Acum aproximativ două săptămâni, forţele ruse care efectuează raiduri în Siria au depistat pe radare avioane de vânătoare israeliene care se aflau în nordul Libanului şi se îndreptau spre sudul Siriei.
“Avioane de vânătoare ruse au fost trimise imediat pentru a bloca aeronavele israeliene, în zona Akkar (nordul Libanului). Ruşii au avertizat piloţii israelieni că, dacă vor intra în Siria, vor avea pretext pentru a deschide focul”, a declarat un oficial militar libanez citat de cotidianul As Safir.
Avioanele militare israeliene s-au întors, pentru a evita confruntarea, iar Forţele Aeriene ruse au reiterat avertismentul privind evitarea, pe viitor, a spaţiului aerian sirian.
Aviaţia militară israeliană survolează cu regularitate Libanul şi sudul Siriei. “Au misiuni de observare a mişcărilor navelor în portul Tartus şi a traficului aerian spre Siria, pentru a se evita transferul de armament către mişcarea şiită libaneză Hezbollah”, explică o altă sursă libaneză.
După această situaţie, Rusia şi Israelul au anunţat pe 15 octombrie crearea unei linii speciale de comunicaţii despre operaţiunile din Siria, pentru a evita incidentele în spaţiul aerian sirian. “Schimbul reciproc de informaţii despre operaţiunile avioanelor militare va fi efectuat printr-o linie specială de comunicaţii”, a declarat Igor Konaşenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.
Rusia a lansat la sfârşitul lunii septembrie raiduri aeriene în Siria, pentru susţinerea regimului Bashar al-Assad. În mod oficial, Israelul nu derulează operaţiuni militare pe teritoriul Siriei.
Armata siriană a lansat vineri operaţiunile în zona oraşului Alep, în contextul susţinerii oferite de aviaţia militară rusă.
Operaţiunile armatei siriene se concentrează în partea de sud a oraşului Alep.
Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, citat de Reuters, armata siriană şi aliaţii au cucerit trei sate de la periferia oraşului Alep. În confruntări au murit cel puţin 17 combatanţi islamişti şi opt militari sirieni.
Trupele siriene avansează şi în partea de est a oraşului Alep, spre aeroportul militar Kweires, unde sunt militanţi ai reţelei teroriste sunnite Stat Islamic.
Postul tv Al-Manar, aparţinând mişcării şiite libaneze Hezbollah, a relatat că armata siriană a ocupat satul Huwaija, situat în apropierea aeroportului.
Serviciile de securitate siriene au lansat operaţiuni şi în provinciile Hama, Idlib şi Latakia, precum şi la periferia oraşului Homs şi în provincia Deraa.
Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeste 250.000 de morţi.
Armata siriană a lansat vineri operaţiunile în zona oraşului Alep, în contextul susţinerii oferite de aviaţia militară rusă.
Operaţiunile armatei siriene se concentrează în partea de sud a oraşului Alep.
Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, citat de Reuters, armata siriană şi aliaţii au cucerit trei sate de la periferia oraşului Alep. În confruntări au murit cel puţin 17 combatanţi islamişti şi opt militari sirieni.
Trupele siriene avansează şi în partea de est a oraşului Alep, spre aeroportul militar Kweires, unde sunt militanţi ai reţelei teroriste sunnite Stat Islamic.
Postul tv Al-Manar, aparţinând mişcării şiite libaneze Hezbollah, a relatat că armata siriană a ocupat satul Huwaija, situat în apropierea aeroportului.
Serviciile de securitate siriene au lansat operaţiuni şi în provinciile Hama, Idlib şi Latakia, precum şi la periferia oraşului Homs şi în provincia Deraa.
Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeste 250.000 de morţi.
“Cele două săptămâni de raiduri aeriene şi atacuri cu rachete ruse în Siria au oferit serviciilor secrete occidentale o evaluare mai profundă a transformării pe care armata rusă a avut-o în timpul preşedintelui Vladimir Putin; Moscova face o demonstraţie despre capacitatea de a efectua operaţiuni în afara frontierelor, prezentând noi tipuri de armament, noi tactici şi strategii”, subliniază publicaţia americană.
Rusia a folosit noi tipuri de arme în Siria, inclusiv avionul de vânătoare Suhoi Su-34, numit de NATO Fullback, precum şi rachete Kalibr lansate din Marea Caspică, de la o distanţă de 1.500 de kilometri.
“Operaţiunile ruse reflectă ceea ce oficialii şi analiştii numesc modernizarea – chiar dacă incompletă – a armatei ruse, în pofida restricţiilor bugetare. Iar acest lucru, mai ales în contextul implicării Rusiei în Ucraina, a alarmat Occidentul”, explică The New York Times.
Operaţiunile ruse în Siria – chiar dacă relativ limitate – sunt o demonstraţie a unei Rusii devenite din ce în ce mai agresive şi arogante sub conducerea lui Vladimir Putin. De altfel, remarcă NYT, chiar Vladimir Putin a sugerat acest lucru duminică, afirmând că operaţiunile au rolul de a transmite un mesaj Statelor Unite şi Occidentului despre restabilirea puterii militare ruse după deceniile decăderii postsovietice.
“Astăzi, învăţăm mai mult decât am acumulat în ultimii zece ani”, afirmă Micah Zenko, analist la Institutul Consiliul pentru Relaţii Externe (Council on Foreign Relations), notând folosirea de către Rusia a noilor tipuri de avioane şi de rachete.
“Mergem la şcoală pentru a învăţa de ce este capabilă armata rusă astăzi”, spune el.
Putin a propus să-l trimită pe Medvedev în Statele Unite, a anunţat Kremlinul marţi.
Washingtonul şi Moscova au purtat negocieri pentru a evita confruntări neintenţionate sau accidentale între militarii lor, în timp ce efectuează campanii aeriene separate în Siria.
Însă Washingtonul a respins orice discuţii în vederea unei cooperări, atât timp cât Rusia susţine regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad.
“Nu suntem interesaţi să facem asta, atât timp cât Rusia nu vrea să contribuie în mod constructiv la efortul nostru împotriva (Statului Islamic)”, a declarat Josh Earnest, un purtător de cuvânt al Casei Albe.
“Rusia are agenda ei, iar ei continuă această agendă chiar acum, singuri. Aşadar mie nu mi se pare surprinzător ca preşedintele Putin să încerce, dintr-o oarecare disperare, să trimită al doilea cel mai important oficial din Guvernul rus în Statele Unite, într-o tentativă de a ne convinge pe noi să ne alăturăm lor”, a spus Earnest.
Un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a exprimat “regretul” preşedinţiei ruse faţă de “refuzul de a începe dialogul” al Washingtonului, potrivit postului Radio Free Europe-Radio Liberty (RFE-RL).
Această ofensivă urmează să consolideze atacul terestru lansat de aceeaşi alianţă săptămâna trecută care-i vizează pe rebelii din provincia Hama, situată mai la vest.
Potrivit celor două surse, care au solicitat protecţia anonimatului, câteva mii de militari iranieni au sosit în Siria pentru a lua parte la ofensive terestre, în vederea susţinerii preşedintelui sirian Bashar al-Assad.
Mai multe grupări îşi împart controlul asupra oraşului Alep şi provinciei cu acelaşi nume, şi anume Guvernul sirian – care controlează sectoarele de vest ale oraşului, o serie de grupări rebele care luptă împotriva lui al-Assad – care se află în partea de est, şi Statul Islamic (SI) – care deţine controlul asupra unor zone rurale din apropiere de oraş.
“Pregătirile pentru marea bătălie din acest sector sunt clare”, a declarat marţi unul dintre aceşti reprezentanţi. “Există o mobilizare puternică a armatei siriene (…), combatanţi de elită din cadrul Hezbollah şi mii de iranieni care au sosit în etape, în ultimele zile”, a spus primul.
“Decizia de a lansa bătălia de la Alep a fost luată”, a declarat al doilea. “Nu mai este un secret că militari iranieni sunt de-acum în Siria şi că rolul lor este fundamental”, a adăugat el.
Cei doi reprezentanţi au subliniat că bătălia urmează să înceapă “în curând”.
Oraşul Alep era cel mai populat oraş din Siria înainte de războiul civil, care a izbucnit în 2011, după reprimarea de către regimul al-Assad a unor manifestaţii antiguvernamentale.
Statul Islamic a cucerit săptămâna trecută, de la alţi insurgenţi, un anumit număr de sate, lângă Alep. Televiziunea siriană a anunţat luni că forţele guvernamentale au cucerit, de la SI, un sector situat în nordul oraşului.
“Operaţiunile militare efectuate în Siria de coaliţia condusă de Statele Unite nu au produs rezultate, iar impresia este că partenerii noştri sunt debusolaţi”, a declarat Vladimir Putin la un forum al oamenilor de afaceri.
“Am cerut Statelor Unite să ne ofere poziţiile ţintelor considerate sută la sută teroriste. Răspunsul a fost că nu au o asemenea listă. Am întrebat unde am putea ataca noi. Niciun răspuns. Fără glumă, nu inventez nimic, chiar aşa a fost. Astfel că, recent, le-am propus americanilor să ne spună ce zone să nu atacăm. Nici de data asta nu am primit niciun răspuns. Mi se pare că unii dintre partenerii noştri sunt total debusolaţi”, a subliniat liderul Rusiei.
O coaliţie condusă de Statele Unite efectuează de peste un an raiduri aeriene în Siria şi Irak, vizând poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic. Din coaliţie fac parte ţări precum Australia, Canada, Marea Britanie, Franţa, Bahrain, Iordania, Maroc, Qatar, Arabia Saudită şi Turcia.
Rusia a lansat la sfârşitul lunii septembrie raiduri aeriene în Siria, pentru susţinerea regimului Bashar al-Assad. Statele Unite şi NATO au acuzat Rusia că atacă poziţii ale insurgenţilor susţinuţi de Occident. Moscova susţine că vizează exclusiv poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic.
Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeşte 250.000 de morţi.
În cea mai recentă manevră, Statele Unite au trimis 50 de tone de armament destinate grupurilor insurgente din nordul Siriei, în cadrul eforturilor de susţinere a opoziţiei siriene. Această decizie a fost luată după ce Rusia a executat mai multe atacuri aeriene în sprijinul forţelor lui Bashar al-Assad, sub pretextul că încearcă să distrugă gruparea teroristă Stat Islamic.
CNN menţionează că Siria reprezintă un punct critic în acest moment. Din ce în ce mai mulţi civili sunt ucişi în fiecare zi, iar milioane de refugiaţi au fugit în alte ţări. Iar gruparea teroristă ISIS reprezintă o altă ameninţare mortală.
CNN prezintă situaţia din Siria în acest moment:
SUA a paraşutat 50 de tone de armament grupurilor insurgente
Luni, avioane americane au paraşutat 50 de tone de muniţie destinată grupurilor insurgente din nordul Siriei, în cadrul eforturilor de susţinere a opoziţiei siriene. Misiunea a fost efectuată cu avioane de tip C-17, escortate de aeronave de vânătoare. Muniţia – armament uşor şi grenade – a fost lansată în provincia Hasakah, situată în nordul Siriei, fiind destinată grupului insurgent Coaliţia Arabă Siriană.
Întregul armament a fost recuperat în condiţii bune de forţele insurgente, a declarat un oficial american.
SUA a încercat să antreneze rebelii sirieni
Autorităţile americane au pus bazele unui program de 500 de milioane de dolari pentru a-i antrena şi echipa militar pe rebelii sirieni, însă programul nu s-a dovedit unul de succes.
“A fost un eşec total din multe puncte de vedere. Statele Unite au încercat să-i controleze pe aceşti luptători, spunându-le că trebuie să se concentreze pe lupta împotriva ISIS. Însă, dacă vorbeşti cu orice sirian, acesta îţi va spune că vrea să scape de Statul Islamic, dar în acelaşi timp îşi doreşte să scape de regimul lui Bashar al-Assad”, a declarat corespondentul CNN Arwa Damon.
Pentagonul a anunţat deja “întreruperea temporară” a transferului de luptători-candidaţi din Siria în centre de antrenament din Iordania şi Turcia. Aproximativ 150 de luptători ai opoziţiei aflaţi în unităţi de antrenament îşi vor încheia instrucţia, afirmă oficiali americani. “Antrenarea a mii de infanterişti nu a constituit o metodă bună, cred că a devenit destul de evident acest lucru acum”, a precizat un alt oficial al Administraţiei Obama, citat de publicaţia The New York Times.
Luna trecută, doar “patru sau cinci” rebeli antrenaţi se aflau pe câmpul de luptă din Siria, în condiţiile în care programul, implementat în decembrie 2014, ar fi trebuit să antreneze 5.400 de luptători anual şi 15.000 în următorii trei ani.
Rusia încearcă să-l sprijine pe Bashar al-Assad cu atacuri aeriene
În urmă cu două săptămâni, Rusia a luat prin surprindere o lume întreagă, când a decis să lanseze primele atacuri aeriene în Siria. Avioane de vânătoare ruseşti au început din 30 septembrie să efectueze atacuri aeriene în provincii din centrul şi nord-vestul Siriei – culoare către fiefuri ale preşedintelui sirian Bashar al-Assad.
Rusia a susţinut că-şi coordonează acţiunile cu Guvernul sirian şi că primeşte informaţii de la Irak şi Irak.
De la declanşarea campaniei, Rusia a efectuat zeci de misiuni de luptă şi a lansat peste 100 de atacuri aeriene, potrivit unor date de la Ministerul rus al Apărării.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat, luni, că scopul atacurilor aeriene ruseşti este să stabilizeze Guvernul preşedintelui Bashar al-Assad şi că Rusia nu intenţionează să efectueze şi operaţiuni terestre.
UE a cerut Rusiei să înceteze raidurile împotriva opoziţiei siriene
Uniunea Europeană a cerut Rusiei să înceteze “imediat” bombardamentele care vizează opoziţia moderată din Siria, conform unei declaraţii a miniştrilor de Externe ai statelor UE.
“Atacurile recente ale armatei ruse, care merg dincolo de Daesh (n.red. – organizaţia teroristă Stat Islamic) şi de alte grupări teroriste desemnate de ONU, vizând inclusiv opoziţia moderată, sunt de o îngijorare profundă şi trebuie să înceteze imediat. Actuala escaladare militară riscă să prelungească acest conflict, subminând un proces politic, agravând situaţia umanitară şi intesificând radicalizarea”, a transmis Uniunea Europeană.
Regimul Bashar al-Assad, aflat la conducere în Siria, trebuie să plece, “mai devreme sau mai târziu”, au transmis miniştrii de Externe ai statelor UE, îndemnând Moscova să participe la eventuala tranziţie politică din Siria.
Opoziţia susţine că Bashar al-Assad îi ameninţă pe locuitori cu “atacuri devastatoare”
Regimul lui Bashar al-Assad a aruncat pliante în provincia Idlib, anunţându-i pe rezidenţi să meargă neînarmaţi la punctele de control pentru că zonele lor vor fi bombardate, susţine un grup al opoziţiei siriene.
“Celor care au acest pliant li se va permite să treacă punctele de control în siguranţă. Armata siriană le va oferi mâncare şi asistenţă medicală celor care vor ţine în mâini acest pliant. Cooperaţi cu armata siriană. Părăsiţi zona pentru siguranţa dumneavoastră”, se arăta în pliantul respectiv.
Într-un alt pliant era scris mesajul: “Explozii devastatoare vor avea loc în această zonă”.
Războiul prin intermediari se intensifică
Rusia are mai multe motive pentru care doreşte să rămână în Siria. Unul este reprezentat de faptul că în Siria există singurul port naval pe care Rusia se poate baza. Un alt motiv este că regimul sirian a cumpărat arme de la ruşi în valoare de miliarde de dolari. De asemenea, Rusia nu crede că revoluţiile, războaiele şi schimbările de regim pot aduce stabilitate şi democraţie, scrie CNN.
Pe de altă parte, Statele Unite sunt acuzate că au făcut foarte puţin în primii ani ai războiului civil din Siria şi că abia acum încearcă să-i ajute pe rebelii sirieni să lupte împotriva unui alt duşman: gruparea teroristă Stat Islamic.
“Ceea ce se întâmplă acum în Siria este un război “proxy” (n.r. – un război purtat de două forţe prin intermediari, pe teritoriul unei alte ţări)”, a relatat corespondentul CNN Arwa Damon.
Rusia a efectuat zeci de misiuni de luptă şi a lansat peste 100 de atacuri aeriene, de când şi-a declanşat campania în Siria pe 30 septembrie, potrivit unor date de la Ministerul rus al Apărării. Gruparea extremistă Statul Islamic (SI) este principala ţintă, afirmă Rusia.
Forţele aeriene ruseşti au vizat duminică 63 de poziţii SI, inclusiv 53 de fiefuri, un centru de comandament, patru tabere de antrenament şi şapte depozite de muniţie, a anunţat ministerul.
Cu o zi înainte ele au lovit 53 de ţinte SI, inclusiv “principalele şi cele mai mai mari centre logistice SI”, depozite de muniţie şi tabere de antrenament, a precizat Ministerul rus al Apărării.
“Sarcina noastră este să stabilizăm Guvernul legitim şi să creăm condiţii pentru un compromis politic”, a declarat Putin într-un interviu pentru postul guvernamental de ştiri Russia 24.
“Prin mijloace militare, bineînţeles. Unităţile teroriştilor internaţionali şi ale celor de-un soi cu ei nu doresc să negocieze cu Guvernul sirian, care aproape că este asediat în propria capitală”, a spus liderul de la Kremlin.
Întrebat dacă este posibilă o operaţiune terestră, Putin a răspuns că “n-o s-o facem, iar prietenii noştri sirieni ştiu acest lucru”.
Putin a insistat că atacurile aeriene prezintă un grad mare de precizie, mulţumită operaţiunilor ruseşti de culegere de informaţii desfăşurate într-o lungă perioadă de timp.
“Am pus cap la cap diverse feluri de informaţii pe care le-am primit”, a declarat el. “Specialiştii de la Statul Major General, în coordonare cu parteneri sirieni şi din alte ţări din regiune, au creat un Centru de informaţii la Bagdad. În urma schimbului de date, am obţinut informaţii suplimentare”, a precizat Putin.
“Astfel, tot ceea ce se întâmplă pe cer şi la sol nu este o acţiune spontană, ci o aducere la îndeplinire a unor planuri anterioare”, a subliniat liderul rus.
Statele Unite şi alţi actori din acest teatru de război au pus la îndoială obiectivele Rusiei, sugerând că atacurile aeriene nu vizează în primul rând SI, ci opoziţia siriană, într-o încercare de a consolida poziţia Guvernului sirian.
Putin a anunţat că Moscova nu are niciun motiv să se alăture luptei altcuiva.
“Nu este vorba de politică externă. Politica externă rusă iubeşte pacea, fără nicio exagerare. Dacă vă veţi uita la harta lumii şi veţi vedea ce este Rusia, va deveni evident că noi nu avem nevoie de niciun teritoriu ori resurse străine. Rusia este o ţară autosuficientă. Nu avem nevoie de cineva cu care să luptăm şi cu care să ne aflăm în conflict”, a spus el.
Putin a criticat programul american de formare a rebelilor sirieni, în cadrul căruia, a recunoscut secretarul american al Apărării Ashton Carter vara aceasta, s-a format doar o mână din miile de oameni pe care Statele Unite sperau să-i instruiască. Oficiali americani au anunţat vineri că acest program, în valoare de 500 de milioane de dolari, urmează să fie suspendat.
“Mi-aş fi dorit să ne fi dat nouă 500 de milioane de dolari. Noi i-am fi cheltuit mai bine în lupta împotriva terorismului internaţional. Este adevărat. Dar, în orice caz, avem nevoie să lucrăm împreună pentru a aduce, aşa cum spuneam, un schimb complet de informaţii screte”, a declarat Putin.
El şi-a reiterat oferta unei cooperări cu Statele Unite în efectuarea unor atacuri în Siria, în pofida refuzului lui Carter de săptămâna trecută.
“Ca răspuns la acuzaţiile că noi efectuăm atacuri aeriene asupra opoziţiei moderate şi nu asupra SI şi altor organizaţii teroriste, spunem aşa: haideţi să spunem că voi ştiţi mai bine situaţia pe teren. Sunteţi acolo de peste un an, în mod ilegal. Doar daţi-ne ţinte şi le vom rezolva”, a mai declarat liderul de la Kremlin.
Conflictul sirian a ucis cel puţin 250.000 de oameni din 2011, potrivit ONU. Peste jumătate din populaţia ţării de 22,4 milioane de persoane a fost strămutată la nivel intern sau peste hotare.
Anul acesta, agravarea condiţiilor în taberele de refugiaţi a determinat un număr fără precedent de sirieni să caute azil în interiorul UE, ceea ce a atras după sine declanşarea celei mai mari crize a migraţiei de la al Doilea Război Mondial.
Siria “este în criză de mult timp, însă problema migraţiei a adus această criză acasă pentru toţi cetăţenii noştri într-un mod foarte practic şi semnificativ”, a spus un diplomat UE săptămâna trecută.
Blocul comunitar susţine eforturile coordonate de ONU privind negocierea unei soluţii politice, precum şi lupta condusă de o coaliţie internaţională împotriva grupării Stat Islamic, care a ocupat teritorii extinse din ţară.
Diplomaţia internaţională din jurul conflictului din Siria a ajuns într-o nouă fază pe data de 30 septembrie, când autorităţile de la Moscova au lansat o campanie aeriană care a ţintit în aparenţă gruparea SI. Cu toate acestea, guvernele din Vest sunt de părere că Rusia, un aliat al lui al-Assad, ţinteşte oponenţi ai regimului acestuia.
Tensiunile sunt deja mari între Moscova şi Bruxelles, în ceea ce priveşte conflictul din estul Ucrainei, problemă care nu se află în mod oficial pe agenda discuţiilor de luni.
O “recalculare” are loc acum în interiorul UE privind Siria, a spus diplomatul, adăugând: “Nu putem elabora abordarea noastră la această criză limitându-ne la…relaţia cu Rusia”.
În interiorul Europei, există un “consens că al-Assad nu va fi parte din guvernarea viitoare a Siriei”, a spus vineri un oficial UE. Unele state membre, inclusiv Germania, consideră însă că acest regim trebuie inclus în negocierile privind viitorul ţării.
“Aranjamentele flexibile de tranziţie” i-ar putea permite lui Assad să rămână la putere în timpul “unui stadiu de tranziţie definit în mod clar”, a spus diplomatul UE săptămâna trecută, adăugând că nu crede că există vreun dezacord printre statele membre asupra acestui aspect.
