BusinessMagazin

Tag: scadere

  • Lumea cripto se resimte după scăderile pieţelor financiare: Bitcoin se prăbuşeşte. Ether suferă cea mai abruptă scădere din ultimii trei ani, iar restul monedelor digitale mai puţin cunoscute au intrat în declin

    Criptomonedele au fost afectate de scăderile care au lovit luni marile pieţe financiare. Bitcoin a scăzut cu 13% , iar Ether se confruntă cu cea mai gravă scădere din ultimii trei ani, scrie Bloomberg.

    Situaţia lumii cripto aminteste de momentul colapsului FTX după care piaţa cripto a intrat în picaj.

    Cotaţiile futures ale bursei americane au scăzut luni dimineaţă, reflectând îngrijorările cu privire situaţia în care se află economia americană, slăbiciunea BigTech şi tensiunile din Orientul Mijlociu, iar frica a ajuns şi pe piaţa cripto.

    Scăderea nu afectează doar cele mai mari monede digitale, ci acaparează toată piaţa, lovind şi în tokenuri mai mici precum Dogecoin.

    La momentul redactării ştirii Bitcoin se tranzacţiona pentru 52.813 dolari, potrivit MarketWatch.

  • Valul de scăderi de pe pieţele de capital ajunge şi în Turcia: Bursa din Istanbul scade cu aproape 7% la deschidere

    Acţiunile turceşti au scăzut luni cu aproape 7 procente, în contextul în care ruperea severă a acţiunilor japoneze a ricoşat asupra pieţelor emergente, scrie FT. 

    Indicele de referinţă Bist 100 din Istanbul a scăzut cu 6,7 % la scurt timp după deschiderea pieţei, iar acţiunile bancare au scăzut cu 7,8 %. Declinul a urmat o scădere mai amplă a pieţelor emergente, indicele MSCI Emerging Markets înregistrând o scădere de 4%.

    Scăderea acţiunilor turceşti a venit după ce indicele Nikkei 225 din Japonia a înregistrat cea mai puternică scădere zilnică de la prăbuşirea din “Lunea Neagră” din 1987, conform datelor FactSet.

  • Intră SUA în recesiune? Analiştii de la Goldman Sachs au crescut la 25% probabilitatea ca cea mai puternică economie a lumii să intre în criză. ”Chiar şi o explozie de date pozitive şi discursuri liniştitoare din partea FED ar putea să nu fie de ajuns”

    Luni, înainte de deschidere, cotaţiile futures ale bursei americane au scăzut puternic, S&P 500 scăzând cu 2,8 %, iar Nasdaq cu 5,5 %.

    Scăderile urmează scăderilor puternice de pe pieţele asiatice, pe măsură ce creşte îngrijorarea cu privire la posibilitatea unei recesiuni în SUA.

    Duminică, analiştii de la Goldman Sachs au declarat că au crescut probabilitatea unei recesiuni în SUA cu 10 puncte procentuale, până la 25%, în urma raportului de vineri privind locurile de muncă, care a fost mai slab decât se aştepta, adâncind îngrijorările cu privire la cea mai puternică economie a lumii.

    Chiar şi o explozie de date macroeconomice pozitive şi “cuvinte liniştitoare” din partea celor care stabilesc ratele Rezervei Federale ar putea să nu fie suficiente pentru a opri vânzarea continuă a activelor riscante, a declarat Seema Shah, strateg şef global la Principal Asset Management.

    “De obicei, după scăderile de vineri, mişcarea din următoarea zi lucrătoare este mai stabilă, se observă un pic de revenire”, a spus Shah.

    “În mod clar, acest lucru nu se întâmplă astăzi şi nu mă aştept la o revenire pentru o perioadă scurtă de timp, deoarece în acest moment avem această furtună perfectă a desfiinţării carry trade-ului japonez, slăbiciunea Big Tech-ului american şi tensiunile din Orientul Mijlociu”, a adăugat ea.

  • Reţeta care se repetă: volumul de medicamente scade cu 4% în trimestrul doi din an, dar vânzările cresc cu 13%

    ♦ Vânzări mai mari pe volume mai mici înseamnă că pacienţii români cumpără medicamente mai scumpe ♦ Datele companiei de cercetare de piaţă Cegedim arată o piaţă de aproape 8,2 miliarde de lei în vânzări în trimestrul doi din an, cu 13% mai mult faţă de T2/2023.

    În primele două trimestre din an, piaţa medicamentelor a urmat ace­laşi tipar: a crescut în valoare, dar a scăzut în volume, adică numărul de cutii de medicamente care au ajuns la pacienţii români, arată datele trans­mise de compania de cercetare de piaţă Cegedim.

    Astfel, în total în trimestrul doi din 2024 românii au primit 170 mili­oane de cutii de medicamente, cu a­proape 4% mai puţine faţă de ace­eaşi perioadă din 2023. Valoarea lor în T2/2024 a fost de aproape 8,2 mi­liarde de lei, ce­ea ce înseamnă o creştere de 13% de la un an la altul.

    Datele sunt transmise periodic de Cegedim, iar situaţia din trimes­trul doi din an este similară cu cea din pri­me­le trei luni din 2024. Atunci, vo­lu­mele se contractau cu 3%, în timp ce la valoare creşterea a fost de 15%.

    Cegedim subliniază că datele estimează ieşirile de produse din far­macii către pacienţi, calculul valorilor şi cotelor de piaţă fiind efectuat în preţuri de achiziţie în farmacie.

    „Tot mai puţini pacienţi au acces la medicamente mai scumpe“, spunea recent Dragoş Damian, CEO al pro­ducătorului de medicamente Terapia Cluj, care atrăgea atenţia că cifrele mai mari din piaţa de medica­mente ca valoare nu se văd direct şi în rândul pacienţi­lor, în scăderea mortalită­ţii şi morbidităţii, în creşte­rea accesului la medica­mente şi în creşterea încre­derii în sistemul sanitar.

    Singurul segment din zona volumelor care a avut creştere a fost cel al medicamentelor eliberate cu contract cost volum, care a raportat peste 10% avans. Statul a aprobat de altfel pentru decontare 28 de medicamente noi în 2024, chiar în prima jumătate a anului.

    În ceea ce priveşte vânzările, cea mai mare creştere a înregistrat-o segmentul de spital, urmat de medicamentele cu contract cost-volum şi cele eliberate pe reţetă. Medicamentele fără reţetă (OTC) au avut un ritm de creştere de sub 3%, fiind o piaţă care anterior creştea semnificativ. Sezonul cald şi lipsa afecţiunilor de tipul răcelilor sau gripelor îi ţine pe pacienţi departe de farmacii, aşa cum spun chiar antreprenorii care deţin lanţuri de retail farma.

     

     

  • Bursa scade uşor joi, într-o şedinţă cu o apreciere de 1,1% pe Transelectrica, dar cu scăderi pe Nuclearelectrica (-1,4%) şi Hidroelectrica (-0,6%) şi Petrom (-0,4%)

    Cu 0,02% s-a depreciat astăzi BET, indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti, la 18.625,4 puncte, afişând astfel după şedinţa de tranzacţionare de joi un avans de 21,17% de la începutul anului. BET s-a aflat „pe verde” în cea mai mare parte a sesiunii.

    Singurii indici care au înregistrat creşteri la finele şedinţei de astăzi au fost BETPlus (0,2%) şi BETAeRO (0,14%), cel din urmă având însă una dintre cele mai slabe dinamici de la BVB în 2024, respectiv un plus de 4,9%.

    Cele mai bune evoluţii din structura benchmark-ului BET au fost consemnate de Transelectrica (1,1%), Purcari (0,8%), BRD – Groupe Société Générale (0,7%) şi Fondul Proprietatea (0,7%). La capitolul „scăderi” s-au încadrat Nuclearelectrica (-1,4%), Hidroelectrica (-0,6%), OMV Petrom (-0,4%) şi TeraPlast (0,4%).

    Valoarea tuturor tranzacţiilor realizate la BVB a ajuns la 46,4 milioane de lei, cu mult sub media zilnică din 2024, respectiv 134 de milioane de lei înaintea şedinţei de joi.

    Marele burse din vestul continentului afişau scăderi semnificative spre finele sesiunii, precum 1,9% pe indicii DAX din Germania şi CAC 40 din Franţa, 2,3% pentru FTSE-MIB din Italia şi 1,8% în cazul IBEX 35 din Spania. Pe Wall Street, S&P 500 pierdea 0,5% în vreme ce investitorii aşteptau rezultatele financiare ale giganţilor Amazon şi Apple.

     

  • Economia germană rămâne blocată în criză: Experţii avertizează că prima economie a Europei continuă să piardă viteză, iar redresarea este încă departe

    „Economia germană este blocată în criză”, afirmă Klaus Wohlrabe, şeful departamentului de sondaje de la ifo, comentând raportul Oficiului Federal de Statistică, conform căruia producţia economică a scăzut cu 0,1% în al doilea trimestru din 2024. „Nici în trimestrul al treilea din 2024 nu este de aşteptat aproape nicio îmbunătăţire”, continuă Wohlrabe. „Acest lucru este indicat de rezultatele indicelui ifo privind climatul de afaceri în luna iulie”, potrivit Financial Times.

    Revenirea este încă departe, în special în industrie. Industriile mari consumatoare de energie au reuşit să îşi extindă oarecum producţia de la începutul anului. În restul sectorului manufacturier, producţia economică stagnează. În general, comenzile în aşteptare continuă să scadă, industria fiind lipsită de noi comenzi. În iulie, evaluarea situaţiei actuale s-a situat la cel mai scăzut nivel înregistrat din septembrie 2020, aşteptările întreprinderilor pentru lunile următoare suferind considerabil.

    Redresarea consumului privat este, de asemenea, lentă. Conform sondajelor economice ifo, este probabil ca Euro 2024 din iunie să fi determinat o creştere temporară a vânzărilor, în special în industria ospitalităţii. În plus, vânzările de automobile din iunie au fost surprinzător de pozitive. Cu toate acestea, în ansamblu, climatul de afaceri pentru furnizorii de servicii legate de consum şi pentru sectorul comerţului cu amănuntul s-a deteriorat în continuare în iulie. Prin urmare, este probabil ca şi consumul privat să înregistreze creşteri uşoare în trimestrul al treilea.

  • Lufthansa estimează o scădere a veniturilor în al treilea trimestru, din cauza creşterii costurilor

    Compania aeriană germană Lufthansa se aşteaptă la o scădere a câştigurilor în trimestrul al treilea, pe măsură ce randamentele scad şi costurile unitare cresc, a declarat miercuri compania, citată de Reuters.

    Lufthansa se alătură semnalelor de alarmă pentru companiile aeriene europene pe fondul cererii în scădere şi a problemelor legate de livrarea aeronavelor.

    Preţurile biletelor de avion din Europa şi Asia au început să se stabilizeze sau să scadă, semnalând declinul unui boom prelungit al călătoriilor post-COVID şi provocând un eşec companiilor aeriene care se luptă cu costuri mai mari şi cu disponibilitatea limitată a aeronavelor.

    În al treilea trimestru, Lufthansa se aşteaptă ca randamentele să fie mai mici cu un procent cu o singură cifră faţă de nivelurile din 2023, în timp ce costurile unitare sunt de aşteptat să crească într-o măsură similară, a declarat compania într-un comunicat.

    „Datorită cererii ridicate şi continue de zboruri, aceasta a dus la o creştere semnificativă de la an la an a capacităţii şi a volumelor de vânzări pentru companiile noastre aeriene de pasageri”, a declarat directorul general Carsten Spohr într-un raport intermediar.

    „Cu toate acestea, creşterea capacităţii la nivelul întregii pieţe a intensificat presiunea asupra preţurilor pentru companiile aeriene de pasageri, determinând scăderea randamentelor”.

    Analiştii au subliniat o abordare mai prudentă a creşterii capacităţii la Lufthansa anul trecut, ceea ce înseamnă că a fost lovită mai puternic de scăderea randamentelor în acest an, deoarece extinderea capacităţii sale este mai rapidă.

    Grupul a subliniat, de asemenea, o „normalizare” a preţurilor biletelor, despre care multe companii aeriene, cum ar fi Ryanair, au declarat că arată o sensibilitate deosebită la preţ în rândul consumatorilor europeni, al căror apetit pentru a plăti pentru călătorii cu orice preţ este în scădere.

  • Heineken întâmpină dificultăţi pe piaţa chineză: Celebrul producător de bere olandez înregistrează deprecieri de 874 milioane de euro din cauza scăderii cererii de consum

    Heineken NV a înregistrat o depreciere de 874 de milioane de euro (949 de milioane de dolari) a participaţiei sale la cel mai mare producător de bere din China, deoarece cheltuielile de consum se află sub presiune atât în Asia, cât şi în SUA şi Europa, scrie Bloomberg.

    Producătorul olandez de bere a menţionat o scădere a evaluării participaţiei sale la cel mai mare producător de bere din China, China Resources Beer Holdings Co., din cauza îngrijorărilor legate de cererea de consum din China continentală, care au afectat preţul acţiunilor firmei.

    Acţiunile au scăzut cu până la 7,4% la începutul zilei de luni în Amsterdam, înregistrări scăderi de 7,3% în ultimele 12 luni. 

    În general, volumul de bere a crescut organic cu 2,1% în primul semestru, ratând estimarea Bloomberg de 3,7%. Heineken şi-a redus previziunile pentru profitul operaţional pe întregul an. 

    Heineken a achiziţionat o participaţie de 40% în acţionarul majoritar al China Resources Beer, listată la Hong-Kong, pentru 3,1 miliarde de dolari în 2018. Tranzacţia a oferit Heineken un partener cu acoperire locală de distribuţie pentru a naviga pe cea mai mare piaţă de bere din lume. La rândul său, a permis firmei chineze să se extindă în segmentul berii premium.

    La momentul investiţiei, piaţa chineză de consum era încă în creştere, dar cheltuielile au suferit dificultăţi în a-şi reveni după blocajele cauzate de pandemie şi criza imobiliară.

    Deprecierea non-cash a reprezentat o „ajustare tehnică”, a declarat directorul general al Heineken, Dolf van den Brink, într-un interviu acordat Bloomberg TV. „Nu credem că aceasta este o reflectare corectă a performanţei subiacente”, a adăugat el.

     

  • Roşu aprins pe burse, inclusiv la Bucureşti.. Acţiunile Europene au continuat prăbuşirea din SUA, după cea mai mare scădere din 2022 încoace. Indicele Stoxx 600 Technology a scăzut cu 2,8%, bursa din Germania cu 1,18%, iar cea din Franţa de peste 2%. La Bucureşti, indicele BET a urmat trendul european şi a scăzut cu 1,07%

    Acţiunile europene şi asiatice ale semiconductorilor au scăzut joi dimineaţă, pe măsură ce vânzările de pe Wall Street s-au extins la nivel global, adâncind declinul unui sector care a condus câştigurile pieţei în acest an.

    Indicele Stoxx Europe 600 Technology a pierdut 2,8% la începutul după-amiezii, iar producătorul olandez de echipamente pentru fabricarea cipurilor ASML, cea mai mare companie de tehnologie din Europa, a scăzut cu 3,1 %.

    Infineon Technologies din Germania a scăzut cu 6,2 procente, BE Semiconductor a pierdut 12,4 procente, iar grupul elveţian de semiconductoare STMicroelectronics a scăzut cu 13,5 procente. Indicele Stoxx Europe 600 la nivel continental a scăzut cu 1,3 %, ajungând la cel mai scăzut nivel din luna mai.

    Renesas din Japonia şi SK Hynix din Coreea de Sud au condus la o scădere accentuată a pieţelor bursiere asiatice, adâncind căderea globală a acţiunilor tehnologice şi urmând celei mai mari scăderi a Nasdaq într-o singură zi din 2022.

    Scăderile puternice marchează o inversare a tendinţei de creştere a acţiunilor tehnologice – în special a celor asociate cu inteligenţa artificială – care a contribuit în mare parte la câştigurile bursiere din acest an. Acestea subliniază, de asemenea, pedeapsa aspră aplicată de investitori companiilor care nu reuşesc să atingă obiectivele de câştig.

    „Am văzut rapoarte de câştiguri atât de puternice la începutul acestui sezon, încât piaţa nu a fost pregătită pentru veşti proaste . . . Acum asistăm la vânzări fără discernământ”, a declarat Emmanuel Cau, şeful strategiei de acţiuni europene la Barclays, care a adăugat că lichiditatea redusă din timpul verii poate exacerba mişcările pieţei.

    „Toată lumea este în vacanţă, plus aveţi tot acest zgomot şi anxietate în jurul politicii din SUA şi încetinirea creşterii în Europa şi China”, a adăugat Cau. „Veştile proaste sunt din nou veşti proaste, iar câştigurile nu mai ajută.”

    Semnele de încetinire a economiei SUA au alimentat pariurile pe reduceri rapide ale ratei dobânzii în acest an, alimentând o rotaţie de la grupurile Big Tech de mare zbor către colţuri neiubite ale pieţei, cum ar fi acţiunile mai mici.

    Înaintea datelor privind PIB-ul SUA de joi, titlurile de trezorerie americane au prelungit o ascensiune recentă determinată de speranţele de reducere a ratelor şi de cererea de active sigure. Randamentul pe doi ani în SUA, care scade pe măsură ce preţurile cresc, a scăzut cu 0,06 puncte procentuale la 4,36%, cel mai scăzut nivel de la începutul lunii februarie. Contractele futures care urmăresc S&P 500 au scăzut cu 0,2%, iar Nasdaq 100, un indice cu o pondere ridicată a tehnologiei, au scăzut cu 0,3% înainte de deschiderea şedinţei de la New York.

    Alphabet a scăzut miercuri cu 5 procente, după ce îngrijorările legate de creşterea cheltuielilor de investiţii în AI au depăşit câştigurile solide ale companiei din al doilea trimestru.

    Pe piaţa bursieră europeană, indicele DAX din Germania a scăzut cu 1,18%, în timp ce în Franţa CAC 40 a scăzut cu  2,02%, iar indicele european Stoxx 600 a înregistrat o scădere de 1,41%. 

    La BVB, indicele BET a scăzut 1,07%. BRD a scăzut cu 2,01%, Transelectrica cu 2,09%, Digi cu 1,88%, Purcari cu 2,21%, iar Petrom cu 1,39%.  

  • Germania se resimte: Economia germană este blocată în criză, iar companiile şi investitorii sunt sceptici cu privire la lunile următoare

    Sentimentul de business a scăzut considerabil la nivelul companiilor din Germania. Indicele ifo al climatului de afaceri a scăzut la 87,0 puncte în iulie, după 88,6 puncte în iunie. Companiile au fost mai puţin mulţumite de situaţia actuală a afacerilor. Scepticismul cu privire la lunile următoare a crescut considerabil. Economia germană este blocată în criză, scrie FT. 

    În industria prelucrătoare, climatul de afaceri a scăzut semnificativ. În special, evaluările situaţiei actuale au fost considerabil mai slabe. Aşteptările au scăzut, de asemenea, la fel ca şi stocurile de comenzi. Utilizarea capacităţilor a scăzut la 77,5% şi, prin urmare, cu 6 puncte procentuale sub media pe termen lung.

    În sectorul serviciilor, indicele a scăzut din nou, după ce crescuse în ultimele luni. Acest lucru s-a datorat în principal unui pesimism mai mare în ceea ce priveşte aşteptările. Furnizorii de servicii au fost, de asemenea, puţin mai puţin pozitivi în ceea ce priveşte situaţia actuală.

    În comerţ, climatul de afaceri a scăzut, de asemenea. Companiile au fost mai puţin mulţumite de afacerile actuale. Acest lucru este valabil în special pentru comercianţii cu amănuntul. Îndoielile cu privire la lunile următoare au crescut, de asemenea.

    În construcţii, indicele a scăzut. Evaluările privind situaţia afacerilor au scăzut uşor. Aşteptările continuă să fie afectate de niveluri semnificative de pesimism.