BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Studiu: Vaccinul Moderna împotriva Covid-19 creează de două ori mai mulţi anticorpi decât vaccinul Pfizer-BioNTech

    Vaccinul Moderna împotriva Covid-19 creează de două ori mai mulţi anticorpi decât vaccinul produs de Pfizer-BioNTech, conform unui studio care a comparat răspunsul imunitar în urma inoculării, citat de Bloomberg.

    Un studiu la care au participat aproape 2.500 de angajaţi ai unui mare spital din Belgia a scos la iveală faptul că nivelul de anticorpi rezultat în urma inoculării este în medie de 2.881 de unităţi per mililitru în cazul vaccinului Moderna, în comparaţie cu un nivel mediu de 1.108 unităţi per mililitru în cazul vaccinului Pfizer.

    Trebuie menţionat că studiul a acoperit persoane vaccinate cu ambele doze, atât în cazul Moderna, cât şi în cazul Pfizer, iar rezultatul se referă la persoane care nu au fost infectate anterior inoculării.

    Rezultatele au fost publicate luni într-o scrisoare trimisă către Journal of the American Medical Association. Explicaţiile celor care au efectuat studiul include faptul că vaccinul moderna conţine o cantitate mai mare de substanţă active – 100 de micrograme în cazul Moderna, versus 30 de micrograme în cazul Pfizer-BioNTech.

    O altă explicaţie ţine şi de intervalul de patru săptămâni impus între dozele Moderna, în comparaţie cu intervalul de trei săptămâni necesar între dozele Pfizer-BioNTech.

  • Studiu: Oamenii care au contractat coronavirusul la începutul pandemiei au şanse mai mici de infectare cu varianta Delta prin comparaţie cu persoanele vaccinate cu Pfizer

    Oamenii care s-au recuperat în urma unei infecţii cu SARS-CoV-2 din timpul primelor valuri ale pandemiei au şanse mai mici de a contracta varianta Delta decât cei care au primit ambele doze ale vaccinului Pfizer/BioNTech, notează Bloomberg.

    Cea mai mare analiză în timp real din lume– realizată pentru a compara imunitatea naturală (dobândită în urma unei infecţii anterioare) cu protecţia oferită de unele dintre cele mai potente vaccinuri disponibile în prezent – arată că reinfecţiile sunt mult mai puţin comune decât se estimase iniţial.

    Rezultatele obţinute de un grup de cercetători din Israel vin în contrast cu studiile efectuate în primele faze ale pandemiei, care au susţinut că inocularea prezintă un grad mai bun de protecţie prin comparaţie cu o infecţie anterioară, însă studiile citate de publicaţia americană nu au putut lua în calcul varianta Delta.

    Datele reprezintă veşti bune pentru pacienţii care au trecut cu succes peste Covid-19, însă scot în evidenţă provocările pe care le implică măsurile de controlare a pandemiei.

    Oamenii vaccinaţi cu ambele doze create de Pfizer/BioNTech au avut de şase ori mai multe şanse de a fi infectaţi cu varianta Delta şi de şapte ori mai multe şanse să dezvolte un caz simptomatic decât cei care şi-au revenit în urma bolii.

    „Analiza demonstrează că imunitatea naturală oferă o protecţie mai lungă şi mai puternică împotriva infecţiei, cazurilor simptomatice şi spitalizărilor generate de varianta Delta”, explică oamenii de ştiinţă.

    Rezultatele mai arată că protecţia oferită de o infecţie anterioară tinde să îşi piardă în timp din eficienţă. Riscul unei infecţii cu varianta Delta pentru o persoană vaccinată este în prezent de 13 ori mai mare decât dezvoltarea unei a doua infecţii în perioada ianuarie-februarie 2021. Totuşi, vaccinarea cu cel puţin o doză a persoanelor infectate anterior cu coronavirus pare să stimuleze nivelul de protecţie.

     

    *Datele citate de Bloomberg au apărut prima dată pe portalul medRxiv şi nu au fost revizuite de alţi specialişti.

     

  • Alimentul pe care mulţi români îl consumă frecvent şi care de fiecare dată când il mănânci pierzi 36 de minute din viaţa

    Cercetătorii din domeniul sănătăţii de la Universitatea din Michigan au descoperit că mâncatul unui singur hot dog poate să scurteze viaţa cu 36 de minute, relatează CNN. 

    Înre-un studiu publicat luna aceasta în revista Nature Food, cercetătorii au analizat 5.853 de alimente din dieta SUA şi au măsurat efectele în minute de viaţă sănătoasă câştigate sau pierdute.

    “Am vrut să facem o evaluare a efectelor benefice şi dăunătoare ale alimentelor în întreaga dietă”, a declarat pentru CNN Olivier Jolliet, autor principal al lucrării.

    Echipa a venit cu un indice care calculează sarcina benefică sau dăunătoare pentru sănătate în minute de viaţă sănătoasă.

    “De exemplu, se pierd 0,45 minute pe gram de carne procesată sau se câştigă 0,1 minute pe gram de fructe. Ne uităm apoi la compoziţia fiecărui aliment şi apoi înmulţim acest număr cu profilurile alimentare pe care le-am dezvoltat anterior”, Jolliet spus.

    Unul dintre alimentele pe care cercetătorii le-au măsurat a fost un hot dog standard de vită. Cele 61 de grame de carne procesată duc la pierderea a 27 de minute de viaţă sănătoasă, a spus Jolliet – dar când au fost luate în considerare ingrediente precum sodiul şi acizii graşi trans, valoarea finală a fost de 36 de minute pierdute.

    Consumul de alimente precum nuci, leguminoase, fructe de mare, fructe şi legume fără amidon, pe de altă parte, are efecte pozitive asupra sănătăţii, a constatat studiul.

  • Cheltuielile cu începerea anului şcolar au creşcut cu 16% în SUA

    Vânzările de produse bazate pe tehnologie destinate elevilor vor înregistra o creştere anuală de 37%, reiese din studiul Deloitte back-to-school 2021.

    Pentru cumpărarea produselor de tehnologie legate de şcoală, 49% dintre participanţii la studiu spun că magazinele online reprezintă prima opţiune, iar 41% preferă comercianţii de tip discount.

    Percepţia consumatorilor s-a îmbunătăţit în acest an, dat fiind că 45% dintre respondenţi estimează o evoluţie pozitivă a condiţiilor economice în următoarele şase luni (faţă de 23% în 2020), 55% sunt mai încrezători în perspectivele economiei acum decât la finalul anului trecut (17% în 2020), iar 78% au o situaţie financiară similară sau mai bună a gospodăriilor decât în urmă cu un an (71% în 2020).

    În aceste condiţii, cheltuielile pentru şcoală ajung anul acesta la cel mai ridicat nivel din perioada recentă, respectiv 612 dolari/copil (în creştere de la 529 de dolari/copil în 2020).

    Per ansamblu, anul acesta, 40% dintre gospodării se aşteaptă să cheltuiască mai mult pe articole de şcoală decât în anul anterior.

    Dintre cei care cumpără produse de tehnologice, 31% intenţionează să cumpere computere şi echipamente hardware (în creştere de la 22% în 2020), în timp ce 37% au în plan să cumpere dispozitive electronice (faţă de 24% în 2020). În acelaşi timp, 44% spun că optează pentru mai puţine consumabile tradiţionale pentru şcoală, deoarece copiii lor folosesc mai mult tehnologiile digitale la ore şi după şcoală. Totodată, chiar dacă şcolile se deschid fizic, 58% dintre respondenţi au în vedere cumpărarea de resurse de învăţare online pentru începerea şcolii (în urcare de la 51% în 2020).

    Pe categorii de produse de tehnologie, cea mai mare parte a cheltuielilor va merge către produse electronice (5,9 miliarde de dolari, cu 47% mai mult decât în 2020) şi calculatoare şi echipamente hardware (5,9 miliarde de dolari, cu 20% peste suma cheltuită în urmă cu un an).

    „Costurile părinţilor cu şcoala au crescut semnificativ şi în România în pandemie, având în vedere că cei mai mulţi au fost nevoiţi să cumpere echipamente IT pentru educaţia online. Pe fondul acestor achiziţii, dar şi al investiţiilor realizate de companii şi instituţii publice pentru a asigura soluţii pentru munca la distanţă, piaţa locală de IT&C a crescut cu peste 20% în 2020 faţă de 2019, conform datelor oficiale. În plus, dat fiind faptul că procesul de digitalizare trebuie să continue în toate structurile societăţii, este de aşteptat ca ritmul de creştere pe această piaţă să rămână accelerat cel puţin pentru următorii trei-patru ani”, a declarat Raluca Bâldea, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, şi Liderul industriei de retail şi bunuri de larg consum.

    Conform studiului, comercianţii clasici rămân preferaţii cumpărătorilor pentru produsele şcolare, dar pierd teren în faţa magazinelor online – 43% optează pentru cumpărături în magazine, iar 39%, în mediul online. Faţă de 2020, schimbarea nu este foarte mare, dar discrepanţa creşte dacă ne raportăm la 2019, când 56% dintre cumpărători preferau magazinul fizic şi doar 29%, cumpărăturile online.

    În plus, chiar dacă economiile îşi revin, obiceiul de a cumpăra online pare să persiste. Pe măsură ce vânzătorii oferă mai multe instrumente de cumpărare compatibile cu tehnologia, consumatorii încep să le adopte (asistentul vocal pentru cumpărături, portofelul digital, butoane de „cumpărare” în postările de pe reţelele sociale, realitate virtuală etc.), iar 44% dintre respondenţi spun că intenţionează să utilizeze cel puţin una dintre aceste tehnologii în perioada următoare (în creştere de la 26% în 2020).

    Studiul Deloitte back-to-school 2021 este realizat pe baza unui sondaj derulat în rândul a 1.200 de părinţi din Statele Unite ale Americii cu copii de şcoală.

  • Un studiu al Universităţii Harvard care a durat 80 de ani a scos la iveală ceea ce ar putea să fie secretul pentru o viaţă fericită

    Studiul Grant, precum şi Studiul Harvard axat pe dezvoltarea adulţilor, au urmărit mai multe sute de oameni pe parcursul întregii lor vieţi şi au analizat diferite aspecte ale acestora. Potrivit unui articol publicat de platforma theladders.com, cercetătorii implicaţi în aceste studii au descoperit că, deşi răspunsul este complex, cei mai fericiţi dintre participanţi s-au concentrat pe trei aspecte pe parcursul vieţii lor: obţinerea succesului pe termen lung, inteligenţa emoţională şi relaţiile. 

    Începând cu anul 1938, cercetătorul Dr. Arlie Bock, de la şcoala de medicină a Harvard, a început proiectul cu 268 de bărbaţi aflaţi în cel de al doilea an de studiu la aceeaşi facultate. Participanţii la studiu au consimţit să fie subiectul unor măsurători fizice şi psihice, să răspundă unor chestionare şi interviuri pe parcursul vieţii lor, toate cu scopul de a-i ajuta pe cercetători să găsească elementele necesare pentru o viaţă mai bună. 

    Dintre cei 268 de oameni analizaţi, schimbările cele mai mari au venit la bărbaţi când aceştia se aflau în jurul vârstei de 40 de ani. Spre exemplu, unul dintre ei a devenit preşedintele Statelor Unite – John F. Kennedy, unul dintre ei a devenit un autor de succes, iar alţi patru au candidat pentru Senat. Mulţi alţii s-au confruntat cu tragedii sau cu drame în dragoste.

    Cercetătorii au descoperit că primul element necesar unei vieţi mai bune era succesul bazat pe un orizont pe termen lung. Au observat că dacă se uitau la un anumit moment din viaţa oricăruia dintre participanţi, studiul era înşelător. Participanţii au trecut prin bune şi rele pe parcursul vieţii, iar eşecurile anterioare nu reprezentau neapărat un indicator al unui viitor fără succes. Cu alte cuvinte, doar din cauza faptului că cineva a experimentat traume sau alte evenimente semnificative în viaţă, acest lucru nu însemna că nu vor reuşi să ajungă la succes pe termen lung niciodată. Din contră, mulţi dintre cei care s-au concentrat pe a merge mai departe au atins într-un final succesul.

    Pe de altă parte, cei care au avut succes foarte devreme în viaţă, nu au avut neapărat aceeaşi şansă mai târziu. Spre exemplu, unul dintre participanţi – John Hines –  era un model la Harvard şi părea că totul merge bine pentru el în tinereţe. S-a căsătorit, avea o carieră de succes şi a excelat la şcoală. Dar când avea 30 de ani, a început să fumeze şi să bea, a avut o aventură şi a murit din cauza bolii izbucnite subit. În contrast cu viaţa lui John, un alt participant, Godfrey Camille, părea că este destinat eşecului şi era catalogat ca fiind persoana cu cele mai puţine şanse să reuşească. A mâncat singur până când avea şase ani, a încercat să se sinucidă şi a fost bântuit de amintirile traumelor din copilărie. Totuşi, la 35 de ani, a experimentat o trezire spirituală şi a devenit psihiatru licenţiat, folosindu-se de  experienţele din viaţa pentru a-i ajuta pe alţii. Cercetătorii au aflat că până la finalul vieţii sale, el a fost unul dintre cei mai fericiţi participanţi dintre cei implicaţi în studiu.

    Inteligenţa emoţională presupune gestionarea obstacolelor şi problemelor din vieţile noastre şi a influenţei acestora asupra noastră. Cercetătorii au descoperit că cei care puteau răspunde problemelor din viaţă într-un mod optimist erau mai sănătoşi din punct de vedere emoţional şi fizic decât cei care s-au împotmolit în problemele din vieţile lor. Unii dintre participanţi s-au chinuit cu răspunsurile la emoţiile lor în tinereţe, dar cercetarea a arătat că inteligenţa emoţională poate fi câştigată şi îmbunătăţită pe parcursul anilor. De asemenea, câţiva dintre participanţi au început cu o inteligenţă emoţională bună, dar au dezvoltat mai târziu obiceiuri distructive. Cercetătorii au descoperit că în general însă, 

    inteligenţa emoţională a mers mână în mână cu succesul personal şi profesional; dar şi că a a fost învăţată şi a crescut odată cu vârsta.

    În cele din urmă, cercetătorii au descoperit că relaţiile cu însemnătate au reprezentat cel mai important indicator al unei vieţi bune. Există o corelaţie directă între nivelul de fericire pe care îl avem în relaţiile apropiate şi sănătatea noastră. Relaţiile puternice ajută la întârzierea declinului nostru fizic şi psihic. Să ai grijă de corpul tău este important, dar să ai grijă de relaţiile tale este o formă de grijă de asemenea.

  • Un studiu al Universităţii Harvard care a durat 80 de ani a scos la iveală ceea ce ar putea să fie secretul pentru o viaţă fericită. Care sunt cele mai importante lucruri la care trebuie să fim atenţi

    Studiul Grant, precum şi Studiul Harvard axat pe dezvoltarea adulţilor, au urmărit mai multe sute de oameni pe parcursul întregii lor vieţi şi au analizat diferite aspecte ale acestora. Potrivit unui articol publicat de platforma theladders.com, cercetătorii implicaţi în aceste studii au descoperit că, deşi răspunsul este complex, cei mai fericiţi dintre participanţi s-au concentrat pe trei aspecte pe parcursul vieţii lor: obţinerea succesului pe termen lung, inteligenţa emoţională şi relaţiile. 

    Începând cu anul 1938, cercetătorul Dr. Arlie Bock, de la şcoala de medicină a Harvard, a început proiectul cu 268 de bărbaţi aflaţi în cel de al doilea an de studiu la aceeaşi facultate. Participanţii la studiu au consimţit să fie subiectul unor măsurători fizice şi psihice, să răspundă unor chestionare şi interviuri pe parcursul vieţii lor, toate cu scopul de a-i ajuta pe cercetători să găsească elementele necesare pentru o viaţă mai bună. 

    Dintre cei 268 de oameni analizaţi, schimbările cele mai mari au venit la bărbaţi când aceştia se aflau în jurul vârstei de 40 de ani. Spre exemplu, unul dintre ei a devenit preşedintele Statelor Unite – John F. Kennedy, unul dintre ei a devenit un autor de succes, iar alţi patru au candidat pentru Senat. Mulţi alţii s-au confruntat cu tragedii sau cu drame în dragoste.

    Cercetătorii au descoperit că primul element necesar unei vieţi mai bune era succesul bazat pe un orizont pe termen lung. Au observat că dacă se uitau la un anumit moment din viaţa oricăruia dintre participanţi, studiul era înşelător. Participanţii au trecut prin bune şi rele pe parcursul vieţii, iar eşecurile anterioare nu reprezentau neapărat un indicator al unui viitor fără succes. Cu alte cuvinte, doar din cauza faptului că cineva a experimentat traume sau alte evenimente semnificative în viaţă, acest lucru nu însemna că nu vor reuşi să ajungă la succes pe termen lung niciodată. Din contră, mulţi dintre cei care s-au concentrat pe a merge mai departe au atins într-un final succesul.

    Pe de altă parte, cei care au avut succes foarte devreme în viaţă, nu au avut neapărat aceeaşi şansă mai târziu. Spre exemplu, unul dintre participanţi – John Hines –  era un model la Harvard şi părea că totul merge bine pentru el în tinereţe. S-a căsătorit, avea o carieră de succes şi a excelat la şcoală. Dar când avea 30 de ani, a început să fumeze şi să bea, a avut o aventură şi a murit din cauza bolii izbucnite subit. În contrast cu viaţa lui John, un alt participant, Godfrey Camille, părea că este destinat eşecului şi era catalogat ca fiind persoana cu cele mai puţine şanse să reuşească. A mâncat singur până când avea şase ani, a încercat să se sinucidă şi a fost bântuit de amintirile traumelor din copilărie. Totuşi, la 35 de ani, a experimentat o trezire spirituală şi a devenit psihiatru licenţiat, folosindu-se de  experienţele din viaţa pentru a-i ajuta pe alţii. Cercetătorii au aflat că până la finalul vieţii sale, el a fost unul dintre cei mai fericiţi participanţi dintre cei implicaţi în studiu.

    Inteligenţa emoţională presupune gestionarea obstacolelor şi problemelor din vieţile noastre şi a influenţei acestora asupra noastră. Cercetătorii au descoperit că cei care puteau răspunde problemelor din viaţă într-un mod optimist erau mai sănătoşi din punct de vedere emoţional şi fizic decât cei care s-au împotmolit în problemele din vieţile lor. Unii dintre participanţi s-au chinuit cu răspunsurile la emoţiile lor în tinereţe, dar cercetarea a arătat că inteligenţa emoţională poate fi câştigată şi îmbunătăţită pe parcursul anilor. De asemenea, câţiva dintre participanţi au început cu o inteligenţă emoţională bună, dar au dezvoltat mai târziu obiceiuri distructive. Cercetătorii au descoperit că în general însă, 

    inteligenţa emoţională a mers mână în mână cu succesul personal şi profesional; dar şi că a a fost învăţată şi a crescut odată cu vârsta.

    În cele din urmă, cercetătorii au descoperit că relaţiile cu însemnătate au reprezentat cel mai important indicator al unei vieţi bune. Există o corelaţie directă între nivelul de fericire pe care îl avem în relaţiile apropiate şi sănătatea noastră. Relaţiile puternice ajută la întârzierea declinului nostru fizic şi psihic. Să ai grijă de corpul tău este important, dar să ai grijă de relaţiile tale este o formă de grijă de asemenea.

  • Studiu: Peste 75% dintre companiile din România sunt fraudate de angajaţii lor

    „2020 a venit cu restricţii de circulaţie şi tăieri salariale. Parte dintre angajaţi au înţeles că trebuie să îşi redimensioneze cheltuielile în raport cu salariul rămas după tăieri. Altă parte a căutat soluţii alternative de <<recuperare>> a pierderilor şi chiar creştere a veniturilor.

    Crima organizată s-a îndreptat pentru finanţare către companiile cu bugete mari şi capabilităţi de depistare a fraudelor reduse, cum ar fi companii de retail, asigurări, bănci, logistică. Ponderea creşte, mai ales în contextul unei crize. Am văzut acest lucru în perioada 2008-2009, dar mai ales în 2020 în contextul crizei economice cauzate de pandemia de COVID – 19”, spune Gabriel Zgunea, CEO Corporate Intelligence Agency.

    La nivel internaţional, companiile, instituţiile statului şi asociaţiile non-profit pierd anual 5% din venituri, în medie, din cauza fraudelor comise de proprii angajaţi, manageri şi chiar acţionari, potrivit unui raport privind frauda şi abuzul ocupaţional, realizat de Asociaţia Examinatorilor de Fraudă Certificaţi (ACFE).

    „Credem că procentul este mai mare în România, în contextul în care serviciile de corporate intelligence, care pot reduce semnificativ pierderile şi frauda ocupaţională, sunt utilizate mult sub potenţial. De asemenea, foarte puţine companii din România au implementate mecanisme antifraudă sau soluţii care să trateze eficient suspiciunile de fraudă, sau cele de încălcare ale regulamentelor interne de funcţionare”, mai spune Gabriel Zgunea, menţionând că, în România, faţă de alte părţi ale Europei, frauda este văzută ca un risc de business inerent, managerii considerând că ar trebui să accepte acest lucru.

    Prejudiciile financiare nu sunt însă singurele urmări cauzate de fraudele interne. Companiile suferă prejudicii reputaţionale masive ca urmare a acestui fenomen, care pot duce până la pierderea credibilităţii şi a încrederii acordate de piaţă.

    Mai mult, în anumite cazuri, fraudele interne pot duce la investigaţii penale împotriva companiilor şi la atragerea răspunderii penale a acestora.

    Cele mai întâlnite tipuri de fraudă privesc diferite scheme de conflicte de interese – probabil una dintre cele mai întâlnite scheme de fraudă în Europa Centrală şi de Est: angajaţii determină sau influenţează alocarea contractelor pentru companiile fondate sau controlate de aceştia sau de rudele lor (tipologie frecvent întâlnită în fiecare industrie); tratament preferenţial sau alocare de contracte acordate anumitor parteneri de afaceri – observate, de obicei, în industria farmaceutică, retail şi la dezvoltatorii imobiliari; manipularea poliţelor de asigurare, în special prin aranjamente ilicite între angajaţii departamentului antifraudă şi clienţi; manipularea împrumuturilor bancare; compromiterea emailului cu ajutor din interiorul companiei; deturnarea sau furtul de bunuri (utilizarea neautorizată a maşinilor companiei, laptopurilor, utilajelor de orice fel), de asemenea, observate foarte frecvent în fiecare industrie.

    Deşi aflate în urma companiilor din vestul Europei, cele din România încep tot mai mult să fie interesate de îmbunătăţirea sistemelor de risk managament şi compliance, în contextul în care se confruntă cu un număr în creştere de fraude interne sau potenţiale fraude interne, care riscă să le pună în pericol reputaţia şi patrimoniul.

    Companiile care generează cele mai multe solicitări sunt din industriile de retail, investment, banking, producţie, farmaceutică, IT, oil & gas, construcţii, logistică, asigurări, telecom, management, servicii industriale etc.

  • Unu din zece americani a investit în criptomonede în ultimul an. Prin ce se diferenţiază de investitorii din piaţa de capital

    Circa 13% din populaţia SUA a cumpărat sau vândut criptomonede în ultimul an, conform unui sondaj realizat de Universitatea din Chicago, citat de MarketWatch.

    Din totalul investitorilor, 41% sunt femei, 44% oameni de culoare, 35% câştigă mai puţin de 60.000 de dolari pe an şi 45% au studii superioare.

    Între timp, aproximativ 24% dintre americani au cumpărat sau vândut acţiuni în aceeaşi perioadă. Dintre aceşti investitori, 38% sunt femei, 35% oameni de culoare, 27% câştigă sub 60.000 de dolari pe an, iar 51% au studii superioare.

    De asemenea, investitorii în crypto sunt mai tineri decât investitorii pe bursă – vârsta medie a unui investitori în monede digitale este de 38 de ani, faţă de 47 pentru investitorii pieţei de capital.

    „Criptomonede deschid oportunităţi de investiţii pentru un grup mai divers de oameni, ceea ce este un lucru foarte bun. Va fi extrem de important ca aceşti investitori să aibă acces la informaţii relevante pe măsură ce iau decizii cu privire la aceste investiţii volatile”, spune Angela Fontes, vicepreşedintele departamentului de economie din cadrul Centrului Naţional de Cercetare al Universităţii din Chicago.

    Criptomonede s-au tranzacţionat slab în ultimele săptămâni în condiţiile în care investitorii se tem de răspândirea variantei Delta de Covid-19 şi creşterea tensiunilor dintre China şi Statele Unite.

    Pe deasupra, guvernul de la Beijing continuă să lanseze represalii asupra industriei crypto. În mai, autorităţile le-au interzis băncilor şi altor instituţii financiare terţe să mai ofere servicii asociate cu piaţa monedelor virtuale.

     

  • Una dintre dilemele sistemului de educaţie: câţi dintre elevii cu bacul luat pleacă să-şi continue studiile în străinătate şi câţi se întorc acasă

    ♦ Anul acesta, 146 de elevi au reuşit să obţină nota 10 la examenul de bacalaureat, dar la nivel oficial nimeni nu ştie cât din această elită îşi va continua studiile în România. De asemenea, Ministerul Educaţiei nu are date despre universităţile străine care atrag anual cei mai mulţi elevi români, neexistând nici date privind numărul celor care aleg să revină pe plan local. Lipsa statisticilor concrete legate opţiunile elevilor şi studenţilor face ca programe cum sunt România Educată să nu fie mai mult de simple exerciţii de imagine.

    „Informaţiile solicitate nu sunt stocate în bazele de date ale Ministerului Educaţiei, absolvenţii nefiind obligaţi să le comunice, odată ce şi-au încheiat traseul educaţional în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar sau superior“, a răspuns Radu Szekely, secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei la solicitarea ZF privind o statistică a elevilor care aleg să plece anual peste graniţe pentru a-şi continua studiile.

    Aceasta este doar o altă necunoscută care se adaugă celor existente într-o ţară  care nici măcar numărul de locuitori nu şi-i ştie. Pe de altă parte, în ciuda acestor incertitudini, programele pentru reformarea sistemului de educaţie astfel încât acesta să pregătească viitoare generaţii de tineri uşor adaptabili economiei de piaţă cotinuă să fie scrise.

    „România Educată“, un document de peste 137 de pagini a fost lansat săptămâna aceasta la sediul guvernului, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis, după şase ani de dezbateri.

    „În 2030, elevii vor deprinde, prin educaţie, mecanisme de rezilienţă care să sprijine adaptarea acestora la incertitudini şi la situaţii de criză. Cu sprijinul întregii comunităţi educaţionale, aceştia vor fi cetăţeni responsabili în devenire, cu stimă de sine, capabili să se adapteze la dinamica socială a viitorului“, se arată în document.

    Întrebarea care se ridică este cum va putea comunitatea educaţională să modeleze viitoarele generaţii de elevi şi studenţi când nici măcar nu există date privind opţiunile de carieră ale celor vizaţi?

    „Dintre ţintele concrete pe care ni le propunem, reamintesc scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, reducerea ratei de analfabetism funcţional, asigurarea competenţelor digitale de bază, atât în cazul profesorilor, cât şi al elevilor, dez­voltarea învăţământului profesional, precum şi creşterea numărului de absolvenţi de studii superioare“, a spus preşedintele Iohannis în deschiderea şedinţei de guvern.

    Strategia România Educată include ţinte precum scăderea ratei de abandon şcolar, scăderea ratei de analfabetism funcţional, precum şi digitalizarea sistemului de învăţământ. Una dintre ţintele importante care ar trebui urmărite ar fi însă şi capacitatea tinerilor de a se integra pe piaţa forţei de muncă după studiile realizate.

    De exemplu, datele Eurostat arată că rata tinerilor NEETS, adică persoanele care nu se află nici în sistemul de învăţământ, nici în piaţa muncii este de 16,6% pentru tinerii între 15 şi 29 de ani, una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.

    Printre ţintele prevăzute în proiectul România Educată se numără ca 30% dintre copiii de până în 3 ani participă la educaţie antepreşcolară. Mai departe, se doreşte scăderea ratei de părăsire timpurie a şcolii, până la un nivel de cel mult 10%. Un alt obiectiv major este reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcţional astfel încât să ajungă la cel mult 20%. Pe segmentul de competenţe digitale se doreşte ca proporţia elevilor de clasa a opta cu competenţe scăzute în domeniul informatic să fie sub 15%.

     

     

  • 75% dintre români vor trecerea de la Leu la moneda Euro. Estimarea BNR pentru România

    Potrivit estimărilor BNR România poate intra în zona euro până în 2028. 75% dintre români îşi doresc această schimbare, însă doar 52% consideră trecerea ca fiind un lucru pozitiv, arată un studiu Eurobarometru Flash.
     
    Emilian Duca, analist financiar şi susţine că intrarea în zona euro vine la pachet atât cu avantaje cât şi dezavantaje.
     
    „În ce priveşte dorinţa de a intra în zona euro, e o dorinţă legitimă, şi o obligaţie pe care ne-am asumat-o la aderare. 
     
    Avantajul principal va fi fară îndoială faptul că nu va mai trebui să faci schimburi valutare atunci când trebuie să te deplasezi într-o ţară sau în alta. 
     
    Dezavantajul vă fi că în politicile economice nu se va mai putea baza statul român pe politica monetară pentru a ţine în frâu inflaţia”, a afirmat Emilian Duca, analist economic.
     
    România trebuie să îndeplinească anumite criterii precum stabilitatea finanţelor publice sau a dobânzilor, înainte de a intra în zona euro, însă momentan nu îndeplinim nici măcar unul.
     
    Claudiu Vuţa este analist financiar şi consideră co românii cunosc mai degrabă partea pozitivă decâ pe cea negativă, atunci când vorbim de euro.
     
    „Nu se vor mai putea acorda mariri de pensii sau salarii din pix, pentru că aceasta va produce deficit bugetar, cu un deficit bugetar ridicat nu vom mai putea îndeplini condiţiile de aderare la euro.
     
    Ne dorim să aderăm la zona euro dar nu ştim tot ceea ce presupune acest process. 
     
    Bulgarii au mers pe drumul lor, sunt în anticamera aderării la zona euro şi şi-au propus ca până în 2024 să adere efectiv la zona euro şi să adopte moneda europeană”, a menţionat analistul financiar Claudiu Vuţa.