BusinessMagazin

Tag: soft

  • Drumul studentului Dragoş, din căminul Leu până la NASA. „Mi-am pierdut prietena, mi-am pierdut toţi banii, aveam doar un laptop şi un vis”

    El este Doctor Dragoş – Dragoş Brătăşanu, un tânăr român care-a plecat în 2008 să-şi facă doctoratul în Germania. A studiat ingineria aerospaţială, a câştigat premii de cercetare în Statele Unite ale Americii, trimitând un prototip de software la o companie americană.

    Totuşi, Dragoş spune că realizările sale nu se datorează faptului că ar fi un bun inginer, ci, mai degrabă, modului de raportare la probleme şi modului în care gândea fiecare situaţie în care era pus în parte. Şi-a dat seama, din propriile experienţe, că felul în care porneşti în drumul spre împlinirea unui vis este esenţial.

    A învăţat asta încă din studenţie când şi-a pus în minte să plece în Antarctica şi a reuşit. Era un student fără bani, care locuia în căminul Leu. „Mi-am dat seama că tot ce am făcut era strict despre cum gândeam, cum puneam pe hârtie un proiect de la zero şi îl transformam în ceva real”. Aşa a început povestea lui.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Un nou browser ameninţă supremaţia Chrome şi Firefox. Noul browser le oferă bani utilizatorilor, promite să-i scape de reclamele enervante şi este de două ori mai rapid

    Noul browser vine din mâinile lui Brendan Eich, un pioner al internetului şi unul dintre oamenii importanţi din spatele Firefox, şi promite să fie mai rapid decât adversarii săi şi protejeze utilizatorii de reclamele enervante, scrie cnet.com

    Start-up-ul lui Eich, Brave Software, a lansat o versiune de test a browser-ului Brave săptămâna trecută, iar aceasta funcţionează pe sistemele de operare Windows şi OS X (Apple), dar şi pe sistemele destinate dispozitivelor mobile. Brendan Eich a inventat limbajul JavaScript şi a fost co-fondator al proiectului Mozilla care are browser-ul Firefox, dar a părăsit compania în urma unei situaţii controversate din 2014.

    Eich promite că Brave va încărca pagini cu de două până la patru ori mai rapid decât alte browsere de pe smartphone, dar şi cu 1.4 ori mai rapid pe computere. Cum? Datorită faptului că Brave scapă de reclame, dar şi pentru că elimină elementele care urmăresc comportamentul online al utilizatorului.

    În momentul de faţă nu există reclame pe Brave, iar în viitor acestea vor fi personalizate pentru utilizator, pe baza informaţiilor limitate date de browser. Astfel dacă cineva este interesat de maşini acestuia îi vor apărea reclame din domeniul auto.

    În plus, utilizatorii Brave vor primi venituri din publicitate, acestea venituri fiind împărţite între agenţiile de publicitate, Brave şi utilizatori. Acei bani vor veni sub formă de credit pe care utilizatorul îl poate utiliza pentru a elimina complet reclamele de pe anumite site-uri, ca un fel de abonament cu o publicaţie anume. Însă asta se va întâmpla doar dacă browserul are destui utilizatori, de la 10 milioane în sus.

    Browserul se află încă în versiunea de testare 0.7, iar Eich speră să atingă o balanţă între păstrarea intimităţii utilizatorului şi livrarea de reclame folositoare acestuia.

  • Bistriţeanul de 26 de ani care a inventat în SUA cel mai bun lucru de la penicilină încoace. Câştigă un milion de dolari

    iMedicare, softul creat de Flaviu Sîmihăian, un tânăr de 26 de ani din Năsăud, este folosit de peste 1.000 de farmacii americane şi aduce venituri de un milion de dolari după doar un an de la lansare.

    “Fiecare minut petrecut pe altceva decât munca la start-up-ul vostru este asemenea unui minut în care vă uitaţi la ecranul gol al calculatorului”, este unul dintre sfaturile pe care năsăudeanul Flaviu Sîmihăian, cofondatorul companiei americane iMedicare, îl adresează pe blogul personal tinerilor antreprenori.

    Mesajul este în limba engleză şi este transmis mai ales cititorilor din Statele Unite ale Americii, unde tânărul în vârstă de 26 de ani este mai cunoscut decât în România. iMedicare, software-ul conceput de Sîmihăian împreună cu un partener american la fel de tânăr, „este cel mai bun lucru inventat de la penicilină încoace”, potrivit unui reprezentant al unei farmacii din Los Angeles.

    Concret, softul conceput de Sîmihăian îi ajută pe pacienţii farmaciilor americane să găsească planul cel mai bun de asigurare pentru medicamentele lor, iar pe farmacişti să ofere cel mai bun serviciu pacienţilor.  Creat în 2012, software-ul ajunge în peste 1.300 de farmacii partenere şi generează venituri de circa un milion de dolari.

    De ce a ales tânărul năsăudean să fondeze o astfel de companie în Statele Unite ale Americii? A fost purtat pe tărâmul făgăduinţei în urmă cu mai bine de un deceniu de o cu totul altă activitate: a aterizat în Carolina de Nord în 2001, chiar de ziua Americii, pentru a juca tenis de câmp.

    La 12 ani, se clasa între primii cinci jucători de tenis la nivel naţional pentru categoria sa de vârstă şi, după ce o familie de americani i-a vizitat familia prin intermediul fundaţiei Rotary International, a primit oportunitatea de a juca în Statele Unite. Bob şi Susan Smith din Concord, Carolina de Nord l-au primit pe Sîmihăian pentru a juca timp de câteva luni tenis cu copiii din SUA.

    Vizita de câteva luni s-a extins la un an, odată ce familia Smith s-a hotărât să îl găzduiască pentru ca Sîmihăian să studieze la Cannon School din Concord. „În primul an simţeam că am căzut de pe o altă planetă. Nici glumele care erau amuzante acasă nu erau amuzante aici„, îşi aminteşte antreprenorul despre experienţa timpurie în State.

    Treptat, s-a acomodat la viaţa americană, a continuat să meargă la şcoală, la tenis şi chiar şi la biserică împreună cu familia ce îl găzduia. După ce a încheiat perioada de studiu planificată iniţial, familia Smith i-a oferit posibilitatea de a continua şi liceul în micul oraş american. Traseul lui Sîmihăian în SUA nu a fost însă lipsit de obstacole. În vara anului 2002, când a venit acasă timp de trei luni pentru a-şi vedea familia şi a juca în turnee de tenis în ţară, viza de student i-a fost anulată şi a primit o interdicţie pentru zece ani de a reveni pe tărâmul american.

    Nenumărate intervenţii din partea familiei americane, inclusiv venirea lor la Ambasada SUA din Bucureşti, au adus într-un final ridicarea interdicţiei şi înapoierea vizei de student a tânărului Sîmihăian.

    Înapoi în SUA, a terminat liceul cu un an mai devreme şi a aplicat pentru studii în cadrul Davidson College, unde a obţinut o bursă tot datorită tenisului. A absolvit colegiul american şi s-a întors pentru o perioadă scurtă în ţară. „Am jucat un pic tenis profesionist în România, dar, nefiind îndeajuns de bun ca să fiu următorul Năstase, am ales să schimb domeniul.„
    S-a întors în SUA, unde a obţinut un post de business and technology applications analyst în cadrul University of North Carolina din oraşul Charlotte, unde a absolvit simultan şi masterul în Software Design and Engineering.

     

    vea 23 de ani când s-a hotărât să pornească o afacere pe cont propriu. Ideea iMedicare i-a venit după ce l-a cunoscut pe Matthew Johnson, care termina şcoala de farmacie şi observase că multe dintre farmaciile americane foloseau un software înve-chit. Majoritatea pacienţilor îi întrebau pe farmacişti costul asigurărilor şi, ţinând cont că în SUA există circa 50 de variante de planuri de asigurare, ei pierdeau mult timp oferindu-le răspunsurile.

    Sîmihăian şi Johnson au creat aplicaţia pentru iPad numită iMedicare, care îi ajută pe vârstnici să identifice cel mai bun plan de asigurare de sănătate din multitudinea existentă pe piaţa farmaceutică americană. Vârstnicii găsesc astfel mai uşor un fond de asigurare care să le ofere medicamentele necesare şi să îi ajute să economisească bani. Suma economisită prin platformă poate ajunge, potrivit lui Sîmihăian, până la 800 de dolari. Planul este avantajos şi pentru farmacii, care pot vedea care dintre planurile de asigurare sunt cele mai profitabile; astfel, farmaciile mai mici pot deveni competitive.

  • SAP are un nou director general în România

    Compania globală de soluţii software de business şi tehnologie SAP l-a numit pe Mihai Oros în funcţia de director general al subsidiarei locale, începând cu ianuarie 2016.

    Mihai Oros se realătură SAP după nouă ani în cadrul OMV Petrom, unde a ocupat din 2007 diverse funcţii, ultima fiind service line manager, OMV Petrom Global Solutions. Anterior, a lucrat la SAP AG în perioada 2001-2007, iar înainte de aceasta, a contribuit la dezvoltarea departamentelor de IT ale multor companii din România.

    Oros are o diplomă de inginer în telecomunicaţii de la Universitatea din Timişoara. De-a lungul carierei sale a supravegheat dezvoltarea celui mai mare centru de Customer Competence al SAP din Europa de Sud-Est, având o vastă experienţă în dezvoltarea, gestionarea şi implementarea multor iniţiative IT bazate pe soluţii SAP.

    De asemenea, el a condus cele mai mari şi mai provocatoare proiecte SAP ale Petrom pentru toate diviziile de business, crescând performanţa companiei. În plus, fiind fluent în engleză, germană, română şi maghiară, Mihai Oros a fost un speaker de succes la multe conferinţe internaţionale şi a primit numeroase premii pentru activitatea sa.

  • Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.

    Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.

    De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“

  • Call of Innovation 2.0, o combinaţie unică de software şi workshop-uri de Design Thinking

    Proiect publicat în numărul Business Magazin – cele mai inovatoare companii din România.

     

  • Primii paşi în AeRO

    Pe ringul principal al bursei de la Bucureşti, băncile au fost cele care au dat investitorilor motivede satisfacţie, în timp ce companiile din energie au jucat în tragedia petrolului ieftin.
    Bursa de la Bucureşti se pregăteşte să închidă anul 2015 cu un minus de 3%, aceasta fiind cea mai slabă evoluţie din ultimii patru ani. Indicele BET, al celor mai lichide zece acţiuni, are un minus de 3% pentru perioada cuprinsă între 31 decembrie 2014 şi 17 decembrie 2015. În timp ce indicele companiilor din energie a adus investitorilor care au mizat pe acest sector de activitate pierderi mai mari, de peste 15%.

    Vedetele anului pe bursă au fost în acest an băncile  – BRD şi Banca Transilvania, care au marcat randamente şi de peste 60%. Îmbunătăţirea rezultatelor financiare alături de tranzacţia dintre Banca Transilvania şi Volksbank România au fost motoarele care au alimentat raliul acestor acţiuni pe bursă.

    La extrema opusă se situează acţiunile companiilor din energie. Titlurile OMV Petrom, cel mai mare producător de hidrocarburi din Europa de Sud-Est, s-au depreciat cu peste 25% în acest an, marcând astfel cea mai slabă evoluţie din indicele BET. Deprecierea acţiunilor Petrom a fost cauzată de rezultatele financiare în scădere ale companiei, trase în jos de prăbuşirea la minimele ultimilor şapte ani a cotaţiei barilului de petrol. Scăderi importante au marcat în acest an şi titlurile Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, care s-au depreciat cu 25%. Scăderea consumului de gaze în acest an cu circa 9% a afectat negativ rezultatele financiare ale companiei. Deşi Romgaz a fost în acest an cel mai bun plătitor de dividende din rândul acţiunilor lichide de la bursă, scăderea acţiunilor Romgaz a fost mai mare decât randamentul adus de dividende.

    În ultimii doi ani, investitorii au avut parte de listări din partea statului (Nuclearelectrica, Romgaz în 2013 şi Electrica în 2014), însă în anul 2015 nu a avut loc nicio listare a vreunei companii de stat, deşi lista de promisiuni ar fi plină – Hidroelectrica, Portul Constanţa, Aeroporturile Bucureşti şi Romtelecom.
    Pentru prima oară însă după mulţi ani s-au listat companii private, pentru acest motiv anul 2015 putând fi declarat cel mai bun din 2008 încoace. Micile companii, businessurile antreprenoriale au fost cele care au avut curaj în 2015 să se deschidă către investitori, devenind companii publice. Pentru prima oară antreprenori din IT sau curierat au obţinut o evaluare publică şi transparentă a businessurilor proprii, graţie cotării la bursă.

    Este vorba despre companiile care s-au listat pe sistemul alternativ de tranzacţionare AeRO operat de Bursa de Valori Bucureşti. Producătorul de software Life is Hard, fondul de investiţii polonez Carpathia Capital, firma de curierat Sameday şi firma de ITţC Bittnet Systems, dar şi Chronos Curier s-au listat în acest an pe AeRO.

    Miza din spatele AeRO, sistem de tranzacţionare relansat de BVB la începutul acestui an, este pe de-o parte revitalizarea pieţei locale de capital prin atragerea de investitori de retail şi a micilor companii care cu greu găsesc finanţare la bănci şi care nu se califică pentru o listare pe piaţa principală. Pe de altă parte, speranţele sunt că AeRO va asigura mai târziu necesarul de marfă pentru piaţa principală a bursei, în cazul în care companiile listate se vor dezvolta şi vor îndeplini criteriile de listare la cota bursei, mai dure şi mai stricte decât cele de pe sistemul alternativ. Regulile de listare pe AeRO sunt flexibile, iar compania are parte de ajutorul unui consultant specializat care o sprijină în pregătirea listării şi îi acordă asistenţă şi după intrarea la tranzacţionare.

    Acţiunile producătorului de software Life is Hard, intrate la tranzacţionare pe 8 decembrie, au avut cel mai bun debut, cu un avans de peste 50% în primele două zile. La cotaţia de 12,45 lei/unitate, întreaga companie este evaluată la 8,8 mil. lei. Life is Hard este controlată de antreprenorul clujean Cătălin Chiş, care deţine 66% din capital. Participaţia sa este evaluată la 5,8 mil. lei. El a văndut în şedinţa de tranzacţionare de marţi un pachet de 37.200 de acţiuni (5,3% din companie) la un preţ de 9,05 lei/titlu, în cadrul angajamentului luat de a asigura lichiditate companiei în prima perioadă de tranzacţionare.

    La 38 de ani, antreprenorul clujean Cătălin Chiş conduce grupul de firme Active Power Solutions, cu activităţi în domeniul tehnologiei, din care face parte şi compania Life is Hard. El a construit de la zero un grup de firme care are acum 300 de angajaţi, un birou la Londra şi o cifră de afaceri de circa 20 mil. lei.
    Primele două companii listate pe sistemul alternativ de tranzacţionare AeRO, Sameday Courier şi fondul polonez Carpathia Capital, au fost validate de piaţă cu o valoare cumulată de peste 13 milioane de lei, demonstrând astfel că şi antreprenorii, şi start-up-urile pot folosi bursa locală pentru a atrage parteneri sau pentru a obţine un preţ transparent pentru propria afacere.
    Delivery Solutions, firma care deţine brandul Sameday, a fost fondată de omul de afaceri Octavian Bădescu.

    Tot pe AeRO a avut loc prima listare a unei companii româneşti din IT. Fraţii Logofătu, proprietarii Bittnet Systems, au fost primii milionari din IT pe care i-a produs bursa. SRL-ul înfiinţat de cei doi fraţi Logofătu în 2007 este acum o companie listată, cu o valoare pe bursă de 8 milioane de lei.

    „Ideea de a fi la un moment dat o companie publică a făcut dintotdeauna parte din cum vedeam noi evoluţia companiei. Noi credem că AeRO adresează un gol de finanţare pe care îl simţeau antreprenorii“, a declarat în ziua listării Mihai Logofătu, directorul general al Bittnet.
    Dacă pentru cei doi fondatori poziţia de companie listată la bursă înseamnă şi marketing gratuit, Bursa de Valori Bucureşti speră ca listarea furnizorului de servicii de training IT să încurajeze şi alte firme start-up să‑şi caute pe piaţa de capital „sponsori“ pentru dezvoltare şi, la un moment dat în viitor, să se alăture numelor grele de pe piaţa principală.

    Deşi IT&C-ul este frecvent propus ca motor de dezvoltare, iar firmele din acest sector sunt văzute a fi competitive şi inovatoare, înainte de listarea Bittnet niciun antreprenor din domeniu nu s-a uitat către bursă pentru a atrage capital sau pentru a-şi vinde afacerea. Un rateu al AeRO a fost firma de curierat Chronos, care a intrat în insolvenţă la scurt timp de la listare. Companiile listate pe AeRO sunt firme de mici dimensiuni, iar regulile de listare sunt mai flexibile, motiv pentru care investiţiile în acţiunile acestor firme sunt mai riscante decât cele în acţiunilor companiilor listate pe piaţa principală a bursei, precum Petrom sau Romgaz.

    Pe AeRO s-au transferat în acest mare parte din firmele listate pe piaţa RASDAQ, care s-a desfiinţat în octombrie. Doar cinci firme listate pe RASDAQ s-au transferat pe piaţa principală a bursei – Albalact, IAR Braşov, Romcab, Mecanică Fină şi Prebet Aiud.

  • Automatul de cumpărături

    După ce a fost expus în Elveţia şi lăsat să achiziţioneze ce credea de cuviinţă de pe un site din zona ascunsă a internetului, Darknet, un laptop care rulează un software automat de cumpărături denumit Random Darknet Shopper se mută la o galerie de artă de la Londra.

    Artiştii proprietari ai acestuia, Domagoj Smoljo şi Carmen Weisskopf, i-au alocat un buget de 100 de dolari în echivalent bitcoin pe care care Random Darknet Shopper îi va folosi în fiecare miercuri pentru cumpărături alese la întâmplare de pe Alpha Bay.

    Achiziţiile sale vor fi livrate la galerie, unde vor fi expuse într-o secţiune intitulată ”Peisaj Darknet“, artiştii neştiind dinainte pe ce va cheltui softul banii, acesta putând opta chiar şi pentru arme sau droguri.

  • Microsoft lucrează la un soft care prezice comportamentul uman. Va fi folosit pentru reducerea criminalităţii

    În filmuleţ apare Jeff King, senior manager de program în cadrul Microsoft, care vorbeşte despre încercările companiei de a crea un program care prezice comportamentul uman. ”Practic, este vorba despre un software care are capacitatea de a prezice viitorul”, spune King.

    Programul Microsoft ar urma să fie folosit pentru a stabili dacă infractorii eliberaţi din închisoare vor recidiva sau nu în perioada imediat următoare. Pentru a reuşi să prevadă comportamentul uman softul va ţine seama de antecedentele subiectului – precum apartenenţa la un bandă infracţională, dacă deţinutul a participat dezintoxicare, comportamentul lui în închisoare, şi multe altele – iar pe baza acestora poate prezice cu o precizie de 91% dacă va recidiva în următoarele şase luni.

    Dezvoltarea unui astfel de program nu este surprinsătoare, Microsoft investind foarte mult în ultimii  ani în tehnologie predictivă.

     

  • Povestea românului care a creat cel mai exportat produs românesc. Are peste 500 de milioane de clienţi

    Florin Talpeş este cunoscut mediului de afaceri românesc pentru cei 20 de ani în care a clădit un business renumit nu doar în România, ci şi în afara graniţelor.

    Florin Talpeş a debutat în software în 1990 ca cercetător la Institutul pentru Tehnică de Calcul. Ulterior, a pus bazele firmei de software Softwin, unde a început să dezvolte aplicaţii pentru companii din Franţa şi apoi să acopere şi cererea din partea educaţională. Florin Talpeş este omul care a pus bazele Bitdefender, furnizor de soluţii de securitate IT. Compania sa este astăzi producătorul uneia dintre cele mai performante şi eficiente game de soluţii de securitate informatică atestate pe plan internaţional, fiind totodată cel mai exportat produs românesc după volum. Producătorul de soluţii de securitate IT a raportat la Ministerul Finanţelor din România pentru anul trecut afaceri nete de 251 milioane de lei şi un profit net de 17 milioane de lei.

    A fost ales cel mai admirat CEO în IT&C şi a ocupat a doua poziţie în clasamentul general al catalogului “Cel mai admirat CEO din România”.

    „N-am să încep chiar cu începutul. Am terminat matematici chioare şi după doi ani de profesorat la un liceu de industrie uşoară din Sighişoara am ajuns în Institutul de Tehnică de Calcul din Pipera. Noi astăzi numim Pipera Silicon Valley, dar atunci habar nu aveam ce înseamnă Silicon Valley.”, declara el într-un interviu acordat Business Magazin.

    Drumul către vârf nu este unul uşor şi nu este unul fără greşeală. Iar sfatul său pentru tineri ar fi legat de “cunoştiinţele profesionale”.
    “Când noi am început, în 1990, vreme de cinci ani, deci o bună parte din „cei şapte ani de acasă“ de formare ca întreprinzător, nu am avut echipă de vânzări proprie. Iar marketing nici atât. Aveam o singură idee de bază: să facem totul pentru ca serviciile noastre să mulţumească utilizatorii, clienţii noştri. Creşterea noastră în acei ani s-a bazat în primul rând pe referinţele clienţilor: numărul de proiecte cu un acelaşi client creştea, clienţii noştri vorbeau altor clienţi, sau la un moment cei cu care lucram la client se angajau într-o altă companie şi ne contractau din noua lor companie. Focusul nostru aproape 100% era pe ce se întâmplă după ce câştigi un client/utilizator nou, acela era ADN-ul nostru.

    E adevărat că, în acei ani, marketingul şi vânzările nu prea făceau parte din ADN-ul întreprinderilor româneşti, nu prea exista nici sistemul de educaţie orientat spre înţelegerea pieţei şi cum să o cucereşti. Iar accesul la surse de formare din Vest, acolo unde marketingul şi vânzările se dezvoltau ca discipline cheie pentru business, era limitat şi încă nu era clar. Am început să creăm o adevărată echipă de vânzări/marketing după 5 ani de antrepenoriat.

    Astăzi, pentru a reuşi,  trebuie să ai de la bun început atât un produs/serviciu bun (care să aducă cu adevărat valoare utilizatorului/cumpărătorului), dar mai ales un bun proces de marketing şi vânzare. Cred că, în competiţia acerbă de azi, şansele de reuşită scad simţitor daca nu le ai pe ambele în acelaşi timp.”, spune Florin Talpeş.

    De asemenea, Talpeş recomandă tinerilor întreprinzători să citească cărţi de business, să aibă o mică bibliotecă (10-20 de cărţi) pe teme profesionale de afaceri. “Cu o investiţie de 200 de dolari, poţi avea bibliotecă cu cărţile de bază de referinţă pentru business. Ca recomandări punctuale: cărţi de management ale clasicului Peter Drucker (de exemplu cartea Classic Drucker), de marketing ale clasicului Philip Kotler (de exemplu Marketing 3.0), cărţile lui David Meerman Scott (The New Rules of Marketing and PR sau The New Rules of Sales and Services); mai nou, literatura pe inbound marketing (de exemplu Inbound Marketing de Brian Hulligan), literatura de content marketing (cum să generezi leaduri de vânzări) şi mai ales pentru cei care se adresează pieţei de consumatori casnici, neuromarketing. Cartea despre cum să înţelegi piaţa de Anne Beall, Strategic Market Research. Biblia despre outbound sales a lui Ross & Tyler, Predictable Revenue. De asemenea, despre metrics şi analytics (de exemplu Paul Farriss et al, Marketing Metrics).”, este de părere Florin Talpeş, Bitdefender.