BusinessMagazin

Tag: sector

  • Efectul dramatic al digitalizării sectorului de retail: Peste 50.000 de angajaţi ai sectorului au fost concediaţi în ultimele şase luni

    Aproximativ 50.000 de locuri de muncă au dispărut în prima jumătate a anului încât sectorul de retail s-a confruntat cu maratonul închiderilor de magazine, potrivit The Independent.

    Analizele arată că 50.000 de oameni au fost concediaţi sau şi-au văzut locul de muncă pus în periciol, majoritatea dintre ei lucrând în magazine de stradă deţinute de branduri cunoscute.

    Doar în ultimele săptămâni, retailerul House of Fraser s-a văzut forţat să concedieze 6.000 de persoane în urma planului de a închide magazine, în timp ce retailerul Poundworld a intrat sub administrare specială, fiind astfel puse în pericol peste 5.000 de locuri de muncă. Raportul vine după prăbuşirea giganţilor Toys R Us şi Maplin de anul acesta.

    „Retailul este dependent de banii din buzunarele clienţilor. Unul dintre motivele pentru care anumite magazine se chinuie să vândă este acela că salariile nu au crescut prea mult”, spune Frances O Grady, secretar general al sindicatului TUC.

     

     

  • BNR: În luna mai au crescut şi creditele, şi economisirea

    „Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna mai 2018 cu 0,3% (-0,2% în termeni reali) faţă de luna aprilie 2018, până la nivelul de 239,12 miliarde de lei. Creditul în lei s-a majorat cu 1,4% (0,9% în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 1,5% (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 1,3%)”, arată un comunicat al BNR.

    La 31 mai 2018, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,4% (0,9%în termeni reali) faţă de 31 mai 2017, pe seama majorării cu 16,1% a componentei în lei (10,2% în termeni reali) şi a diminuării cu 7,8% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 9,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce cumpără bucureştenii case noi, în condiţiile în care totul în jur e vechi

    Aproape 4.000 de locuinţe noi au fost finalizate anul trecut în Bucureşti, iar interesul dezvoltatorilor imobiliari este în continuare la cote maxime, în condiţiile în care peste 10.000 de locuinţe se află în construcţie doar în câteva proiecte de mari dimensiuni din Capitală.
    Cu toate acestea, locuitorii care aleg să-şi cumpere locuinţe în aceste complexuri sunt nevoiţi să se folosească de o infrastructură de servicii existente, de multe ori, încă din anii comunismului. Investiţiile în grădiniţe, şcoli, clinici medicale şi alte servicii necesare locuitorilor se fac într-un ritm considerabil mai lent decât cele în locuinţe şi astfel se ajunge în situaţia în care şcolile sunt de multe ori supraaglomerate, iar drumurile de acces în ansambluri sunt dezastruoase.
    „Nu e suficient să ridici un bloc, e nevoie şi de şcoală şi de infrastructură. Cred că rezidenţialul îşi va continua creşterea cel puţin încă trei ani de acum înainte, iar în 2018, din toate sectoarele, cel rezidenţial va înregistra cea mai mare creştere”, spune Gustavo Navarro, directorul general al producătorului de ciment CRH România.
    Compania este furnizor de materiale de construcţii pentru numeroase proiecte rezidenţiale, atât finalizate, cât şi aflate acum în dezvoltare în Bucureşti. Observaţia şefului CRH vine în contextul în care în mai mult de jumătate din unităţile şcolare din Bucureşti efectivele depăşesc numărul de elevi prevăzut de legea învăţământului, din cauza supraaglomerării, iar în şapte şcoli şi licee din Bucureşti elevii învaţă în trei schimburi.
    Instituţiile locale au o implicare redusă în oferirea de facilităţi pentru locuitorii ansamblurilor rezidenţiale noi, astfel că, de cele mai multe ori, dezvoltatorii sunt cei care trebuie să se preocupe de aceste aspecte.
    Într-un interviu acordat ZF la începutul acestui an, Gabriel Mutu, primarul sectorului 6 al Capitalei, spunea că primăria nu poate ţine pasul cu ritmul în care construiesc dezvoltatorii imobiliari. „Dezvoltatorii mai serioşi îşi pun problema infrastructurii şi vin ei cu soluţii, dar ceilalţi nu“, spunea atunci Gabriel Mutu.
    Sectorul 6 este al doilea cel mai aglomerat din Capitală, iar la începutul acestui an, peste 3.000 de locuinţe se aflau doar pe machetele a trei dezvoltatori, responsabili pentru patru ansambluri rezidenţiale identificate de ZF ca fiind cele mai mari din sectorul 6 din Bucureşti
    – 21 Residence, Exigent Plaza Residence, Gran Via Park şi Rotar Park Residence.
    În faţa avalanşei de locuinţe noi care acaparează orice palmă de teren rămasă liberă, primarul sectorului 6 spunea că e încă departe de a pune capăt haosului creat în regiunea de care răspunde, unde infrastructura şi locurile de parcare sunt insuficiente pentru cei 360.000 de locuitori care trăiesc acolo.
    În jocul responsabilităţii dintre instituţiile locale şi investitori, locuitorii pierd ore întregi zilnic în trafic sau căutând locuri de parcare. Facilităţile oferite de dezvoltatori se limitează de multe ori doar la amenajarea unui spaţiu la parterul blocurilor pentru retailerii alimentari.

    Pe mâna investitorilor privaţi. Unul dintre dezvoltatorii care au decis să investească într-o grădiniţă pentru copiii cumpărătorilor de apartamente este compania spaniolă Gran Via, care are în sectorul 6 un proiect aflat încă în dezvoltare, ce va ajunge la 1.200 de locuinţe după ce va fi complet finalizat. Compania aşteaptă certificatul de urbanism necesar pentru a demara construcţia unei grădiniţe pentru copii în ansamblul rezidenţial Gran Via Park.
    Gran Via se află în discuţii cu un operator privat, care mai are şi alte grădiniţe în Bucureşti. Planul este ca grădiniţa să aibă o suprafaţă de 900 de metri pătraţi şi o capacitate de peste 100 de copii. Investiţia va fi de 650.000 de euro, fără preţul terenului.
    „Apariţia unui număr de 1.200 de locuinţe noi creează un dezechilibru în zonă, dacă nu sunt aduse şi noi facilităţi. Grădiniţele existente nu vor face faţă numărului de copii. Clientul final trebuie să ştie însă şi că, într-un proiect în care dezvoltatorul a făcut pe cont propriu şcoală, drum de acces, şi preţurile apartamentelor vor fi mai mari”, spune Antoanela Comşa, general manager al Gran Via.
    Planul Gran Via vine în contextul în care dezvoltatorii imobiliari au început să construiască din ce în ce mai multe locuinţe, însă infrastructura de servicii este în continuare aceeaşi.
    „Nu există nicio grădiniţă în ansamblul în care locuiesc, există doar una situată mai departe de blocurile de locuinţe. Din ce am înţeles de la dezvoltatori, nu există niciun plan să se construiască o grădiniţă nouă mai aproape”, spune Mihaela V., locatară în ansamblul rezidenţial Valetta Residence din zona Străuleşti din Capitală. Pentru a facilita o astfel de investiţie într-o grădiniţă, dezvoltatorii dintr-o zonă se pot asocia pentru a construi împreună grădiniţe şi şcoli, în condiţiile în care primăriile sunt reticente la astfel de investiţii, după cum spune Antoanela Comşa.
    „Vom avea de asemenea şi un parc în interiorul complexului rezidenţial, unde va fi o clădire, pe care o vom da asociaţiei de locatari, pentru ca ei să poată aduce acolo o cafenea, un restaurant, orice consideră ei necesar”, mai spune Antoanela Comşa.
    Proiectul Gran Via Park, din zona centrului comercial Plaza România din cartierul Militari, cuprinde două blocuri finalizate, cu 289 de apartamente, iar alte cinci clădiri se află în diverse stadii de dezvoltare. La sfârşitul lui 2017, compania a primit autorizaţia de construcţie a alte două turnuri de apartamente, cu 250 de locuinţe în total. Proiectul se află pe fosta platformă industrială Electrotehnica, de la intersecţia bulevardului Timişoara cu pasajul Lujerului din Bucureşti.
    După ce va finaliza şi ultimele două blocuri pentru care a depus acte în vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie, Gran Via nu va mai avea niciun loc pentru noi blocuri în complexul din spatele Plaza România. În total, investiţiile în Gran Via Park ajung la 52 de milioane de euro. După finalizarea completă, proiectul va avea nouă blocuri de locuinţe, cu înălţimi cuprinse între două şi 16 etaje, 1.200 de locuinţe şi o suprafaţă construită de aproximativ 40.000 de metri pătraţi.

    ” O pâine de mâncat” pentru retaileri. Între timp, ansamblurile rezidenţiale rămân în vizorul marilor lanţuri de magazine, care profită de fiecare proiect nou pentru a se extinde.
    „Există o strategie de expansiune pentru magazinele de proximitate, pentru că ansamblurile rezidenţiale generează un trafic foarte bun. De regulă, dezvoltatorii sunt cei care abordează retailerii, dar uneori se întâmplă şi invers”, spune Cătălina Aldea, retail expert şi managing partener la Aldea Consulting Vision, Retail Management.
    La nivelul Bucureştiului, cel mai extins lanţ este retailerul olandezo-belgian Mega Image, care pariază intens pe ansamblurile rezidenţiale, astfel că de multe ori dezvoltatorii îşi construiesc proiectul lăsând suficient spaţiu pentru a putea integra ulterior unul din formatele de magazine ale Mega Image. Lanţul de magazine are mai multe formate pe piaţa locală, respectiv supermarketurile Mega Image, magazinele de proximitate Shop & Go şi unităţile Gusturi româneşti, care se axează pe produse de provenienţă locală. În România, există circa 600 de magazine Mega Image, dintre care 500 în Bucureşti.
    Pe segmentul magazinelor mici, care devine tot mai popular în ultimii ani, Mega Image concurează îndeaproape cu retaileri moderni precum Profi, Carrefour (cu formatele Market şi Express) şi Auchan (cu MyAuchan), dar şi cu micii comercianţi, care au devenit din ce în ce mai puţini.
    Cătălina Aldea mai spune că, din interacţiunea cu dezvoltatorii imobiliari, a constatat că există interes şi pentru deschiderea de săli de sport şi restaurante. În unele situaţii, investitorii aleg să aducă şi bancomate pe care le instalează în magazinele retailerilor, în lipsa unui spaţiu în care să fie amenajată o unitate bancară.
    „În proiectele lor iniţiale, dezvoltatorii iau în considerare tot ceea ce ţine de starea de bine a locuitorilor, însă rămâne de văzut câte din aceste facilităţi pot asigura în cele din urmă”, mai spune Cătălina Aldea.

  • KMG International a aderat la Centru Român al Energiei

    Înfiinţată în 2011 şi cu birouri în Bucureşti şi Bruxelles, CRE grupează peste 20 de companii reprezentative ale sectorului energetic din România, acoperind întregul lanţ energetic – extracţie, producţie, transport şi distribuţie energie electrică, petrol şi gaze, dar şi servicii energetice şi de proiectare.

    Obiectivele CRE vizează asigurarea un mediu prietenos pentru afaceri şi de a stimula competitivitatea pentru sectorul energetic din România, dezvoltând în acelaşi timp dialogul şi cooperarea între companiile membre, autorităţile şi instituţiile relevante naţionale şi europene active în politica energetică.

    De asemenea, componenta de diplomaţie energetică a asociatiei se completează din 2016 cu reprezentarea oficială a României şi coordonarea Centrului de Dialog şi Cooperare în Domeniul Energetic, în cadrul formatului de cooperare China – Europa Centrala şi de Est denumit sugestiv ”16+1”.

    KMG International este prima companie din domeniul petrolier (rafinare, trading, distribuţie carburanţi) care se alatură Centrului Român al Energiei.

    Deţinut integral de compania naţională de petrol şi gaze a Republicii Kazahstan – KazMunayGas, KMG International este un grup petrolier cu sediul central în Amsterdam, care deţine şi desfăşoară operaţiuni majore în domeniile rafinare, petrochimie, retail şi trading pe 11 pieţe de bază.

    Reţeaua de distribuţie carburanţi numără peste 1.100 puncte de alimentare în Georgia, Bulgaria, Moldova şi România – unde Grupul deţine şi două rafinării – Petromidia Năvodari şi Vega Ploieşti.

  • Povestea unuia dintre cele mai mari falimente din istoria României

    Relad, Montero, ADM Farm şi Polisano pe de o parte, Mediplus şi Farmexim de cealaltă parte. Două destine au marcat în ultimul deceniu distribuţia de medicamente, o piaţă de 23 mld. lei. Sursa celor mai mari falimente din economia locală în anii 2010-2011, dar şi sectorul vedetă al marilor tranzacţii în 2017-2018. O piaţă a extremelor, în care doar cei mai puternici au rezistat.

    ”Piaţa s-a maturizat şi s-a consolidat, au rămas mult mai puţini jucători, iar locul lăsat liber de falimentele din anii anteriori a fost umplut de ceilalţi distribuitori. A fost o reaşezare a pieţei şi au apărut ţinte interesante pentru investitorii strategici“, explică Mihai Miron, antreprenorul care controlează grupul Ropharma, unul dintre veteranii pieţei farmaceutice din România. De numele lui Miron se leagă şi destinul uneia dintre cele mai mari fabrici de medicamente, Europharm Braşov (preluată şi închisă ulterior de grupul farmaceutic GSK).

    Până să ajungă un actor principal pe piaţa de fuziuni şi achiziţii din România, distribuţia de medicamente a fost martor al celor mai răsunătoare falimente din economie prin prisma dimensiunii la care ajunseseră companiile care şi-au cerut insolvenţa şi care ulterior au intrat în faliment.

    Rând pe rând, Relad, Montero, ADM Farm sau Polisano, jucători din topul clasamentului, cu afaceri de ordinul sutelor sau miliardelor de lei, şi-au anunţat intrarea în insolvenţă. Relad a fost primul distribuitor important care a ieşit din piaţă, în perioada 2010 – 2011, iar afacerile au scăzut de la 874 de milioane de lei în 2009 la 5.600 de lei în 2011 şi datorii către creditori în valoare de 1,8 mld. lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    După Relad a urmat declinul unui alt distribuitor, Montero, afacerea din distribuţia de medicamente a familiei Tudorache, care în 2015 a primit decizia de deschidere a falimentului în procedură generală. Şi ADM Farm a anunţat intrarea în insolvenţă la finalul lui 2014, an în care a înregistrat o scădere cu 20% a cifrei de afaceri faţă de perioada similară a anului precedent. |n 2016, cel mai recent an pentru care există date publice, afacerile ADM Farm au fost de 9,7 mil. lei, de la 95 mil. lei în 2015. Pierderile în 2016 au fost de 28 de milioane de lei, iar compania mai are 115 angajaţi, potrivit datelor publice.

    Iancu Guda menţionează fragilitatea companiilor din distribuţia de medicamente, în contextul în care una din patru companii din acest sector înregistrează pierderi, iar gradul de profitabilitate este unul scăzut. ”Aceste companii au un capital de lucru destul de fragil, în condiţiile în care activele circulante acoperă doar cu 20% mai mult datoriile pe termen scurt. Farmaciile îşi colectează de două ori mai rapid creanţele de la Casa de Sănătate, dar nu transpun mai departe viteza de plată către furnizori, respectiv distribuitori şi acest lucru pune presiune pe lichiditatea lor“, a spus Iancu Guda.

    Dacă timp de doi ani, din 2014 până în 2016, piaţa de distribuţie nu s-a mai clătinat, în 2016 a urmat o altă insolvenţă răsunătoare  Polisano, care a fost în top cinci distribuitori, cu rulaje de 1,4 mld. lei în 2014. |n 2015, cel mai recent an pentru care există date publice, Polisano a înregistrat o cifră de afaceri de 527 mil. lei, în scădere cu 60% faţă de anul precedent. |n 2017, la scurt timp după intrarea în insolvenţă, Polisano Distribuţie anunţa falimentul după ce măsurile de restructurare nu dăduseră rezultate.

    Grupul Polisano din Sibiu a fost o afacere construită de medicul Ilie Vonica, iar declinul afacerilor din producţie, distribuţie şi retail de medicamente, dar şi servicii medicale private a venit în urma decesului antreprenorului care a pus bazele grupului. Astfel, din 2016 până anul acesta, au fost vândute rând pe rând părţi din business către unii dintre cei mai mari jucători din industria de profil. Sensiblu a preluat farmaciile Polisano, iar MedLife a cumpărat divizia medicală.

    În prezent, distribuţia de medicamente este dominată de Mediplus, parte din grupul A&D Pharma, business preluat de Penta Investments, urmat de Farmexpert, deţinut de gigantul Walgreens Boots Alliance, şi Fildas, afacerea antreprenoarei Anca Vlad. De altfel, Anca Vlad este printre singurii antreprenori români care au rezistat în piaţă cu afacerile din distribuţie şi retail farmaceutic şi a dus distribuitorul Fildas pe locul al treilea în piaţa de profil, iar lanţul de farmacii Catena este liderul pieţei de retail farmaceutic.

    ”Piaţa rămâne foarte atractivă pentru investitori“, arată Mihai Miron, care adaugă că grupurile mari din afară se uită la proiecţiile de creştere pentru aceste sectoare şi la decalajul pe care România îl are de recuperat faţă de celelalte ţări europene în domeniul sănătăţii.
     

  • Între falimente de răsunet şi tranzacţii gigant: Cele două destine din distribuţia de medicamente

    ”Piaţa s-a maturizat şi s-a consolidat, au rămas mult mai puţini jucători, iar locul lăsat liber de falimentele din anii anteriori a fost umplut de ceilalţi distribuitori. A fost o reaşezare a pieţei şi au apărut ţinte interesante pentru investitorii strategici“, explică Mihai Miron, antreprenorul care controlează grupul Ropharma, unul dintre veteranii pieţei farmaceutice din România. De numele lui Miron se leagă şi destinul uneia dintre cele mai mari fabrici de medicamente, Europharm Braşov (preluată şi închisă ulterior de grupul farmaceutic GSK).

    Ţintele de care vorbeşte Miron au fost Mediplus şi Farmexim, două companii antreprenoriale cu un model de business în care distribuţia de medicamente a fost continuată de lanţuri de farmacii – Sensiblu şi Help Net, ambele grupuri actori în tranzacţii de peste 100 de milioane de euro.

    Tranzacţia dintre grupul ceh Penta Investments (Dr. Max) şi A&D Pharma (Mediplus şi Sensiblu) a fost anunţată la sfârşitul anului trecut şi este evaluată la 350-400 de milioane de euro, potrivit datelor din piaţă.

    ”Dr. Max are o strategie de extindere şi România este o piaţă mare în Europa Centrală. Avem planuri pentru România în continuare, dacă sunt oportunităţi, luăm acest aspect de extindere în considerare. Vom continua să ne dezvoltăm, credem că putem să ne întărim poziţia pe piaţă şi vom investi în această direcţie“, afirmă Leonardo Ferrandino, CEO al Dr. Max, reţea controlată de Penta şi care are, prin achiziţia Sensiblu, o reţea de peste 2.000 de farmacii pe mai multe pieţe europene. 
    O altă intrare pe piaţa românească a fost a germanilor de la Phoenix, care au cumpărat grupul Farmexim, înfiinţat de antreprenorul Ovidiu Buluc, într-o tranzacţie estimată la 100 de milioane de euro, ceea ce arată că România a devenit un punct fierbinte pe piaţa farmaceutică europeană.

    ”Într-o piaţă cu o concentrare din ce în ce mai mare aveniturilor la jucătorii de top, apare nevoia de consolidare sau de întărire a companiilor prin prezenţa unor fonduri care să susţină finanţarea firmelor în contextul de profitabilitate şi lichiditate limitată“, punctează Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.

    Datele din situaţiile financiare depuse de companii la ANAF, prelucrate de Iancu Guda, indică faptul că primii zece jucători din distribuţia de medicamente controlează în prezent 56% din piaţă după cifra de afaceri, ceea ce arată consolidarea la vârf a jucătorilor mari şi justifică interesul investitorilor străini pentru piaţa locală.

    Dar până să ajungă un actor principal pe piaţa de fuziuni şi achiziţii din România, distribuţia de medicamente a fost martor al celor mai răsunătoare falimente din economie prin prisma dimensiunii la care ajunseseră companiile care şi-au cerut insolvenţa şi care ulterior au intrat în faliment.

    Rând pe rând, Relad, Montero, ADM Farm sau Polisano, jucători din topul clasamentului, cu afaceri de ordinul sutelor sau miliardelor de lei, şi-au anunţat intrarea în insolvenţă. Relad a fost primul distribuitor important care a ieşit din piaţă, în perioada 2010 – 2011, iar afacerile au scăzut de la 874 de milioane de lei în 2009 la 5.600 de lei în 2011 şi datorii către creditori în valoare de 1,8 mld. lei, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

    După Relad a urmat declinul unui alt distribuitor, Montero, afacerea din distribuţia de medicamente a familiei Tudorache, care în 2015 a primit decizia de deschidere a falimentului în procedură generală. Şi ADM Farm a anunţat intrarea în insolvenţă la finalul lui 2014, an în care a înregistrat o scădere cu 20% a cifrei de afaceri faţă de perioada similară a anului precedent. |n 2016, cel mai recent an pentru care există date publice, afacerile ADM Farm au fost de 9,7 mil. lei, de la 95 mil. lei în 2015. Pierderile în 2016 au fost de 28 de milioane de lei, iar compania mai are 115 angajaţi, potrivit datelor publice.

    Iancu Guda menţionează fragilitatea companiilor din distribuţia de medicamente, în contextul în care una din patru companii din acest sector înregistrează pierderi, iar gradul de profitabilitate este unul scăzut. ”Aceste companii au un capital de lucru destul de fragil, în condiţiile în care activele circulante acoperă doar cu 20% mai mult datoriile pe termen scurt. Farmaciile îşi colectează de două ori mai rapid creanţele de la Casa de Sănătate, dar nu transpun mai departe viteza de plată către furnizori, respectiv distribuitori şi acest lucru pune presiune pe lichiditatea lor“, a spus Iancu Guda.

    Dacă timp de doi ani, din 2014 până în 2016, piaţa de distribuţie nu s-a mai clătinat, în 2016 a urmat o altă insolvenţă răsunătoare  Polisano, care a fost în top cinci distribuitori, cu rulaje de 1,4 mld. lei în 2014. |n 2015, cel mai recent an pentru care există date publice, Polisano a înregistrat o cifră de afaceri de 527 mil. lei, în scădere cu 60% faţă de anul precedent. |n 2017, la scurt timp după intrarea în insolvenţă, Polisano Distribuţie anunţa falimentul după ce măsurile de restructurare nu dăduseră rezultate.

    Grupul Polisano din Sibiu a fost o afacere construită de medicul Ilie Vonica, iar declinul afacerilor din producţie, distribuţie şi retail de medicamente, dar şi servicii medicale private a venit în urma decesului antreprenorului care a pus bazele grupului. Astfel, din 2016 până anul acesta, au fost vândute rând pe rând părţi din business către unii dintre cei mai mari jucători din industria de profil. Sensiblu a preluat farmaciile Polisano, iar MedLife a cumpărat divizia medicală.

    În prezent, distribuţia de medicamente este dominată de Mediplus, parte din grupul A&D Pharma, business preluat de Penta Investments, urmat de Farmexpert, deţinut de gigantul Walgreens Boots Alliance, şi Fildas, afacerea antreprenoarei Anca Vlad. De altfel, Anca Vlad este printre singurii antreprenori români care au rezistat în piaţă cu afacerile din distribuţie şi retail farmaceutic şi a dus distribuitorul Fildas pe locul al treilea în piaţa de profil, iar lanţul de farmacii Catena este liderul pieţei de retail farmaceutic.

    ”Piaţa rămâne foarte atractivă pentru investitori“, arată Mihai Miron, care adaugă că grupurile mari din afară se uită la proiecţiile de creştere pentru aceste sectoare şi la decalajul pe care România îl are de recuperat faţă de celelalte ţări europene în domeniul sănătăţii.
     

  • Zeci de tramvaie blocate în Capitală de un şofer care şi-a lăsat maşina pe linia de tramvai

    „S-a întâmplat în urmă cu puţin timp în zona Bisericii Sfântul Gheorghe, din Sectorul 3. O zonă aglomerată, este adevarat, dar unde sunt şi mai multe parcări cu plată, pentru cei care au treabă pe aici. Totuşi, pentru şoferul acestei maşini a fost mai simplu să parcheze în drumul tramvaiului. Nu, nu este o glumă: stă mărturie coada de tramvaie care s-a format, pentru ca nu se putea trece”, a scris, pe Facebook, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă.
     
    Potrivit reprezentanţilor RATB, tramvaiele au fost blocate timp de o oră.
     
     
     

  • Zeci de tramvaie blocate în Capitală de un şofer care şi-a lăsat maşina pe linia de tramvai

    „S-a întâmplat în urmă cu puţin timp în zona Bisericii Sfântul Gheorghe, din Sectorul 3. O zonă aglomerată, este adevarat, dar unde sunt şi mai multe parcări cu plată, pentru cei care au treabă pe aici. Totuşi, pentru şoferul acestei maşini a fost mai simplu să parcheze în drumul tramvaiului. Nu, nu este o glumă: stă mărturie coada de tramvaie care s-a format, pentru ca nu se putea trece”, a scris, pe Facebook, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă.
     
    Potrivit reprezentanţilor RATB, tramvaiele au fost blocate timp de o oră.
     
     
     

  • DNA, anchetă într-o afacere cu ”panseluţe” a unui sector din Capitală. Prejudiciul depăşeşte, deja, 17 milioane de euro

    Lucian Bechir, şef Serviciu Achiziţii, Eugen Milea, director general, Daniel Andronie, şef Serviciu juridic, Anca Mihalache, inspector în cadrul Serviciului Achiziţii, şi Gabriel Ocnaru, inspector în cadrul Serviciului Achiziţii al ADP Sector 1, sunt acuzaţi de procurorii DNA că prin cheltuielile realizate au cauzat o pagubă administraţiei concomitent cu obţinerea unor sume de bani necuvenite. Toţi deţineau funcţiile menţionate la data comiterii presupuselor fapte.

    “În perioada 2009 – 2018, funcţionari din cadrul Administraţiei Domeniului Public (ADP) Sector 1 Bucureşti, fără să existe o strategie bugetară care să cuprindă standarde de cost, au cheltuit suma de aproximativ 535.347.970 lei(peste 76 milioane de euro) pentru întreţinerea şi amenajarea spaţiilor verzi, precum şi pentru alte lucrări de întreţinere şi recondiţionare de echipamente de joacă şi mobilier urban. Din suma totală, 80.500.280 lei (peste 17 milioana euro) a fost alocată şi cheltuită cu încălcarea dispoziţiilor legale, cauzându-se o pagubă de aceeaşi valoare Administraţiei Domeniului Public Sector 1 Bucureşti, corelativ cu obţinerea unor foloase necuvenite de către firmele contractante”, se arată într-un comunicat al DNA.

    În perioada 2009-2013, ADP a încheiat cu diferite societăţi patru acorduri pentru amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi, pentru montarea unor garduri, recondiţionarea unor locuri de joacă şi reparaţia unor piese de mobilier urban. În acest context, au fost supraestimate valoarea lucrărilor, se arată în comunicatul DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O primărie de sector reîncepe ridicarea maşinilor parcate neregulamentar. La ce valoare se ridică taxa de recuperare

    „Potrivit procedurii, activităţile de ridicare, transport şi depozitare vor fi făcute doar de personalul cu atribuţii în efectuarea acestor operaţiuni din cadrul Serviciului Administrativ şi numai în baza dispoziţiei de ridicare întocmite de către poliţişti locali ai Sectorului 3 sau de către poliţişti rutieri ai Brigăzii Rutiere Bucureşti”, se arată într-un comunicat remis, miercuri, de primăria Sectorului 3.

    Eliberarea vehiculelor/remorcilor/rulotelor ridicate de pe partea carosabilă se va face de către personalul cu atribuţii în desfăşurarea acestor operaţiuni din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie Locală.

    „Personalul Serviciului Administrativ care efectuează operaţiunea de ridicare va fi însoţit obligatoriu pe toată perioada desfăşurării acesteia de agentul constatator din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie Locală sau al Brigăzii Rutiere Bucureşti, după caz. Dispoziţia de ridicare se încheie în trei exemplare, dintre care primul rămâne la agentul constatator, iar celelate două la personalul Serviciului Administrativ”, se mai arată în comunicatul primăriei Sectorului 3.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro