citată.

    „Inovaţia în tehnologia auto, cum ar fi utilizarea senzorilor avansaţi, a sistemelor bazate pe inteligenţă artificială şi a navigaţiei autonome, are un potenţial major pentru aplicaţiile în arheologie. Aşa cum vehiculele autonome se bazează pe cartografierea mediului şi pe AI pentru a lua decizii în timp real, aceste tehnologii pot fi utilizate pentru scanarea şi analizarea siturilor      arheologice. Integrând modelarea 3D, colectarea de date geo-spaţiale şi de prospecţiuni non-invazive — într-un mod similar cu tehnicile LiDAR şi îmbinarea senzorilor din domeniul auto — avem capacitatea de a descoperi şi înţelege cu o precizie remarcabilă structuri şi artefacte îngropate, fără a recurge la metode invazive”, a spus Ovidiu-Anton Porumb, Senior Industry Advisor, Automotive Endava.

    Un alt subiect dezbătut a fost „Automatizarea proceselor arheologice îndelungate cu ajutorul roboţilor”. Discuţiile s-au axat pe dezvoltarea şi programarea roboţilor pentru a automatiza sarcini repetitive şi consumatoare de timp în arheologie, precum desenul, fotografierea, descrierea, analizele preliminare, dar şi curăţarea, restaurarea, ambalarea şi conservarea artefactelor.

    ICUB este în căutare de finanţări locale şi europene pentru a avansa aceste proiecte inovatoare către faza de testare a conceptului, au mai transmis reprezentanţii Institutului.

    Compania britanică de software Endava a închis anul 2023 cu afaceri de 1,351 mld. lei (272 mil. euro), în creştere cu 4% faţă de anul precedent, conform informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe.

     

  • „Poate tehnologia ne va permite să petrecem mai mult timp unii cu alţii”

    …spune Raluca Buciuc, partener şi director al departamentului de evaluări din cadrul Colliers România. Ea consideră că acesta ar fi unul dintre cele mai de preţ câştiguri ale avansului tehnologic, pentru că „fiecare afacere, fiecare companie se bazează pe relaţii interumane”.

     

    Cu o experienţă de peste 20 de ani în domeniul imobiliar, Raluca Buciuc este membru în consiliul de administraţie, partener şi director al departamentului de evaluări din cadrul companiei de consultanţă Colliers România. Combinând experienţa din industrie cu expertiza tehnică şi financiară, echipa de valuation and advisory services, care a crescut de la un om în 1998 la 15 specialişti astăzi, dintre care şapte au mai mult de 10 ani experienţă în evaluări, este una dintre cele mai mari din piaţă. În cei 25 de ani de activitate a acestui departament, Colliers a evaluat 65% din piaţa de spaţii de birouri clasa A din Bucureşti, peste 50% din centrele comerciale moderne existente în prezent în România, dar şi peste 60% din fondul rezidenţial ipotecar al băncilor din România.

    1. Ce perspectivă aveaţi în urmă cu 20 de ani în ce priveşte evoluţia profesională? Ce vă doreaţi să profesaţi, să realizaţi?

    Acum 20 de ani, lucram la Colliers de doar doi ani şi încă îmi toceam coatele pe băncile  universităţilor. Eram determinată să învăţ să fac ceva concret, ce ar avea un impact asupra colegilor, clienţilor şi societăţii. Din păcate, sistemul educaţional românesc nu oferă prea multe abilităţi practice şi, mai rău, nu îţi facilitează autocunoaşterea şi clarificarea direcţiei în viaţă. Am avut norocul să fiu angajată într-un mediu care m-a ajutat să mă descopăr şi să pun întrebările potrivite pentru a găsi răspunsuri. De asemenea, am avut ocazia să activez într-o piaţă aflată şi ea foarte la început şi să învăţ de la cei mai buni din domeniu, practic de la pionierii evaluării imobiliare în piaţa modernă din România. Evaluarea unui centru comercial de tip mall sau a unei clădiri de birouri de clasă A era o adevărată provocare la acea vreme, iar dorinţa mea era să contribui la ridicarea standardelor de profesionalism în acest domeniu pe piaţa românească. Această aspiraţie m-a învăţat importanţa orelor lungi de muncă, importanţa de a fi curios mereu, de a pune întrebări, de a da atenţia potrivită detaliilor şi de a lucra în echipă.

    Cifră de afaceri (2023): 57,3 mil. lei

    Profit net 2023: 5,1 mil. lei

    Număr de angajaţi: cca. 100

    2. Realitatea a coincis cu gândurile de la acea vreme?

    Cred că doar clienţii mei şi colegii mei pot oferi o perspectivă corectă şi pot răspunde la această întrebare. Evoluţia mea profesională este reflectată în numărul de proiecte pe care le-am finalizat, în încrederea pe care o am atunci când îi sfătuiesc pe clienţi sau când fac calcule de evaluare, în numărul de clienţi care se întorc în fiecare an pentru a colabora cu echipa noastră şi în contribuţia mea la numeroase proiecte imobiliare prin analizele pieţei sau evaluările efectuate. De asemenea, m-am bucurat de fiecare dată când un nou coleg s-a alăturat echipei noastre ca evaluator şi a ales să rămână alături de noi pe termen lung. Am reuşit să menţinem aceste realizări şi în perioadele de creştere rapidă a pieţei, şi în crizele financiare, şi în criza sanitară sau în alte situaţii dificile ale pieţei. Toate aceste experienţe m-au încărcat cu o energie pozitivă şi, îndrăznesc să spun, că, în timp, ele au devenit un factor motivant extrem de important pentru mine. Astfel, parcursul meu profesional a depăşit cu mult aşteptările mele, care, acum 20 de ani, erau limitate la titlurile de pe cartea mea de vizită sau la recunoaşterea materială a eforturilor mele, aşa cum învăţasem la şcoală că trebuie să se întâmple.

    3. În ce priveşte următorii 20 de ani, cum vă aşteptaţi să se schimbe lumea / domeniul în care activaţi / compania pe care aţi clădit-o sau în care lucraţi acum?

    Consider că ultimii 15 ani au fost o lecţie valoroasă despre importanţa adaptabilităţii în orice situaţie, indiferent de cât de surprinzătoare ar putea fi. Tehnologia este, fără îndoială, un factor major care va influenţa semnificativ viitorul, inclusiv viitorul imediat. Capacitatea de a ne adapta la noile instrumente de lucru, la noile metode de căutare şi prelucrare a informaţiilor pe piaţă, precum şi la inovaţie, va fi esenţială şi în domeniul imobiliar. Cu toate acestea, fiecare afacere, fiecare companie se bazează pe relaţii interumane. Poate tehnologia ne va permite să petrecem mai mult timp unii cu alţii, să colaborăm mai eficient şi să avem timp să ne gândim mai mult la lucrurile cu adevărat importante, precum dezvoltarea sustenabilă, mediul înconjurător, educaţia şi sănătatea, astfel încât să oferim şi generaţiilor viitoare posibilitatea de a-şi face planuri pe termen lung.

    BUSINESS Magazin a lansat de curând anuarul 100 Cele mai puternice femei din business, ediţia 2024. Ne-am propus ca în cadrul ediţiei de anul acesta a catalogului să descoperim împreună cu reprezentantele mediului de afaceri cum au fost cei 20 de ani pe care i-am trăit şi la ce ne aşteptăm pentru următoarele două decenii. Raluca Buciuc, partener şi director al departamentului de evaluări din cadrul Colliers România, este una dintre doamnele prezentate în ediţia din 2024 a acestui proiect.

  • A fost oare frenezia creată în jurul AI-ului supraevaluată? Un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor

    De când inteligenţa artificială a început să genereze un nou val de entuziasm pe pieţele internaţionale de capital, în special pe Wall Street, participanţii bursieri se uită constant la companiile care ar putea beneficia de noile tehnologii şi, în consecinţă, care ar putea înregistra creşteri semnificative pe profit şi aprecieri puternice ale acţiunilor. În prezent, unii investitori se întreabă însă dacă nu cumva frenezia creată în jurul AI-ului a fost supraevaluată, dar şi dacă firmele îşi pot ţine promisiunile de creştere. În acest context, un nou tip de companii începe să îşi facă loc pe radarul investitorilor. Despre ce este vorba?

    Imaginaţi-vă o cameră închisă, fără ferestre, cu servere aliniate unul în spatele celuilalt. Este cald, iar mii de computere funcţionează la unison. Ventilatoare industriale masive zumzăie neîncetat încercând să răcească încăperea. Peste drum, a început să se construiască un nou centru de date, urmând să apară un întreg complex industrial. Companiile de construcţii responsabile abia fac faţă cererii, scrie Business Insider, într-un material numit „Marii câştigători ai boomului AI sunt cele mai plictisitoare companii imaginabile”.

    Această scenă încapsulează imensa putere de calcul necesară tehnologiilor bazate pe inteligenţă artificială. Deşi se află la mare distanţă de ştirile spectaculoase cu care marile firme tech domină presa de business de peste hotare – precum Nvidia şi Microsoft –, unii dintre cei mai mari câştigători din această perioadă pot fi companiile care lucrează mai degrabă „în spatele cortinei”. Este vorba despre centrele de date, care devin esenţiale în ceea ce priveşte stocarea informaţiilor pe măsură ce inteligenţa artificială continuă să fie adoptată de către companii. Astfel, tot mai mulţi analişti sunt de părere că, în aceste condiţii, centrele de date reprezintă unii dintre beneficiarii trecuţi prea lejer cu vederea.

    „Cu această nouă arhitectură AI, trebuie să îmbunătăţeşti o infrastructură de un trilion de dolari (1.000 de miliarde de dolari – n.r.). Şi abia suntem la începutul meciului”, spune Ted Mortonson, strateg tech la administratorul de active Baird. Cererea de energie pentru centrele de date va creşte cu 160% până la sfârşitul deceniului, spune gigantul bancar Goldman Sachs, adăugând că o căutare pe ChatGPT consumă de până la zece ori mai multă electricitate decât un simplu search pe Google. „O astfel de creştere a cererii de energie nu a fost văzută în Statele Unite de la începutul secolului, urmând să fie alimentată parţial de electrificare şi de relocări industriale, cât şi de AI”, reiese dintr-un raport de analiză al Goldman.

    Extrapolând de aici, revoluţia AI ar putea deveni o binecuvântare pentru un număr companii de construcţii, energie şi utilităţi care ajută la crearea centrelor de date. Privite adeseori drept sectoare defensive, acestea s-ar putea dovedi oportunităţi interesante de investiţii, scrie Business Insider. Marile companii din SUA investesc deja miliarde de dolari în crearea centrelor de date, iar acţiunile legate de construcţia şi alimentarea lor cu energie înregistrează evoluţii notabile în ultima perioadă.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI”, spune Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management.

    „La nivel global, văd o creştere a consumului de electricitate. Tot ce înseamnă inteligenţă artificială, crypto înseamnă mai multe servere şi un consum mai mare de energie. Citeam, de exemplu, un articol care spune că, până în 2030, o să crească de patru ori consumul de energie electrică doar din zona de servere pentru AI.“ –
    Dragoş Manolescu, director general adjunct al administratorului de fonduri mutuale OTP Asset Management

    Din cele 11 sectoare prezente în S&P 500, indicele de referinţă al Wall Streetului, utilităţile au a treia cea mai bună performanţă în ultimele şase luni, fiind depăşite doar de IT şi serviciile telecom, adică de giganţi concentraţi pe tehnologii AI precum Nvidia, Meta Platforms (Facebook) şi Alphabet (Google). În mod normal, când acţiunile de creştere evoluează bine, utilităţile afişează evoluţii sub media pieţei – însă nu este cazul şi acum.

    Acţiunile Digital Realty Trust, singurul trust de investiţii imobiliare (REIT – real estate investment trust) pentru centre de date listat pe Bursa de Valori din New York, au crescut cu aproximativ 33% în ultimul an. Prin comparaţie, ETF-ul (exchange traded fund – fond tranzacţionat la bursă, n.red.) Global X Data Center & Digital Infrastructure a urcat cu 12%. Ambele randamente depăşesc dinamica de 4% afişată în aceeaşi perioadă de ETF-ul iShares Core US REIT, axat pe trusturi imobiliare.

    „Vorbim de centre logistice în care sunt servere cu consum foarte mare de electricitate. De ce? Pentru că în zona AI au intrat foarte multe companii. Cei mai mari clienţi ai Nvidia sunt chiar Microsoft, Alphabet, Meta şi Amazon. Statele tocmai acum încep să intre, să cumpere şi să îşi facă baze de date AI pentru servicii de supraveghere, antitero, servicii secrete etc”, continuă Dragoş Manolescu.

    De asemenea, acţiunile care facilitează utilizarea la scară largă a energiei electrice au avut un 2024 extrem de bun. Super Micro Computer (simbol bursier SMCI) – furnizor de software-uri de management al serverelor pentru diverse pieţe, precum AI, centre de date pentru întreprinderi, tehnologii 5G şi cloud computing – înregistrează o apreciere de 200% a cotaţiei de la începutul anului pe bursă, tehnologia de răcire prin lichid a companiei fiind considerată indispensabilă pentru hardware-urile AI. Nvidia, vedeta pieţei americane de capital de mai bine de un an, este pe plus cu „doar” 160%.

     

    De la hardware la software şi înapoi. Vertiv, producător de echipamente de alimentare şi răcire pentru centre de date, s-a apreciat cu 93% pe Wall Street în 2024. De când Nvidia a avut primul trimestru cu rezultate spectaculoase, adică în urmă cu 13 luni, acţiunile companiei au crescut cu 435%, cu 130 puncte procentuale peste Nvidia. Evoluţia i-a adus titlul de „adevăratul favorit AI” din partea Bank of America.

    Acţiunile companiilor producătoare de echipamente şi reţele electrice din SUA, Coreea de Sud, India şi Europa afişează aprecieri de până la 140% de la începutul anului, se arată într-o analiză realizată de JPMorgan, citată de Business Insider.

    De obicei, investitorii nu sunt obişnuiţi să vadă în acţiunile de energie şi utilităţi o mină de aur, ţinând cont de randamentele sub medie din ultimul deceniu, explică Travis Miller, analist pe pieţe de energie din SUA la furnizorul de date şi servicii financiare Morningstar. Acum, compania se aşteaptă însă la creşteri anuale de circa 10% pentru sectorul utilităţilor în următorii 10 ani. „Nu cred că investitorii realizează pe deplin impactul creşterii centrelor de date”, spune Miller.

    În timp ce companiile „tradiţionale” de hardware şi cele care facilitează construirea centrelor de date înregistrează creşteri notabile, acţiunile software par să rămână în urmă. Acţiunile hardware depăşesc cu 30% randamentul acţiunilor software în SUA de la începutul anului, evoluţia venind pe fondul cererii imense pentru unităţi de procesare grafică, centre de date şi echipamente de calcul fizic. Are loc o schimbare completă a paradigmei din ultimul deceniu, când firmele software – lăudate pentru marjele ridicate de profit pe care le livrează – au depăşit randamentul companiilor hardware cu aproximativ 250%.

    Mortonson argumentează că firmele software construiesc cu greu în jurul conceptelor AI: „Ciclul generaţiei AI reprezintă strict infrastructură”, spune el, adăugând că grupurile concentrate pe tehnologii cloud din SUA vor cheltui anul acesta peste 200 de miliarde de dolari pe centre de date. Pe baza evaluărilor comparative, acţiunile software „tradiţionale” par scumpe prin comparaţie cu acţiunile din energie şi producătorii de centre de date. Pe deasupra, utilităţile par să fie subevaluate cu circa 5%, mai spune Miller.

    Totuşi, în pofida performanţelor recente, ar putea dura ani până când boomul centrelor de date ar ajunge la maturitate. Aşadar, centrele de date ar putea influenţa semnificativ veniturile mediului corporate cel mai devreme în 2028, continuă reprezentantul Morningstar. Asta înseamnă că investitorii ar putea aştepta ceva timp pentru a marca din profituri, la care se adaugă şi posibilitatea ca SUA să nu construiască atâtea centre de date pe cât se anticipează din cauza temerilor privind capacităţile energetice ale ţării. De altfel, cele mai recente date sugerează că SUA rămân în spatele Republicii Populare Chineze la capitolul „investiţii în domeniul energetic”, cu precădere investiţiile în regenerabile.

    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România, este de părere că „vor exista profituri de realizat şi, în opinia mea, există un potenţial semnificativ în domeniu (centre de date pentru AI – n.r.), cât şi anumiţi jucători care vor reuşi să optimizeze costurile, întrucât există costuri importante şi probleme de capacitate”. Miza este, în opinia lui, energia ieftină, pentru că poţi produce energie în momentul de faţă, dar totul depinde de costuri. Jucătorii care vor putea optimiza aceşti parametri vor avea de câştigat. „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic”, adaugă Claudiu Cazacu. Deci poate fi un bonus pentru investitorii cu orientare activă, care se informează pragmatic şi eficient.

    „Cred că piaţa se va dezvolta foarte mult, dar alegerea jucătorilor câştigători nu va fi o misiune facilă, ci cred că este esenţială pentru a obţine randamente care să merite efortul; altfel, un investitor pasiv ar putea beneficia oricum de dinamismul tehnologic.“
    Claudiu Cazacu, consulting strategist la XTB România

    „Părerea mea este că AI o să evolueze într-o direcţie care ar trebui să ne ajute. Supravegherea video şi procesarea unor volume mari de date înseamnă consum mare de electricitate (…). Trendul AI a performat foarte bine de un an şi jumătate, iar deja au apărut mai multe semne de întrebare legate de sustenabilitatea lui. Sunt mai mulţi investitori care au început să-şi ia banii de pe masă sau să marcheze o parte din profituri pentru că vor să se protejeze de volatilitate”, conchide Dragoş Manolescu. 

  • Ce trebuie să ai ca să convingi investitorii că meriţi să creşti?

    Între 0,5 şi 6 milioane de euro are disponibili Early Game Ventures pentru a investi în firmele aflate la început de drum. În condiţiile în care tracţiunea este o consecinţă a investiţiei, nu un lucru necesar pentru a obţine finanţarea, Cristian Munteanu, Managing Partner al Early Game Ventures, dezvăluie care sunt condiţiile pentru acordarea sumelor care alimentează creşterea firmelor aflate la început de drum.

     

    Teza de investiţii a Early Game rămâne în mare aceeaşi ca la primul nostru fond: căutăm să investim la early stage (pre-seed, seed şi serie A) în companii de tehnologie inovatoare, cu idei îndrăzneţe şi echipe competente. Faţă de primul nostru fond, care a avut o dimensiune de 26 milioane de euro, din acest nou fond vom investi sume mai mari, începând de la aproximativ 500.000 euro şi până la 6 milioane de euro şi, foarte important, vom face şi investiţii în afara României, în special în Europa Centrală şi de Est”, spune Cristian Munteanu. Early Game a anunţat public la finalul lunii aprilie un nou fond, de 60 milioane de euro, din care plănuieşte să investeacă în startup-uri tech în următorii cinci ani.

    Care este elementul comun, „firul roşu”, care este specific strategiei de investiţii? „Aş spune că lucrul care ne defineşte e faptul că ne asumăm (aproape) întotdeauna poziţia de lead investor într-o rundă de finanţare. Cu alte cuvinte, ne asumăm să conducem runda, luăm iniţiativa, aducem alături de noi alţi investitori, atunci când este cazul, negociem cu antreprenorii condiţiile şi termenii investiţiei şi contribuim cu cea mai mare parte din bani”. De această abordare se leagă şi deviza, formulată ca un hashtag: #LeadEarly. Altfel spus, „ne bazăm deciziile de investiţii pe analizele şi pe convingerile proprii, nu aşteptăm confirmări de la alţi investitori. #LeadEarly înseamnă curaj: curajul de a conduce runda de investiţii şi, de multe ori, de a investi singuri”, afirmă Cristian Munteanu. Tot el adaugă că #LeadEarly înseamnă convingere, prin investiţii la început în viaţa unui startup şi „nu ne dorim să vedem tracţiune comercială, ci alte lucruri precum dedicarea fondatorilor, ambiţie, putere de muncă, competenţă. Pentru noi tracţiunea este rezultatul investiţiei şi nu o condiţie pentru a investi. #LeadEarly mai înseamnă încredere: încredere în oamenii în care investim, în viziunea lor şi în capacitatea lor de a executa. În cele din urmă, #LeadEarly înseamnă etică: credem în caracter şi în valori, în transparenţă şi în curajul de a spune lucrurilor pe nume.”

    Early Game are câteva domenii preferate pentru investiţii, cum ar fi securitatea cibernetică, startup-urile deep tech, cele din enterprise software sau developer tools. Primele investiţii, cele patru care for fi finalizate în scurt timp, dovedesc acest lucru. Dar Early Game urmăreşte cu interes şi de alte industrii, ca agritech, fintech, startup-uri care dezvoltă produse şi tehnologii pentru domeniul energetic sau industrial. Dar „nu suntem foarte interesaţi de startup-urile din zona de lifestyle. Aş include aici modelele de business B2C în industrii precum fashion, fitness sau wellbeing. La fel, suntem reţinuţi când vine vorba despre startup-uri din domeniul medical, mai ales dacă este vorba despre hardware medical, despre noi medicamente sau instrumente medicale. Avem un NU clar pentru startup-urile din crypto/web3 sau modele tokenizabile şi, evident, pentru startup-urile din domeniile restricţionate prin mandatul nostru: intermedieri financiare, jocuri de noroc, pornografie etc.”, explică reprezentantul Early Game Ventures.

    Ce anume urmăreşte concret, societatea? „Pot da ca exemplu modul în care ne uităm la startup-urile din agritech. Una dintre principalele probleme ale acestor startup-uri ţine de colectarea de date”, argumentează Cristian Munteanu. În agricultură, mai ales în agricultura mare, detaliază tot el, la culturile de cereale, spre exemplu, sistemele informatice au nevoie de date foarte diverse: nivelul de precipitaţii, umiditatea în sol la adâncimi diferite, PH-ul solului, nivelul UV, toate lucrurile care afectează dezvoltarea plantelor, inclusiv informaţii despre daunătorii sau bolile care pot apărea la plante. Soluţia cea mai la îndemână a fost până de curând, instalarea de sonde/senzori care să colecteze aceste date. „Doar că, pentru a fi relevante datele, este nevoie de un număr mare de astfel de sonde instalate pe terenurile agricole, ceea ce nu este scalabil. De aceea, ne dorim să discutăm cu startup-uri care vin cu soluţii bazate pe procesarea datelor din satelit sau a datelor culese de drone.”

    Cristian Munteanu mai dă un alt exemplu: există o teză de investiţii care spune că „România (dar şi multe alte state) nu este API-ficată”. Cu alte cuvinte, nu există suficiente surse de date structurate, necesare pentru dezvoltarea altor produse şi servicii tehnologice. Nu există date în timp real despre traficul din marile oraşe, despre consumul media, despre producţia agricolă naţională, despre nivelul preţurilor în magazine şi pieţe, despre piaţa de real estate (spre exemplu, care este nivelul chiriilor oriunde în ţară, la orice oră). Este o nevoie acută de date structurate în toate industriile.

    Cum trebuie să arate startup-urile care vin către Early Game pentru finanţare? „Un lucru foarte important: nu startup-urile trebuie să se plieze pe cerinţele noastre, ci noi, investitorii, trebuie să fim capabili să recunoaştem valoarea acolo unde ea există şi să ne pliem pe nevoile startup-urilor. Cu alte cuvinte, deşi am spus că ne dorim să investim începând de la 500.000 euro în sus, dacă un start-up valoros are nevoie de mai puţini bani, trebuie să fim flexibili şi să investim un tichet mai mic”. Pe de altă parte, dacă un start-up foarte promiţător lucrează la o tehnologie nouă, „trebuie să înţelegem că va avea nevoie de un timp mai îndelungat de R&D şi, automat, va avea nevoie de mai mult timp până îşi va comercializa tehnologia şi va genera venituri. La Early Game suntem conştienţi că fiecare startup este diferit şi încercăm să ne adaptăm şi să susţinem startup-urile în care credem, nu cu ce ne dorim noi să oferim, ci cu ce îşi doresc ei, fondatorii”, conchide Cristian Munteanu.   

    Profil EGV:

    1.ΠLansarea primului fond: decembrie 2019.

    2. Valoare totală: 26 milioane de euro.

    3.Ž În primii 5 ani de la lansare, EGV a făcut investiţii în 28 de start-up-uri, în domenii precum AI, securitate cibernetică, enterprise software sau developer tools. A marcat exit din patru dintre acestea. Cea mai recentă decizie de exit se leagă de CODA Intelligence, care a fost cumparată de compania americană PDQ.

    4. Rata internă de rentabilitate după aceste patru exituri este de 45%.

    5. În aprilie 2024, Early Game a lansat al doilea său fond, din care va investi 60 de milioane de euro în următorii 5 ani, în proporţie de 70% în start-up-uri din România şi 30% în zona CEE.

    Carte de vizită Cristian Munteanu

    1. Conduce fondul de investiţii cu capital de risc Early Game Ventures (EGV), cel mai activ investitor în startup-uri tech din România în 2021 şi 2022, şi al şaptelea cel mai activ fond de VC din CEE, conform The 2022 European Capital Report.

    2. Are 15 ani de experienţă în marketing şi advertising, lucrând pentru brand-uri internaţionale şi coordonând proiecte şi echipe în ţări din CEE.

    3. De mai bine de 10 ani, a ieşit din industria de marcom şi a intrat în lumea start-up-urilor de tehnologie. Ca fondator de startup, s-a mutat în SUA, mai întâi în Seattle (SUA), iar mai apoi în San Francisco.

    4. Din 2017 şi-a început activitatea ca investitor profesionist şi s-a dedicat lansării Early Game, fond de VC care a devenit activ în ianuarie 2019.

    5. Dincolo de activitatea de VC, Cristian Munteanu este skydiver şi BASE jumper, jucător de Starcraft şi pasionat de anime.