BusinessMagazin

Tag: spitale

  • O sa fie fumatul in România interzis total în spaţii publice?

    Interzicerea totală a fumatului în spaţii publice dar şi a vânzării produselor din tutun la o distanţă de mai puţin de 250 metri de spitale şi unităţi de învăţământ a iscat vâlvă în rândul susţinătorilor ideii, al producătorilor de tutun, dar şi între comercianţi şi operatorii de spaţii Horeca. Care este miza?

    Tot ce s-a impus cu forţa nu a funcţionat. Oamenii fac legislaţie din birouri fără să aibă contact cu realitatea”, spune Tinu Sebeşanu, preşedintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România (HORA). Propus în urmă cu câteva luni, proiectul de lege a produs reacţii din partea celor vizaţi de acest demers.

    Pe de o parte susţinătorii proiectului argumentează că noile prevederi apără dreptul la sănătate, dar fac referire chiar şi la dreptul de liberă circulaţie, argumentând că într-un local care permite fumatul un nefumător nu se poate deplasa după bunul plac. Pe de altă parte, reprezentanţii industriei, ai comercianţilor şi ai afacerilor din horeca afirmă că noile reglementări vor duce la creşterea pieţei negre şi la scăderea locurilor de muncă din domeniile vizate (producţie, distribuţie, desfacere).

    Peste 250 de organizaţii medicale, academice, de tineret şi protecţie a drepturilor copiilor şi a dreptului la sănătate au constituit Coaliţia România Respiră, care a semnat propunerea de modificare a legii privind efectele negative ale consumului de tutun. „Alături de Austria, Cehia şi Slovacia, România oferă protecţie limitată sau chiar deloc în ceea ce priveşte fumatul pasiv, în principal din cauza unei legislaţii ineficiente, limitate şi prost puse în aplicare”, arată un comunicat al Coaliţiei România Respiră.

    Pe de altă parte, Sebeşanu consideră că dreptul cel mai important câştigat la revoluţie este dreptul de a alege. „Tot aud exemple referitoare la ce se întâmplă în SUA, unde este interzis fumatul în public, iar eu am trăit acolo. Ar trebui să ne gândim şi la faptul că ei au început o campanie de educare în anii ‘70. Nu poţi veni cu o măsură represivă brusc, peste noapte. În alte ţări au început să limiteze fumatul şi în paralel au derulat campanii de educare a tinerilor. Iar în secunda în care au oprit total fumatul în public consumul era deja redus”, afirmă Tinu Sebeşanu.

    Anul trecut, HORA a desfăşurat o cercetare în rândul a peste 9.200 de persoane juridice cu activităţi în domeniul horeca, iar 70% dintre respondenţi au declarat că fumatul trebuie limitat în zone speciale, în cadrul operatorilor din industria ospitalităţii; 60% au indicat că numărul de clienţi şi veniturile vor scădea în cazul în care fumatul este complet interzis. „Lumea circulă prin Europa şi ia frânturi de ici-colo, din care vrea să facă legi care n-au cap şi nici coadă. Când vin normele metodologice, constată că nu se pot aplica, aşa cum s-a întâmplat cu bacşişul. Sunt legi făcute de birocraţi care n-au lucrat o zi în industrie şi nu înţeleg cum funcţionează”, mai spune Tinu Sebeşanu.

    Tot el este de părere că pierderile industriei „ar fi masive, nu numai pentru că nu mai intră clienţi, ci şi pentru că timpul de stat la masă se reduce substanţial, la fel şi consumul. Noi am avut o scădere de 30% în venituri în prima săptămână atunci când s-a aplicat prima oară legea. Iar acum propunerile de restricţii sunt mult mai drastice”. Pe de altă parte, conform legii în vigoare, respectiv 349/2002, care reglementează fumatul în spaţiile publice, atunci când proprietarii sau managerii de baruri şi resturante nu stabilesc că fumatul este interzis în localurile respective, legea impune separarea efectivă a spaţiilor.

    Şi reprezentanţii industriei tutunului au o poziţie fermă: „Este arhicunoscut că produsele noastre prezintă riscuri asociate de sănătate şi considerăm că sunt necesare reglementări echilibrate”. Conform scrisorii semnate de reprezentanţii companiilor producătoare de tutun, se estimează că „dintr-un total de 73.000 de puncte de vânzare cu amănuntul a produselor din tutun, aflate la ora actuală în România, vor fi afectate peste 46% la nivel naţional: 54% în mediul urban şi 27% în mediul rural. În Bucureşti, impactul estimat este de 65% din numărul punctelor de vânzare.”

    Iar proiectul de lege va favoriza creşterea contrabandei, susţin reprezentanţii industriei, care arată că anul trecut cele trei mari companii producătoare de ţigarete (British American Tobacco, Philip Morris şi JTI) au virat la buget circa 2,7 miliarde euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţiil; suma reprezintă 1,75% din PIB şi 12,5% din totalul veniturilor bugetare.

    La rândul lor, cei peste 750 de membri ai Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România (ANCMMR) au subliniat într-un comunicat de presă că restricţiile propuse de proiectul antifumat sunt extreme şi au fost propuse fără consultarea celor care urmează să fie afectaţi, „cu toate că impactul economic şi social este major, pe tot teritoriul României”. Astfel, potrivit datelor ANCMMR, numai în Bucureşti există peste 600 de unităţi de învăţământ şi peste 100 spitale şi unităţi sanitare pentru o suprafaţă urbană de 285 kmp. Cora Maria Muntean, preşedinte al ANCMMR, afirmă că între consecinţele iniţiativei legislative se numără scăderea cifrei de afaceri în cuantum egal cu vânzările generate de ţigarete, precum şi scăderea traficului de consumatori fumători, ceea ce conduce la reducerea vânzărilor şi pentru alte categorii de produse, deoarece valoarea coşului de cumpărături al unui consumator fumător este mai mare decât cel al unui nefumător, cu 32%.

    În esenţă, discordia dintre taberele pro şi contra fumătorilor are la bază, practic, neaplicarea unei legi existente. Conform recomandărilor Consiliului European, fiecare ţară a avut libertatea de a reglementa diferit acest subiect. Astfel, există ţări unde s-a stabilit interdicţie totală – ca Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria, Malta sau Ungaria – dar şi ţări cu restricţii moderate, ca în Germania sau Estonia. Poate că toate aceste discuţii nu ar fi avut loc dacă legea existentă deja, care reglementează fumatul în locuri publice, ar fi aplicată.

  • Proiectul de lege privind veniturile personalului medical, aprobat de Comisia de sănătate a Senatului

    Potrivit proiectului, iniţiat şi semnat la începutul anului de 102 parlamentari, prestarea serviciilor medicale la cererea pacientului, în regim privat, în spitalele publice, se realizează numai în afara orelor de program ale personalului solicitat şi în afara orelor de gardă, fără a afecta activitatea de bază a spitalului.

    Actele medicale în regim privat la cererea pacientului pot fi asigurate numai de personalul medical cu contract de muncă din spitalul public respectiv, cu excepţia cazurilor în care, la cererea şefului de secţie din spital, cu acordul directorului medical şi cu avizul favorabil al managerului, sunt solicitaţi alţi medici din sistemul public sau privat.

    În spitalele publice se pot acorda servicii medicale în regim privat la cererea pacienţilor, numai în limita specialităţilor medico-chirurgicale pentru care spitalul în cauză este avizat, clasificat şi acreditat.

    Proiectul mai prevede că pacienţii pot alege în mod expres un medic curant, pentru un anumit act medical, în timpul programului normal de lucru, pentru care se va achita un onorariu prestabilit prin acordul părţilor, în condiţiile reglementate prin ordin al ministrului Sănătăţii.

    Serviciile şi actele medicale efectuate la cererea pacientului în spitalele publice pot fi decontate prin intermediul unei poliţe de asigurare complementare, încheiată de pacient cu un asigurător.

    Din veniturile obţinute de spitalul public, prin serviciile private, managerul poate acorda personalului medico-sanitar recompense care se cumulează cu veniturile salariale, devenind venit brut lunar, evidenţiat contabil şi supus impozitării.

    Prestarea serviciilor medicale la cererea pacienţilor, în regim privat, este facturată şi include următoarele cheltuieli: remuneraţia personalului medical implicat direct în prestarea serviciului solicitat, amortizarea aparaturii şi echipamentelor, cazarea, consultaţii, investigaţii şi analize medicale, materiale sanitare, dispozitive medicale, medicamente, hrană, utilităţile, eliminarea şi neutralizarea deşeurilor, documentarea fizică şi informatică, întocmirea şi arhivarea documentelor etc.

    Modalitatea de tarifare şi tariful minimal al serviciilor vor fi stabilite prin ordin al ministrului Sănătăţii.

    Medicii care prestează aceste servicii se pot organiza şi funcţiona astfel: medic specialist sau medic primar ca persoană fizică independentă, cabinet medical individual, societate civilă medicală sau alte forme legale de organizare a activităţii medicale.

    Acordarea serviciilor private în spitalele publice se realizează numai prin încheierea prealabilă a unui contract tripartit, semnat personal de pacient sau de reprezentantul său legal, de medicul/medicii solicitaţi şi de managerul spitalului în cauză.

    În proiect se stipulează şi că activităţile desfăşurate de medicii din spitalele publice care prestează servicii la cererea pacientului, în regim privat, în condiţiile actului normativ, sunt exceptate de la prevederile legale în vigoare privind incompatibilităţile şi conflictul de interese.

    Proiectul mai reglementează şi posibilitatea direcţionării a 2 la sută impozitul anual pe venit către spitalele publice, care pot utiliza aceste sume inclusiv pentru creşterea veniturilor personalului medical.

    Totodată, proiectul se referă şi la posibilitatea medicilor de a desfăşura activităţi în străinătate şi la activitatea rezidenţilor.

    Medicii din spitalele publice pot desfăşura activitate profesională în străinătate, cu acordul şefului de secţie şi al managerului spitalului, pentru o perioadă cumulată de maximum 60 de zile lucrătoare pe an, cu păstrarea locului de muncă, sub condiţia ca activitatea desfăşurată să fie corespunzătoare nivelului de pregătire şi specialităţii. Angajatul este obligat ca, în fiecare an, la sfârşitul perioadei de activitate în străinătate, să prezinte un raport de activitate şi propuneri de îmbunătăţire a activităţii secţiei şi spitalului, se arată în proiect.

    Medicii rezidenţi, cu acordul coordonatorului de rezidenţiat, pot efectua stagii de pregătire şi de activitate şi în alte spitale publice decât cele universitare.

    Proiectul urmează să fie dezbătut în plenul Senatului, după care va fi transmis Camerei Deputaţilor, forul legislativ decizional.

  • Povestea antreprenorului care s-a transformat din morar în proprietarul unei afaceri de peste 80 de milioane de euro

    Catalogul tinerilor manageri din 2007 scotea la iveală un alt nume ce avea să crească o dată cu reţeaua construită. Înainte de MedLife, Mihai Marcu a făcut de toate, după cum el însuşi spunea într-un interviu acordat anterior în Business Magazin: a avut o moară, o brutărie, un bar, a lucrat în taximetrie şi în marochinărie.

    După un drum de zece ani prin domeniul bancar, a preluat conducerea afacerii MedLife de la mama sa, medicul pediatru Mihaela Gabriela Cristescu, şi a dus afacerea în fruntea operatorilor de servicii medicale private din România. În 2007, anul apariţiei sale în catalog, deschisese primul spital Life Memorial Hospital, din reţeaua pe care urma să o dezvolte: spitale şi clinici private cu 40-50 de paturi în cinci oraşe din ţară: Constanţa, Timişoara, Braşov, Iaşi şi Cluj-Napoca, cu o valoare totală a investiţiilor programate de peste 25 de milioane de dolari.

    A respectat strategia anunţată atunci, iar, la începutul acestui an, a deschis al patrulea spital din Bucureşti, MedLife Titan, în urma unei investiţii de 1,4 milioane de euro. Marcu conduce în prezent cel mai mare jucător de pe piaţa privată de servicii medicale, cu nouă spitale şi cu venituri de 80 de milioane de euro. În total, în cele nouă spitale, MedLife are 23 de săli de operaţie şi 610 paturi. În spitalele din reţeaua Medlife au fost realizate peste 45.000 de intervenţii chirurgicale şi s-au născut 17.000 de copii.

    Mai multe poveşti de succes ale antreprenorilor ce au ajuns să se identifice cu brandul creat puteţi citi în articolul de copertă al Business Magazin al acestei săptămâni. 

     

  • Club Business Magazin: Epoca spitalului 
all-inclusive a apus. Centrele medicale de nişă au început expansiunea

    Business Magazin: Cum se explică, în opinia dumneavoastră, expansiunea centrelor medicale de nişă? E o cerere pe care o creează operatorii sau, dimpotrivă, există cerere din partea pacienţilor iar dumneavoastră vă adaptaţi unei nevoi existente în piaţă?

    Ana Maria Marian, CEO al Intermedicas: Pacientul este din ce în ce mai educat pe zona de servicii medicale, adică el nu mai acceptă să meargă oriunde, la orice centru medical doar pentru că este mare şi pentru că are un nume. Asta nu în-seamnă neapărat că acolo se rezolvă problema mea medicală care este specifică şi personală. V-aş spune pe scurt cum vedem noi, ca furnizori de second opinion, această problemă: în ultimul an şi jumătate, numărul de pacienţi care solicită a doua opinie avizată a unui medic creşte cu 20% de la o lună la alta. Deşi second opinion nu este o practică în România, iar pacienţii de multe ori nu ştiu ce înseamnă second opinion, ei vor să aibă acces la cel mai bun medic. De multe ori nu îi mai interesează dacă acest cel mai bun medic este în Bucureşti sau Cluj, la un spital privat sau unul de stat, dacă este în Berlin sau dacă este în Statele Unite. Pacientul vrea să ştie că cel mai bun medic are grijă de sănătatea lui, şi de fapt asta în-seamnă second opinion: răspunsul la întrebarea care este cel mai bun medic pentru mine şi cum ajung la el.

    Luca Militello, Spitalul Monza: Noi, în Italia, suntem un grup de spitale generale. Avem zece spitale şi 3.000 de angajaţi. Ideea de a veni în România s-a născut oarecum întâmplător, pentru că din cei 3.000 de angajaţi ai grupului Monza 300 sunt români. Mulţi doctori buni lucrează la noi de 15 ani şi atunci când s-a decis investiţia în străinătate ar fi fost simplu pentru noi să venim în România şi să facem ce-am făcut în Italia până acum, adică un spital general. Am constatat repede, după un prim studiu de piaţă, că piaţa nu este matură în momentul de faţă pentru ca unitatea să fie un spital general propriu-zis, cum există astăzi în Europa. De ce? Pentru a fi pe piaţă la un nivel înalt trebuie să ai şi concurenţă, iar atunci când vorbim de concurenţă nu mă refer strict la privat, pentru că acolo exista deja o concurenţă. Am mers pe nişă de cardiovascular pentru că din studiul de piaţă a reieşit că în această zonă există un deficit foarte mare. Studiile de la Ministerul Sănătăţii din 2010 arătau că din cele 14.000 de operaţii care erau necesare în România se efectuau doar 4.000-4.500. Iar din aceste 4.500, în jur de 800 se realizau în străinătate. Din experienţa personală vă spun că noi am plecat direct cu ideea de a ne plasa pe nişă, oricum în Italia zona de cardiovascular era una importantă pentru noi deci nu veneam descoperiţi. Nu am venit în România să facem ceva nou pentru noi, veneam cu o experienţă şi cu un background de peste zece ani în Italia. A fost sigur mai simplu decât să por-neşti de la zero. Aşadar, din punctul meu de vedere, astăzi piaţa nu este pregătită pentru ca privatul să poată opera un spital general, aşa cum se întâmplă în Europa sau în Statele Unite.

    Robert Şerban, Gral Medical: După mine, este nevoie atât de supermarket cât şi de magazin de nişă. Este nevoie şi de spitale generale, care să acopere mai toate tipurile de servicii, cât şi de spitale de nişă. Noi am simţit că în zona aceasta, de nişă, este foarte important să te duci. Există şi aici ceva provocări şi există tendinţa de a începe o nişă şi apoi să te duci că-tre alte zone, ceea ce după părerea mea nu este foarte indicat, pentru că pierzi focusul. Există avantaje şi în cazul spitalelor generale, şi în cazul celor nişate.

    Business Magazin: Ce a determinat ca până acum să avem mai multe supermarketuri şi de acum încolo să vedem şi magazinele acestea nişate? Nu pot face faţă supermarketurile cererilor din diversele raioane ale magazinului?

    Robert Şerban, Gral Medical: Supermarketurile au plecat de la principiul ”nu-ţi pune toate ouăle în acelaşi coş„. În super-market poate să meargă mai bine raionul de lapte şi mai prost raionul de carne pentru anumite perioade de timp, iar riscul îl poţi balansa mult mai bine. E mai dificil să începi o zonă de nişă, acolo trebuie să-ţi concentrezi toate eforturile iar dacă dai chix, dai chix pe tot. Noi ne-am asumat acest risc. Am intrat în zona de nişă şi ne-am concentrat aici toată energia şi toate resursele. Cei care fac nişă se concentrează, evident, să facă servicii mult mai bune cu o plusvaloare superioară celor care fac mai toate serviciile. Dar există clienţi pentru toate felurile de servicii, pentru că oamenii care sunt bolnavi nu au neapărat probleme foarte dificile, şi atunci acelea pot fi tratate şi într-un spital generalist, unde poţi să găseşti totul. La un spital de nişă ajungi de obicei după ce ţi-ai dat seama că ai o problemă şi ai vrea să mergi în zona respectivă pentru că au experienţă. Noi, ca spital de nişă, nu prea putem să asigurăm tot ce asigură un spital generalist. Dar noi putem să facem mult mai bine ce avem noi pe nişă decât poate face un spital generalist. Ca atare, ca orice lucru pe lumea asta, are şi avantaje, şi dezavan-taje.

  • Spitalele care asigură urgenţele în minivacanţa de 1 mai

    Astfel, de vineri şi până luni vor asigura permanent asistenţa medicală Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, Spitalul Clinic de Urgenţă Universitar, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sfântul Pantelimon”, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sfântul Ioan”, Spitalul Clinic de Urgenţă “Bagdasar-Arseni”, Spitalul de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” şi Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Marie Curie”.

    Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABI) va avea program normal de lucru în perioada 1-3 mai, solicitările populaţiei fiind preluate la numărul unic de urgenţă 112. În această perioadă, Serviciul de Ambulanţă va asigura şi eliberarea de certificate constatatoare de deces.

    “În această perioadă, vom lucra la capacitatea normală, nu au fost aprobate concedii şi nici recuperări. Pentru intervalul 1-3 mai, vom suplimenta cu trei numărul de echipaje“, a declarat, pentru MEDIAFAX, managerul SABI, dr. Alis Grasu.

    Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti va asigura un serviciu de gardă permanent la sediul din strada Spiru Haret nr. 14, din Sectorul 1.

  • Răspunde de activitatea direcţiei de operaţiuni a clinicilor Regina Maria din Bucureşti şi Braşov

    A preluat managementul policlinicilor şi ulterior şi al spitalelor din cad-rul reţelei, având o implicare directă atât în extinderea regională, cât şi a gamei de servicii medicale.

    „Cea mai grea decizie pe care am luat-o în carieră a fost aceea de a mă orienta către zona administrativă a vieţii medicale. Nu a fost uşor să aloc mai puţin timp practicii medicale pentru a prelua responsabilităţi destul de diferite şi, într-o mare măsură, complet noi. Managementul policlinicilor şi al spitalelor mi-a permis să îmbin eficient expertiza de medic cu cea de manager“, spune Panait, care a profesat anterior ca medic şi în cadrul Medicover.

    Deschiderea către a construi echipe performante, implicarea în proiecte operaţionale complexe, iniţiativa de a dezvolta şi implementa pachete de servicii medicale integrate au condus-o pe Laura Panait în anul 2011 către poziţia de director medical al policlinicilor, urmând ca spre finalul anului 2012 să fie numită pe poziţia de director al policlinicilor şi apoi să preia şi conducerea operaţională a spitalelor.

  • Nouă spitale de urgenţă din Capitală şi Ambulanţa asigură asistenţa medicală în perioada Paştelui

    În perioada sărbătorilor pascale, respectiv de sâmbătă până luni, vor asigura permanent asistenţa medicală Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, Spitalul Clinic de Urgenţă Universitar, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sfântul Pantelimon”, Spitalul Clinic de Urgenţă “Sfântul Ioan”, Spitalul Clinic de Urgenţă “Bagdasar-Arseni”, Spitalul de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, Spitalul Clinic de Urgenţe Oftalmologice, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Grigore Alexandrescu” şi Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii “Marie Curie”.

    Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov (SABI) va avea program normal de lucru în perioada Paştelui, solicitările populaţiei fiind preluate la numărul unic de urgenţă 112. În această perioadă, Serviciul de Ambulanţă va asigura şi eliberarea de certificate constatatoare de deces.

    “În această perioadă, vom lucra la capacitatea normală, nu au fost aprobate concedii şi nici recuperări. Pentru noaptea de Înviere, vom suplimenta cu cinci numărul de echipaje, ambulanţele fiind distribuite la Catedrala Patriarhală şi la alte câteva biserici care ne-au solicitat ajutorul”, a declarat, pentru MEDIAFAX, managerul SABI, dr. Alis Grasu.

    Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti va asigura un serviciu de gardă permanent la sediul din strada Spiru Haret nr. 14, din sectorul 1.

    Colegiul Farmaciştilor Bucureşti a anunţat că în perioada sărbătorilor pascale, de sâmbătă până luni, 13 farmacii vor avea program non-stop, arată Ministerul Sănătăţii.

    În Sectorul 1 vor fi deschise farmaciile Real Green Pharma SRL (bulevardul Ion Mihalache nr. 40, bl 33 B), Dona Magheru (bulevardul Magheru 32-36), Dona 61 Pajura (str. Pajura nr. 7), Help Net 15 (bulevardul Ion Mihalache nr. 92), Help Net nr. 52 (bulevardul lt. aviator Radu Beller nr. 37) şi Farmacia 43 Centrofarm (str. Nicolae Caranfil nr. 4).

    În Sectorul 2 vor avea program non-stop farmaciile SC Fast Pharm SRL (str. Ştefan cel Mare nr. 8) şi Help Net 4 (Şoseaua Mihai Bravu nr. 128, bl D 24), în Sectorul 4 – farmaciile Arta Brâncoveanu (bulevardul Constantin Brâncoveanu nr. 110B), Arta Farm Impex (Şoseaua Berceni nr. 25, bl. 38) şi Help Net 14 (bulevardul Unirii nr. 27, bl. 14-15), în Sectorul 5 – Help Net 16 (Calea 13 Septembrie nr. 126, bl. P34) şi în Sectorul 6 – Help Net 46 (Drumul Taberei nr. 44, complex Comercial A7).

  • Bănicioiu: Începe construcţia a trei spitale regionale, la Iaşi, Craiova, Cluj, o premieră după 1989

    Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a prezentat vineri, la un eveniment din cadrul Consiliului Naţional al PSD, unele dintre proiectele pe care le va lansa MS în 2015, cele pe care le are în vedere cu sprijin european, dar şi realizările din 2014.

    “Cine munceşte mai mult şi mai bine, va fi mai bine plătit, de aceea una dintre legile pe care le vom introduce în acest an este legea veniturilor personalului medical. Această lege va permite doctorilor să utilizeze infrastructura spitalelor publice, contra cost, asta şi în beneficiul spitalului, al doctorului şi al pacientului. Tot din acest an, mai exact din 1 mai, va începe să funcţioneze cardul de sănătate, care a fost distribuit asiguraţilor în 2014, prin Poşta Română. Acesta va permite controlul fondurilor din sistemul de sănătate, reducerea fraudelor, cu beneficiu direct şi pentru pacienţi. Cititoarele de card au un preţ modic, de la 60 de lei”, a spus Bănicioiu.

    Ministrul Sănătăţii a vorbit şi despre un alt act normativ nou, Legea malpraxisului, care va permite soluţionarea, dar şi responsabilizarea medicilor.

    “Dar două proiecte sunt premiere pentru sistemul naţional românesc: lansarea unui program naţional de radioterapie, în cadrul căruia vor fi construite între trei şi cinci unităţi noi în ţară, cu sprijinul Băncii Mondiale, şi începerea construcţiei, pentru prima dată din 1989, a trei spitale regionale, la Iaşi, Craiova şi Cluj”, a mai spus Bănicioiu.

    Ministrul a amintit şi de obligativitatea producătorilor de a respecta Ordinul 75 din 2009, precizând că preţurile medicamentelor vor scădea cu 20-30 la sută.

    “Aceste reduceri vor face economii de sute de milioane de euro pentru tratamente inovatoare, ca tripla terapie pentru pacienţii infectaţi cu virusul C, care va intra pe piaţă după Paşti”, a adăugat Bănicioiu.

    Ministrul Sănătăţii a prezentat şi unele dintre proiectele europene pentru dezvoltarea sistemului medical.

    “Aş vrea să spun că avem proiecte importante cu bani europeni, cum ar fi crearea Centrului Naţional de Stroke, la Cluj, dar şi la Spitalul Militar şi Spitalul Elias din Bucureşti. La acesta se adaugă dotarea a 70 de maternităţi cu aparate necesare screening-ului auditiv şi instruirea personalului medical din 150 de maternităţi, instruirea personalului implicat în cazurile de oncologie pediatrică, achiziţia şi instruirea personalului pentru ecografie articulaţii din domeniul neonatologic, cât şi proiectul de cardiologie pediatrică”, a mai spus ministerul Sănătăţii.

    Tot din bani europeni vor fi luate şi 17 angiografe, iar dezvoltarea Radioterapiei va beneficia de finanţare prin Banca Mondială, cu sprijinul Comisiei Europene pe partea de instruire de personal, a adăugat Bănicioiu.

    Legat de reuşitele din 2014, ministrul a subliniat reluarea plăţii bureslor pentru rezidenţi , ceea ce îi va încuraja pe tinerii medici să rămână în ţară, majorarea salariilor cu până la 100 de lei pentru tot sistemul medical , dar şi deblocarea a 3.500 de posturi din sistem.

    “Aş vrea să mai vorbesc despre faptul că, în 2014, România s-a aflat pe primul loc la creşterea procedurilor de transplant şi la numărul de donatori din Europa. De asemenea, au fost redeschise 26 de spitale, printre care la Bicaz, Târgu Frumos, Urlaţi, Buftea, din cele 69 închise de guvernul Boc. Actualizarea listei cu 40 de noi medicamente, după şapte ani, medicamente inovatoare pentru forme grave ale unor boli, pentru diabet, HIV, cancer. Tot în 2014 am lansat programul de acţiuni prioritare pentru pacientul critic, iar spitalele din România au acum tot ce le trebuie, stenturi, aparate, pentru toate urgenţele internate. Astfel, dacă, în 2009, România se situa pe ultimele două locuri în Europa la prevenirea mortalităţii intraspitaliceşti prin boli cardice, în prezent, prin introducerea acestor programe, ne plasăm undeva la mijlocul clasamentului, iar în centrele de excelenţă în infarct miocardic acut, în partea superioară a acestuia”, a mai spus Bănicioiu.

    Ministrul a mai spus că în 2014 a fost lansat şi tratamentul pentru leucemii acute. De asemenea, au fost continuate programele de prevenţie a cancerului de col uterin, dar şi operaţiile estetice de reconstrucţie pentru pacientele cu cancer la sân.

    “Trebuie să amintesc inaugurarea, modernizarea a şapte maternităţi noi, la Iaşi, Bistriţa, Botoşani, Ploieşti, Giurgiu, Oneşti şi Târgu Mureş, iar în 2015 vor fi inaugurate alte şase, la Braşov, Brăila, Sibiu, Cluj şi Bucureşti – la Spitalul “Sfântul Pantelimon şi Spitalul Universitar”, a adăugat ministrul Sănătăţii.

  • Astărăstoae susţine introducerea practicii private în spitalul public: Medicul se va simţi altfel

    Vasile Astărăstoae spune că plăţile informale sunt o realitate care există în România şi ele nu pot fi considerate şpagă, ci ”diferenţa pe care statul nu o acordă şi pe care pacientul poate să o facă“.

    El a precizat că în perioada următoare se va întâlni cu reprezentanţi ai Guvernului pentru a discuta despre adoptarea practicii private în spitalul public, prin care pacienţii să poată plăti pentru a fi consultaţi mai repede de către un medic sau în afara orelor acestuia de lucru.

    ”Introduci practică privată în spaţiul public şi acei pacienţi care pot să îşi permită acest lucru se vor duce pe practică privată, iar ceilalţi vor fi trataţi normal, dar medicul se va simţi altfel şi va avea grijă. Pentru că acum asistăm la o zonă gri. De ce dă pacientul plata informală? Să fie văzut de medicul respectiv şi în al doilea rând să îi acorde atenţie. El ştie că medicii sunt foarte puţini şi dintr-o dată medicul devine cel care este stăpânul inelelor, stăpânul destinului. Şi adesea pacienţii supralicitează“, a declarat Vasile Astărăstoae.

    El a adăugat că practica privată în spitalul public există în Germania, Franţa, Belgia sau Olanda, iar din această practică ar câştiga şi spitalele, care, punând la dispoziţie spaţiile, vor încasa un procent din suma plătită de pacienţi.

    Preşedintele Colegiului Medicilor din România susţine că, astfel, doctorii vor lucra mai mult în sistemul public şi nu se vor mai grăbi să încheie programul şi să meargă la cabinetele particulare.

    ”Medicul la dispoziţie un interval de timp mai mare pentru că altfel se duce în practica privată propriu-zisă. Vede repede-repede pacienţii, la ora 13.30 şi-a pus halatul şi aleargă că are planificaţi pacienţi în cabinetul privat şi sistemul clachează pentru că principala sa problemă nu e subfinanţarea, ci problema personalului calificat, al medicilor“, a adăugat acesta.

    MEDIAFAX va difuza la ora 11.00 interviul integral cu preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Mihai Marcu, locul al 12-lea

    MedLife, o companie fondată în urmă cu 18 ani, operează o reţea de 11 clinici de mari dimensiuni, opt laboratoare, şase spitale, însă din cadrul grupului mai fac parte şi alte entităţi.

    Compania aşteaptă în acest an o cifră de afaceri de peste 80 de milioane de euro. Pe lângă familia Marcu, care deţine pachetul majoritar, din acţionariatul companiei mai fac parte IFC (divizia de investiţii private a Băncii Mondiale) şi fondul de investiţii SGAM.

    Mihai Marcu face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .