BusinessMagazin

Tag: spaţii

  • STUDIU DE CAZ: Aşa se vinde mobilă în oraşele uitate ale României

    “PRACTIC, AM DEZVOLTAT PARTENERIATUL DE FRANCIZĂ DATORITĂ CERERII”, explică Cristian Rusu, administratorul grupului Rus Savitar – Casa Rusu. Compania a hotărât să deschidă magazine în care să-şi vândă mobila produsă în propriile fabrici, astfel încât până în 2014 să aibă spaţii de vânzare în toate oraşele cu peste 100.000 de locuitori, iar dezvoltarea în oraşele mai mici de atât fiind luată iniţial în considerare după 2015.

    Dar cum şi localităţile mai mici sunt o bună piaţă de desfacere, „am construit o strategie de dezvoltare în paralel, sub formă de francize„. Casa Rusu are acum 11 parteneri pentru cele 13 magazine deschide deja în franciză şi regula de bază, spune Cristian Rusu, este că pentru o anumită zonă nu poate exista decât un singur francizat, tocmai pentru a-i da posibilitatea să-şi dezvolte afacerea.

    Reţeaua Casa Rusu reuneşte în total 25 de magazine în acest moment, iar planurile pentru acest an vizează deschiderea a zece spaţii proprii şi încă opt în parteneriat. Ponderea vânzărilor prin magazinele de tip franciză a ajuns la 15% din vânzările totale ale reţelei Casa Rusu, care a ajuns la 44 de milioane de lei în 2011, cifră care se referă doar la rezultatele magazinelor proprii. „În următorii cinci ani dorim să fim prezenţi cu o franciză Casa Rusu în fiecare oraş din România cu populaţie între 20.000 şi 100.000 locuitori”, mai spune reprezentantul grupului.

    Valoarea investiţiei în francize variază de la un magazin la altul, în funcţie de mărimea magazinului şi de oportunităţile de promovare din zonă. Cheltuiala minimă este de cel puţin 50.000 euro pentru suprafeţe ale magazinelor cuprinse între 300 şi 500 mp. Iar bugetele dedicate deschiderii de magazine proprii, datorită faptului că au suprafeţe cuprinse între 1.500 şi 4.000 mp, „sunt mult mai mari; pot depăşi şi 250.000 euro pe magazin„, spune Cristian Rusu, care la 35 de ani conduce operaţiunile grupului.

    Tot el spune că în prima jumătate a acestui an reţeaua se va mări cu spaţii de vânzare deschise în Oradea, Constanţa, Piatra Neamţ, Buzău şi Arad, cu o suprafaţă totală de peste 10.000 mp.

    Î N RELAŢIA CU FRANCIZATUL, „practic, susţinerea noastră începe din prima fază: de la amenajarea magazinului, instruirea personalului, promoţiile de deschidere şi cele ulterioare, politica de marketing„, adaugă reprezentantul Rus Savitar – Casa Rusu. El punctează că marketingul este foarte important, „chiar determinant aş spune; politica noastră este construită pe expunere naţională: pe TV, radio, campanii de pliante puse în cutii poştale, campanii online şi expunere outdoor, PR„. Toate costurile de marketing sunt suportate de compania Casa Rusu.

    RUS SAVITAR ESTE O AFACERE DE FAMILIE, FONDATĂ ÎN 1994, care s-a dezvoltat de-a lungul timpului – de la importator şi retailer de mobilă a ajuns unul dintre cei mai importanţi producători şi vânzători de mobilier din România. Cristian Rusu a preluat conducerea companiei în 2000, pe vremea când firma avea doar patru angajaţi. După 19 ani, cifrele arată cu totul altfel. Valoarea totală a investiţiilor a depăşit 20 de milioane de euro, iar numărul angajaţilor a depăşit 900. Acum grupul are, în afară de reţeaua de 25 de magazine, trei fabrici de mobilier din pal melaminat şi a mobilierului tapiţat. Capacitatea de producţie este de 18.000 de garnituri de mobilier din pal pe lună şi 2 000 de seturi de mobilier tapiţat în fiecare lună. Iar fabricile şi spaţiile logistice ocupă o suprafaţă de 100.000 mp.

    Dar ţinta nu este încă atinsă: „ne-am propus mai mult decât atât, suntem în plin proces de expansiune„, declara anterior Cristian Rusu. Tot el completează că firma pe care o conduce are planuri de dezvoltare atât în România cât şi, „de ce nu?, pe alte pieţe„.

    Antreprenorul a fost, după propriile spuse, sub o formă sau alta parte din viaţa companiei din adolescenţă, „astfel că îmi este greu să concep că mă voi ocupa de altceva„. Cunoaşte în detaliu operaţiunile, de la producţie la distribuţie sau rute de transport, a fost şi este implicat în afacerea familiei la nivel de detaliu. „Este un efort susţinut, care nu poate fi realizat fără investiţii şi dedicare. Foarte probabil, în zece ani voi fi tot în cadrul companiei, însă am convingerea că poziţia Rus Savitar pe piaţă va fi alta, dacă vom păstra tendinţa de creştere şi dezvoltare.„
     

  • Dilema comercianţilor: profit sau trafic?

    MAGAZINE MAI MICI, PROPTITE PRIN COTLOANE SAU DIMPOTRIVĂ, pe bulevarde, soluţii de franciză, achiziţii, felurite parteneriate. Retailerii nu numai că nu se plictisesc, dar caută metode variate prin care să muşte o felie cât mai consistentă din piaţa comerţului cu bunuri de larg consum, evaluată la 16 miliarde de euro anual. „Reţelele de comerţ modern au pus un accent deosebit pe strategia de dezvoltare multi-format, în special prin lansarea de formate mai mici de magazine, adresate comerţului de proximitate„, spune Adrian Comăneci, manager în cadrul Contrast Management-Consulting (CMC). El face referire în special la formatele Shop & Go (Mega Image) şi Carrefour Express, dar şi la reţeaua La Doi Paşi lansată de Metro.

    IN CADRUL ACESTEI STRATEGII ORIENTATE CĂTRE EXTINDEREA ÎN COMERŢUL DE PROXIMITATE SE POT OBSERVA MAI MULTE VARIANTE, arată Comăneci. Pe de o parte, extinderea prin modele de tip franciză permit o investiţie financiară mai redusă din partea comercianţilor şi o implicare mai scăzută în operarea magazinelor, cum e cazul Shop & Go. Pe de altă parte, s-au dezvoltat parteneriate între reţele internaţionale şi antreprenori locali, cum este cazul colaborării dintre Carrefour şi Angst; unde reţeaua franceză şi-a asigurat desfacerea propriilor produse prin magazinele Angst. Şi, chiar dacă anul trecut a părut mai liniştit decât alţii, reţele locale de comerţ au fost preluate de competitori, aşa cum a făcut de pildă Profi în Sibiu şi Cluj.

    O altă schimbare de strategie importantă este abandonarea, pur şi simplu, a luptei. Comercianţi care s-au confruntat cu probleme de profitabilitate şi cash-flow fie au închis operaţiunile (Mic.ro, Minimax şi Interex), fie au vândut (preluarea Real de către Auchan).Multe noutăţi în strategie are Profi. Una dintre direcţiile pe care vrea să le exploateze este zona rurală, evitată până acum de retaileri. Lanţul de supermarketuri va lansa în mai un alt format de magazin, Profi Village, în comune cu peste 4.000 de locuitori, unde „sortimentaţia va fi un pic diferită faţă de spaţiile din oraşe„, spune Cosmin Călugăr, director de expansiune al Profi. El dă drept exemplu cizmele de cauciuc sau uneltele de grădinărit.

    Reţeaua a încheiat anul trecut cu 149 de magazine, iar la începutul lui 2013 a deschis, în Bucureşti, un spaţiu de sine stătător, făcut pe standarde proprii, spune Călugăr. Profi a mai deschis anul trecut alte două spaţii stand-alone, iar investiţia retailerului în spaţiul din Bucureşti a fost de 300.000 de euro, sumă ce a inclus echipamentele specifice, fără fondul de marfă. Investiţia în ridicarea magazinului aparţine dezvoltatorului şi se plasează în jurul a un milion de euro. Planurile lanţului de magazine pentru anul trecut vizau creşterea numărului de spaţii cu 35, însă au plusat până la 45. Suma totală a investiţiilor a ajuns anul trecut la 15 milioane de euro, iar în 2013 Profi vrea să menţină ritmul. „Vrem să deschidem şi anul acesta 45 de magazine„, spune Călugăr.

    În rândul noutăţilor de strategie Adrian Comăneci menţionează recenta iniţiativă a Mega Image de a deschide un Concept Store în zona Piaţa Gemeni din Capitală. Dincolo de capitalul de imagine obţinut de Mega Image, „miza este una mult mai interesantă şi anume testarea unui format de magazin care funcţionează pe modelul Shop-in-Shop„, punctează reprezentantul CMC. Noul magazin reuneşte sub numele său şi în acelaşi loc o serie de parteneri independenţi precum Fru Fru, La Strada (îngheţată), Al Melook (dulciuri orientale), Dopo Poco (pizza), Chateau Blanc (brutărie franţuzească), Livada cu ceai (ceai şi cafea vrac), Ana Pan (prăjituri proaspete) şi Chocolat (biscuiţi şi prăjituri).

    Prin această strategie Mega Image utilizează oferta şi branding-ul acestor parteneri pentru a atrage noi categorii de clienţi şi pentru a furniza o ofertă îmbunătăţită. „Este un test„, spunea Xavier Piesvaux, directorul general al Mega Image România, cu ocazia deschiderii magazinului. Reţeaua nu mai are astfel de magazine în lume, aşa că evoluţia noului concept va fi evaluată din toate unghiurile înainte de a face orice fel de anunţuri în privinţa planurilor viitoare. „Este un pas interesant, care ar putea deschide drumul Mega Image către un nou model de colaborare şi către noi formate de magazine decât cele cu care
    ne-am obişnuit până acum.„

  • Vrei să începi o afacere în retail sau producţie? Cât te costă un spaţiu?

    Pe lângă o idee care trebuie să “rupă” piaţa şi banii necesari punerii în aplicare a acesteia (nu ştiu exact care este ordinea), un tânăr întreprinzător trebuie să găsească însă şi cel mai bun amplasament pentru afacerea sa.

    Care sunt cele mai bune soluţii de ocupare pentru afacerile tinerilor, din punct de vedere al vizibilităţii, dar şi al costurilor?

    Am încercat să analizăm din acest punct de vedere oferta de pe piaţa imobiliară din trei oraşe importante, respectiv Bucureşti, Cluj şi Constanţa. Am luat în considerare ca domenii de activitate comerţul cu amănuntul şi producţia. În comerţ, spun specialiştii, secretul succesului ţine, cel puţin teoretic, de trei elemente: locaţie, locaţie şi locaţie. Am putea spune că pentru o afacere la început, aceste criterii sunt esenţiale, însă unii consultanţi imobiliari contrazic convingerile noastre.

    “Dacă ar fi să încep o afacere, aş încerca să caut un spaţiu care nu este neapărat ceea ce noi numim «prime» şi să atrag oamenii prin alte mijloace. Trebuie să ai costuri cât mai mici pentru chirie pentru că oricum vor fi alte cheltuieli care vor pune presiune pe afacere. Pe de altă parte, acum este un moment mai bun pentru a închiria un spaţiu decât în urmă cu câţiva ani, când preţurile erau duble”, declară Andrei Văcaru, şeful departamentului de Retail al companiei de consultanţă imobiliară Jones Lang LaSalle România (JLL).

    Un nivel maxim al chiriei în Bucureşti este de 60-70 de euro pe metru pătrat pe lună pentru spaţii de 100 metri pătraţi în cele mai bune locaţii. În zone secundare, precum Moşilor sau Mihalache, nivelul chiriilor a scăzut foarte mult, ajungând la 25-30 de euro pe metru pătrat pe lună.

    Dar acestea se adresează în special chiriaşilor tipici pentru astfel de spaţii, respectiv farmacii sau bănci, fiind mai puţin accesibile tinerilor aflaţi la începutul unei afaceri.Aşadar, cel puţin pentru Bucureşti, o variantă viabilă şi care implică costuri cu chiria mai reduse rămân zonele care nu intră neapărat în categoria celor comerciale. “Se pot găsi spaţii şi în zona centrală la preţuri avantajoase. Astfel, dacă pe Calea Victoriei, vizavi de Hotelul Radisson, chiria ajunge la 60-70 de euro/mp/lună, tot în zona Calea Victoriei, în spaţii mai retrase, pe străzi laterale, chiriile sunt şi de trei ori mai mici”, a adăugat Văcaru. El consideră că în Bucureşti se pot găsi chirii şi de 10 euro pe metru pătrat în zone care nu sunt neapărat de retail.

    “Dacă eşti creativ, poţi găsi astfel de spaţii. Proprietarul unui start-up se poate gândi şi la spaţii mai bine poziţionate după ce are un anumit cash-flow care să poată susţine o chirie mai mare. Este un moment bun pentru că nivelul costurilor s-a redus semnificativ şi există şansa de a găsi un spaţiu bun fără a concura cu multe alte companii mari”, consideră reprezentantul JLL.În ceea ce priveşte centrele comerciale, şansele de a găsi un spaţiu la costuri reduse sunt extrem de limitate pentru start-up-uri. “În Bucureşti, în centrele comerciale importante, proprietarii nu sunt dispuşi la compromisuri când vine vorba de start-up-uri, care în general nu au putere financiară sau un brand important”, spune Văcaru.

  • Piaţa Romană, un business de 60 de milioane de euro

    Cel mai important jucător din zona care începe cu restaurantul McDonald’s şi magazinul Miniprix, continuă până la ASE şi la hotelul Duke pentru a merge apoi până la cafenelele de pe Dorobanţi şi la barurile din piaţa Lahovari, este Academia de Studii Economice din Bucureşti.

    ASE-ul are o vechime de 98 de ani, un buget de 35 de milioane de euro pe an şi şcolarizează 26.000 de studenţi. Academia are 900 de profesori şi aproape 650 de angajaţi în departamentul administrativ.

    Cea mai cunoscută universitate de economie din ţară strânge anual milioane de euro din taxe de şcolarizare în principal, dar şi din alte taxe percepute studenţilor în mod secundar, de la bugetul de stat şi din fonduri europene. Deosebirea dintre ASE şi o companie oarecare este aceea că prima primeşte de la stat mai mulţi bani decât dă şi nu generează profit. Banii încasaţi sunt folosiţi pentru achitarea salariilor, pentru lucrări de întreţinere a clădirilor, pentru achiziţii şi pentru proiecte organizate în cadrul instituţiei.

    Academia de Studii Economice din Capitală este de asemenea un generator de business pentru cafenelele, restaurantele şi magazinele din zonă. Indiferent că vorbim de primele ore ale dimineţii, de prânz sau de ultimele ore din seară, restaurantele şi cafenelele din piaţa Romană sunt populate cu studenţi. “Toată studenţia m-am hrănit cu sandviş-uri şi Cola. Asta era masa mea de dimineaţă, când mergeam la facultate la ASE. Uneori asta era şi masa mea de prânz”, povesteşte un fost student. El îşi aminteşte de zilele când, înainte de a intra într-una din clădirile Academiei, se oprea pentru a-şi cumpăra masa la unul dintre localurile din zonă.

    Oferta era şi este variată. Pe o rază de doar câţiva zeci de metri stau aliniate, practic unul lângă altul, restaurantele celor trei mari nume din fast-food: McDonald’s, KFC şi BurgerKing. La “o aruncătură de băţ” este şi Pizza Hut.

    Pentru cele patru, piaţa Romană reprezintă un business de 7-8 milioane de euro anual. Deşi proprietarii ţin secrete datele despre vânzările fiecărui restaurant în parte, potrivit unor surse din piaţă restaurantul McDonald’s din Romană are venituri anuale de circa trei milioane de euro anual. Cu aceste vânzări el intră în top, alături de unităţile de la Dristor şi Unirii. Nu departe se găsesc rivalii de la KFC, cu 2,2 milioane de euro anual, potrivit aceloraşi surse.

    Acestor restaurante li se adaugă însă şi cele peste zece cafenele, care reuşesc să strângă anual venituri de câteva sute de mii de euro fiecare. Cele mai noi în zonă sunt librăria Bastiliei, care are la etaj o cafenea, şi cafeneaua Nescafé Milano Café.

    Compania elveţiană Nestlé, cel mai mare jucător de pe piaţa cafelei instant, cu Nescafé, s-a asociat cu unul dintre acţionarii importatorului brandului Lacoste în România pentru a deschide mai multe cafenele în Capitală. Iar prima “oprire” a fost în piaţa Romană, lângă restaurantul Burger King, în locul fostului restaurant Everest, anul trecut.

    Cafeneaua, care se întinde pe 100 de metri pătraţi şi pe două niveluri, a avut nevoie de o investiţie de 200.000 de euro. Veniturile, în primul an de funcţionare, urmau să se ridice la 350-400.000 de euro, în condiţiile în care unul dintre parteneri spunea, la momentul deschiderii, că se aşteaptă ca noua locaţie din centrul Bucureştiului să aibă circa 500 de clienţi pe zi, iar bonul mediu să se situeze în jurul valorii de 10 lei (circa 2,3 euro).

  • Spatiile comerciale din Centrul Istoric, “singurele magazine din Capitala unde nu vezi vitrine goale”

    “In functie de cateva criterii, printre care largimea strazii si
    stadiul lucrarilor de reparatii, in Centrul Istoric rata de
    neocupare a spatiilor comerciale variaza intre 0%, pentru locatiile
    de top, si pana la 20%, pentru locatiile secundare”, a declarat
    pentru Gandul Ilias Papageorgiadis, directorul general al agentiei
    imobiliare “More Real Estate Services”. Tot aici, proprietarii
    acestui tip de imobile au inregistrat cea mai mica diminuare a
    veniturilor obtinute din chirii. Astfel, daca in 2008, un metru
    patrat se inchiria si cu 55 de euro, in prezent, pretentiile
    financiare nu depasesc 35 de euro, sustin surse din piata.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • PwC se muta in Lakeview

    “Noul sediu din Bucureşti din clădirea de birouri Lakeview ne va
    oferi un mediu de lucru modern, plăcut şi prietenos. Ne va permite
    de asemenea să ne extindem echipa de consultanţi, atunci când
    condiţiile economice vor redeveni favorabile”, a declarat Vasile
    Iuga, country managing partner al companiei.

    Lakeview este una dintre cladirile de birouri care se livreaza
    in aceasta vara in Capitala. Proiectul a fost dezvoltat de catre
    AIG Lincoln si are o suprafata de 24.000 de metri patrati, gradul
    de inchiriere al proiectului fiind de aproape 100%, potrivit
    informatiilor disponibile.

    Cladirea are astfel cel mai bun grad de inchiriere dintre
    proiectele care se livreaza in aceasta vara in Bucuresti, in
    contextul in care exista si cazuri de proiecte cu mai putin de o
    treime din suprafata inchiriata.

    Gradul mediu de neocupare al cladirilor de birouri din Bucuresti
    se situeaza la circa 18% potrivit datelor companiilor de
    consultanta imobiliara, fiind mult mai ridicat in zona Pipera, unde
    se ating si valori de 40%.

  • Tristetea imobiliara din Pipera: La un an de la finalizare, Pipera Business Tower a ajuns la 60% ocupare

    Grupul international Lidl si intreprinderea europeana de
    constructii PORR isi vor stabili sediile in PBT, inchiriind 3.000
    respectiv 1.000 de metri patrati. In cladire mai au spatii
    inchiriate companiile Voith Siemens si Agility iar o companie de
    tehnologie medicala va ocupa 500 de metri patrati.

    Cladirea ajunge astfel la un grad de ocupare de 60% potrivit
    reprezentantilor dezvoltatorului, S+B Gruppe. Proiectul a fost
    dezvoltat printr-o investitie de 25 de milioane de euro, aflandu-se
    in vecinatatea statiei de metrou Pipera.


    Zona Pipera este considerata cea mai slaba pentru proiectele de
    birouri din Capitala, rata medie de neocupare fiind aici de circa
    40% potrivit rapoartelor companiilor de consultanta imobiliara.


    Click aici     pentru a citi mai multe despre
    piata spatiilor de birouri din Bucuresti    .

  • „Mallul pustiu”: 171 de magazine sunt inchise

    Unii proprietari de malluri sunt nevoiti tot mai des sa atarne
    bannere peste fostele vitrine de magazine, in timp ce altii
    incearca sa gaseasca noi destinatii spatiilor pentru care nu au
    avut niciodata chiriasi.

    “Este inchis de ceva vreme”, spune un angajat din Liberty Center
    despre magazinul de accesorii Mabo ale carui lumini sunt stinse,
    iar grilajul, inchis cu un lacat, poarta sigiliul dezvoltatorului.
    Peste situatia financiara dificila s-a suprapus inaugurarea in
    ultimul an a trei malluri in Bucuresti – Grand Arena, Sun Plaza si
    Cotroceni Park – proiecte mari, care au atras investitii de aproape
    700 mil. euro, dar in care sunt in prezent aproape 90 de spatii
    neocupate.

    Vedeti clasamentul celor mai goale mall-uri din Bucuresti pe

    www.zf.ro

  • City Mall o ia de la capat: Un sfert din spatii vor fi inchiriate sau reinchiriate

    “Centrul comercial va fi repozitionat ca si centru comercial de
    proximitate tinand cont de competitia existenta in zona de sud a
    Bucurestiului – de aceea trebuie sa satisfaca cerintele tuturor
    celor care locuiesc in vecinatatea sa. Vor fi pastrate anumite
    magazine care functioneaza la ora actuala in mall, dar ne vom
    concentra pe un concept de moda tineret & sport. De asemenea
    serviciile vor ocupa un loc important, servind populatia din
    imediata vecinatate”, a declarat Cristina Dumitrache, responsabil
    retail international pentru centre comerciale in cadrul Cushman
    & Wakefield.

    Printre chiriasii actuali din City Mall se numara Hondos Center,
    Motor Jeans, Camel Active, Meli Melo, Killtec, Stone Creek,
    Kenvelo, Office Shoes sau Columbia Sportswear (la parter), Sprider,
    Benvenuti, Lotto, Triumph, Jolidon, TinaR , Skiny (la etajul 1) si
    KFC, Springtime, Burger King, City Bistro, Costa Cofee (in zona de
    food-court).

    City Mall face parte din portofoliul fondului de investitii
    APN/UKA European Retail Trust, care a platit un pret de achizitie
    de circa 103,5 milioane de euro.

    In partea de sud a Bucurestiului mai functioneaza Grand Arena si
    in aceasta luna urmeaza sa fie deschis Sun Plaza.

  • Copos cauta chiriasi de lux pentru Hilton

    “Intentionam ca la parterul hotelului sa amenajam un spatiu
    comercial, compatibil cu standardele lantului Hilton. Avem deja
    discutii cu mai multi posibili chiriasi”, a declarat George Copos,
    fara a preciza insa cati metri patrati vor fi alocati suprafetei
    comerciale El a mai adaugat ca este vorba de un spatiu monobrand,
    adica dedicat unui singur brand.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro