BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Anunţ important din partea OMS: Subestimarea variantei Omicron ar putea aduce pagube severe în sistemul sanitar

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a avertizat împotriva descrierii variantei Omicron ca fiind uşoară, spunând că potenţialul ucigaş al noii mutaţii este mult subestimat, potrivit BBC News.

    Studiile recente sugerează că tulpina Omicron are şanse mai mici să îmbolnăvească grav oamenii decât variantele anterioare de Covid.

    Dar numărul record de persoane infectate a lăsat sistemele de sănătate sub o presiune severă, a declarat şeful OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus.

    Luni, SUA au înregistrat peste un milion de cazuri de Covid în 24 de ore.

    OMS – agenţia de sănătate a ONU – a declarat că numărul cazurilor globale a crescut cu 71% în ultima săptămână, iar în America cu 100%. Dintre cazurile grave din întreaga lume, 90% au fost nevaccinaţi.

    „Deşi Omicron pare a fi mai puţin sever în comparaţie cu Delta, în special la cei vaccinaţi, aceasta nu înseamnă că ar trebui clasificat drept uşor”, a declarat doctorul Tedros într-o conferinţă de presă joi.

    „La fel ca variantele anterioare, Omicron ucide oameni”.

    „De fapt, tsunami-ul de cazuri este atât de mare şi rapid, încât copleşeşte sistemele de sănătate din întreaga lume”.

    Omicron este foarte contagios şi poate infecta oamenii chiar dacă sunt complet vaccinaţi. Cu toate acestea, vaccinurile sunt în continuare esenţiale, deoarece ajută la protejarea împotriva formelor severe de boală care ar putea duce la spitalizare.

    Joi, Marea Britanie a raportat 179.756 de cazuri şi 231 de decese legate de Covid. O serie de spitale au declarat incidente „critice” din cauza absenţei personalului şi a presiunilor în creştere cauzate de Covid.

    În alte zone, numărul pacienţilor din spiatele este, de asemenea, în creştere. Ministrul francez al Sănătăţii, Olivier Veran, a avertizat săptămâna aceasta că luna ianuarie va fi foarte dificilă pentru sistemele sanitare.

    El a adăugat că pacienţii Omicron ocupau paturi „convenţionale” în spitale, în timp ce Delta punea sub presiune departamentele de terapie intensivă. Franţa a raportat joi 261.000 de cazuri.

    Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat că sistemul de sănătate al ţării este în prezent supus unei presiuni mari. Ţara a înregistrat joi peste 9.000 de cazuri, potrivit presei locale.

    În ultimele sale comentarii, Dr. Tedros a repetat apelurile pentru o mai mare distribuţie a vaccinurilor în scopul ajutorării ţărilor mai sărace.

    El a spus că, pe baza lansării actuale a vaccinului, 109 ţări vor rata ţinta OMS ca 70% din lume să fie complet vaccinată până în iulie.

    Anul trecut, şeful OMS a spus că lumea va avea suficiente doze de vaccin în 2022 pentru a imuniza întreaga populaţie adultă la nivel global – dacă ţările occidentale nu adună vaccinuri pentru a le folosi în programele de rapel.

     

  • Veşti bune din partea cercetătorilor britanici: Persoanele care se îmbolnăvesc cu Omicron au cu 50% până la 70% mai puţine şanse de a avea nevoie de internare în spital

    Oamenii care se îmbolnăvesc cu tulpina Omicron au cu 50% până la 70% mai puţine şanse de a avea nevoie de îngrijire spitalicească în comparaţie cu variantele anterioare, potrivit unei analize publicate de BBC News.

    Agenţia de Securitate a Sănătăţii din Marea Britanie spune că descoperirile sale timpurii sunt „încurajatoare”, dar varianta ar putea duce în continuare la un număr mare de persoane în spital.

    Secretarul agenţiei a spus că este „prea devreme” pentru a stabili cu exactitate „următorii paşi”.

    Studiul arată, de asemenea, că eficienţa vaccinului împotriva Omicron începe să scadă la 10 săptămâni după prima doză de rapel. Cu toate acestea, protecţia împotriva formelor severe de boală este probabil să fie mult mai solidă.

    Raportul vine în urma datelor din Africa de Sud, Danemarca, Anglia şi Scoţia, care au indicat o severitate redusă a tulpinii Omicron.

    Cea mai recentă analiză se bazează pe toate cazurile de Omicron şi Delta din Marea Britanie înregistrate de la începutul lunii noiembrie. Până în prezent, 132 de persoane au necesitate internarea în spitale, dintre care 14 au murit din cauza noii mutaţii.

    Raportul arată că oamenii care se infectează cu Omicron au cu 50% până la 70% mai puţine şanse de a necesita tratament în spital. Cu toate acestea, un virus mai blând ar putea încă pune presiune asupra spitalelor, deoarece se răspândeşte atât de repede.

    Problema rămâne că orice beneficiu al unei variante mai blânde ar putea fi şters de un număr mare de cazuri generate de Omicron. Marea Britanie a stabilit un alt record zilnic de infectări, cu 119.789 de cazuri confirmate.

    Există, de asemenea, o incertitudine cu privire la ceea ce se va întâmpla atunci când Omicron va ajunge la grupuri de vârstă mai înaintate, deoarece majoritatea celor care l-au luat şi au intrat până acum în spital au sub 40 de ani.

    Guvernul a anunţat că nu va intrduce noi restricţii în Anglia înainte de Crăciun. Cu toate acestea, dacă numărul cazurilor va creşte alarmant, adoptarea de noi restricţii va fi necesară.

    Profesorul Ravi Gupta, care a efectuat aceste studii la Universitatea din Cambridge, a declarat pentru BBC: „Datele clinice privind severitatea redusă se potrivesc cu datele de laborator care sugerează că Omicron şi-a schimbat preferinţa. Subliniez că vaccinarea rămâne vitală pentru a proteja organismul împotriva formelor severe de boală şi, de asemenea, pentru a proteja împotriva variantelor viitoare”.

     

  • Veşti bune din partea cercetătorilor britanici: Persoanele care se îmbolnăvesc cu Omicron au cu 50% până la 70% mai puţine şanse de a avea nevoie de internare în spital

    Oamenii care se îmbolnăvesc cu tulpina Omicron au cu 50% până la 70% mai puţine şanse de a avea nevoie de îngrijire spitalicească în comparaţie cu variantele anterioare, potrivit unei analize publicate de BBC News.

    Agenţia de Securitate a Sănătăţii din Marea Britanie spune că descoperirile sale timpurii sunt „încurajatoare”, dar varianta ar putea duce în continuare la un număr mare de persoane în spital.

    Secretarul agenţiei a spus că este „prea devreme” pentru a stabili cu exactitate „următorii paşi”.

    Studiul arată, de asemenea, că eficienţa vaccinului împotriva Omicron începe să scadă la 10 săptămâni după prima doză de rapel. Cu toate acestea, protecţia împotriva formelor severe de boală este probabil să fie mult mai solidă.

    Raportul vine în urma datelor din Africa de Sud, Danemarca, Anglia şi Scoţia, care au indicat o severitate redusă a tulpinii Omicron.

    Cea mai recentă analiză se bazează pe toate cazurile de Omicron şi Delta din Marea Britanie înregistrate de la începutul lunii noiembrie. Până în prezent, 132 de persoane au necesitate internarea în spitale, dintre care 14 au murit din cauza noii mutaţii.

    Raportul arată că oamenii care se infectează cu Omicron au cu 50% până la 70% mai puţine şanse de a necesita tratament în spital. Cu toate acestea, un virus mai blând ar putea încă pune presiune asupra spitalelor, deoarece se răspândeşte atât de repede.

    Problema rămâne că orice beneficiu al unei variante mai blânde ar putea fi şters de un număr mare de cazuri generate de Omicron. Marea Britanie a stabilit un alt record zilnic de infectări, cu 119.789 de cazuri confirmate.

    Există, de asemenea, o incertitudine cu privire la ceea ce se va întâmpla atunci când Omicron va ajunge la grupuri de vârstă mai înaintate, deoarece majoritatea celor care l-au luat şi au intrat până acum în spital au sub 40 de ani.

    Guvernul a anunţat că nu va intrduce noi restricţii în Anglia înainte de Crăciun. Cu toate acestea, dacă numărul cazurilor va creşte alarmant, adoptarea de noi restricţii va fi necesară.

    Profesorul Ravi Gupta, care a efectuat aceste studii la Universitatea din Cambridge, a declarat pentru BBC: „Datele clinice privind severitatea redusă se potrivesc cu datele de laborator care sugerează că Omicron şi-a schimbat preferinţa. Subliniez că vaccinarea rămâne vitală pentru a proteja organismul împotriva formelor severe de boală şi, de asemenea, pentru a proteja împotriva variantelor viitoare”.

     

  • CSR 2021: Împreună pentru sănătate, o iniţiativă privată pentru pacienţii oncologici şi cu afecţiuni grave

    Vodafone România, Împreună pentru sănătate – proiect inclus în anuarul CSR 2021 – Cele mai responsabile companii din România

    Motivaţie: În România, în anul 2020, trăiau aproximativ patru milioane de bolnavi cronici, potrivit datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, citate de companie. Mulţi dintre ei întâmpină dificultăţi financiare şi, de cele mai multe ori, nu reuşesc să acopere costurile necesare pentru plata unor investigaţii medicale, tratamente adecvate, transport sau cazare. Acest lucru conduce automat la amânarea sau întreruperea tratamentului şi, implicit, la scăderea şanselor de vindecare. Platforma www.impreunapentrusanatate.ro vine în sprijinul acestor pacienţi, dar şi al celor care doresc să se implice în beneficiul bolnavilor.

     

    Descrierea proiectului: „Împreună pentru sănătate” îşi propune să ofere pacienţilor oncologici şi celor cu afecţiuni grave în formare şi îndrumare pentru accesarea unor servicii medicale, oferite de clinici şi spitale din ţară şi din străinătate, dar şi consiliere pentru strângerea de fonduri pentru plata unor investigaţii, intervenţii sau tratamente care nu pot fi efectuate în România sau care nu sunt decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Totodată, aceasta conectează pacienţii şi aparţinătorii acestora cu persoane din ţară sau din străinătate dispuse să le ofere găzduire în vecinătatea unităţilor medicale în care îşi  efectuează tratamentele.

    Nu în ultimul rând, platforma asigură suport în soluţionarea altor tipuri de nevoi, precum găsirea de medicamente, asigurarea transportului casă – spital pentru pacienţi sau traducerea unor documente medicale, dar şi un ghid despre accesarea şi decontarea serviciilor medicale în România şi în străinătate şi informaţii la zi din domeniul sănătăţii.

    Astfel, platforma le dă posibilitatea pacienţilor oncologici şi cu afecţiuni grave să identifice cele mai bune opţiuni de tratament, oferind acces la informaţii despre peste 400 de clinici şi spitale de stat sau private, din mai mult de 20 de ţări din Europa, America şi Asia în funcţie de specialitatea medicală (oncologie, hematologie, radioterapie şi transplant medular), cuprinzând informaţii despre serviciile medicale puse la dispoziţie în cadrul fiecărei secţii, date de contact ale specialiştilor, opţiuni de cazare în apropierea spitalelor, transportul de la aeroport. Conţine, de asemenea, şi o listă a ONG-urilor care pot veni în sprijinul pacienţilor cu diverse servicii gratuite, dar şi o secţiune adresată celor care doresc să ofere sprijin pacienţilor cu boli grave.

    Platforma www.impreunapentrusanatate.ro, disponibilă în limbile română şi engleză, are secţiuni dedicate celor aflaţi în nevoie şi celor care pot oferi ajutor. Proiectul a fost dezvoltat de Asociaţia M.A.M.E. printr-o finanţare asigurată de Fundaţia Vodafone România în valoare de 335.800 lei în cadrul programului Connecting for Good.

     

    Rezultate: Un număr de 171 de pacienţi au primit sprijin în primele trei luni de la lansarea platformei. Pentru primul an de funcţionare, obiectivul este de a oferi sprijin prin platformă pentru aproximativ 1.000 de pacienţi.

  • Pariu de România: compania care face legătura între sănătate, educaţie şi şah

    Pandemia a scos la iveală multe lipsuri ale sistemului public din România, cu precădere în zona de sănătate, iar nevoile societăţii au devenit mai presante ca oricând. Unele dintre acestea şi-au găsit parţial rezolvarea în eforturile companiilor şi ale ONG-urilor, unde Fundaţia Superbet s-a remarcat drept unul dintre cei mai activi jucători implicaţi în responsabilitate socială din peisajul local. Aceasta a iniţiat şi sprijinit multiple proiecte pe trei direcţii mari: sănătate, educaţie şi şah.

    “În lupta anti-Covid-19 s-a implicat toată planeta, guverne, companii, ONG-uri mici şi mari. În primăvara anului 2020, echipamentele şi biocidele donate de Fundaţia Superbet au ajuns în 20 de judeţe, cele mai solicitate în lupta cu pandemia, şi au fost livrate către 33 de spitale, prin grija voluntarilor Superbet şi INACO”, povesteşte Augusta Dragic, preşedintele Fundaţiei Superbet, într-un interviu acordat Business MAGAZIN.

    Fundaţia Superbet este implicată în prezent în cinci proiecte de sănătate, iar unul dintre cele mai ambiţioase este reprezentat de iniţiativa Covid-19 Superbet, prin care sprijină lupta împotriva pandemiei. În total, Fundaţia a donat diferite echipamente şi biocide în valoare de 1 milion de lei către spitale, dar şi peste 100 de concentratoare de oxigen. „În luna noiembrie 2021 am distribuit 110 concentratoare de oxigen şi 3.000 de măşti de oxigen către spitale aflate în situaţii de criză, din peste 60 de oraşe din România. Acţiunea iniţiată şi finanţată de Fundaţia şi Grupul Superbet, la care au contribuit cu efortul logistic INACO şi Dentotal, a adus o gură de oxigen în lupta cadrelor medicale pentru salvarea pacienţilor afectaţi grav de Covid-19. Suntem conştienţi că implicarea noastră poate face diferenţa şi de aceea vom fi mereu atenţi la situaţiile critice din jur”. Totodată, Fundaţia Superbet s-a implicat în echiparea cu aparatură medicală pentru Spitalul Bagdasar-Arseni din Capitală, dar şi în achiziţia unei ambulanţe pentru Spitalul Matei Balş.

    Trebuie menţionat că interesul arătat de Augusta Dragic pentru sănătate este mai mult decât responsabilitate socială şi îşi are rădăcinile chiar în formarea celei care astăzi este preşedintele Fundaţiei Superbet. Concret, parcursul ei antreprenorial a debutat în momentul în care a lăsat în urmă anii de studiu la medicină şi rezidenţiatul în chirurgie. „Încercăm să facem cât mai mult bine în jurul nostru şi credem că dincolo de bani, implicarea din suflet este ceea ce contează cel mai mult. (…)Toate faptele bune înseamnă efort. Contextele sunt atât de diferite încât nu cred că ar fi corect faţă de niciuna dintre aceste iniţiative să fie menţionată ca fiind mai solicitantă sau mai specială faţă de alta. Ce vreau să subliniez este că răsplata este pe măsură”. Dincolo de lupta împotriva pandemiei, Fundaţia Superbet mai susţine o serie de cauze importante în zona de sănătate: sprijinirea femeilor afectate de cancer, printr-un parteneriat cu Asociaţia Imunis; ajutor pentru Fundaţia Familia Sfântă, care oferă ajutor prin donaţii şi servicii medicale pentru cei cu o situaţie materială precară; susţinerea proiectului „Iluminare în roz”, prin care lucrează cu Fundaţia Renaşterea pentru a arăta susţinere faţă de femeile aflate în lupa cu cancerul mamar; sprijin pentru Hospice Casa Speranţei în misiunea lor de a ajuta copiii care luptă cu boli incurabile.

     

    Şah pentru viitor

    Fundaţia Superbet se implică în mod activ în educaţie şi face eforturi pentru a transforma şahul într-un sport de viitor în România, care poate forma următoarea generaţie. „Am să încerc să răspund la întrebarea «ce soluţie a găsit Fundaţia Superbet la una dintre cele mai arzătoare probleme ale societăţii româneşti», problema pe care noi am identificat-o fiind educaţia. Răspunsul găsit de noi este şahul. Vrem să facem din şah un instrument de educare accesibil cât mai multor generaţii de copii”, a explicat Augusta Dragic într-un mesaj transmis în cadrul videoconferinţei Business Magazin „De la CSR la ESG: noua paradigmă a responsabilităţii în business“, organizată în parteneriat cu Fundaţia Superbet. Fundaţia Superbet sprijină Federaţia Română de Şah, întrucât crede într-un viitor în care acest sport al minţii poate fi chiar mai mult decât un instrument de educare, un viitor în care şahul poate fi o oportunitate de a face performanţă. „Credem că şahul este soluţia, credem că şahul poate dezvolta viitoare generaţii de copii care vor fi mult mai pregătiţi pentru viaţă. Pe lângă abilităţile analitice, strategice şi toate celelalte calităţi pe care şahul le dezvoltă vom avea în primul rând oameni, şi cu puţin noroc şi multă muncă vom avea mari campioni”, a transmis ea în acelaşi mesaj. Pe lângă sprijinul acordat Federaţiei Române de Şah, Fundaţia Superbet a reuşit în premieră să aducă în România o etapă a celebrei competiţii europene Grand Chess Tour. Astfel, în 2019 a avut loc pentru prima dată în România Superbet Grand Chess Tour, o competiţie care aduce în ţara noastră unii dintre cei mai mari maeştri ai şahului din întreaga lume.

    În 2021, Fundaţia a reuşit să organizeze o nouă etapă a turneului pe plan local. „În 2022 vom continua să finanţăm proiectul nostru de suflet, şahul. Vom aduce din nou în România cei mai importanţi jucători de şah la nivel mondial, în cadrul Grand Chess Tour 2022, care se va desfaşura la Bucureşti între 3 şi 15 mai. Turneul va fi organizat ca de obicei în parteneriat cu Fundaţia pentru Şah Kasparov şi cu Federaţia Română de Şah, ai cărei parteneri strategici suntem. Vom continua să fim principalul partener financiar al iniţiativelor Federaţiei Române de Şah”, a povestit preşedintele Fundaţiei Superbet în cadrul interviului acordat Business MAGAZIN. Mai mult, Augusta Dragic îşi propune ca fundaţia pe care o conduce să ducă şahul la următorul nivel în ceea ce priveşte educaţia, ceea ce înseamnă că încearcă să includă acest sport chiar într-una din primele etape ale sistemului educaţional. „Vom demara si un proiect nou –  introducerea şahului în grădiniţe şi în ciclul primar, proiect bazat pe metodologia dezvoltată de Fundaţia pentru Şah Kasparov. Proiectul-pilot, care va începe în ianuarie 2022, se intitulează «Şahul – de la învăţarea în clasă, la poveşti de spus acasă  – The Gambit» şi va fi implementat în parteneriat cu Asociaţia Step by Step”. În acelaşi timp, ambiţia legată de şah se conturează la nivel înalt şi în alte pieţe în care Grupul Superbet activează, în contextul în care alte două oraşe europene se vor bucura de câte o etapă a turneului Superbet Grand Chess Tour. „Începând cu 2022, vom organiza alte două etape a Grand Chess Tour, adică pe lângă etapa de la Bucureşti, vom fi organizatori şi în alte două oraşe europene acolo unde Grupul Superbet activează. Unul dintre oraşe va fi sigur Varşovia, pentru cel de-al doilea aşteptăm obţinerea tuturor aprobărilor pentru a-l anunţa oficial”.

     

    Ce urmează

    La nivel global se discută despre o nouă paradigmă a responsabilităţii în business, una care ar putea veni cu o forţă mult mai puternică şi cu o abordare integrată în acest sens. Ea este cunoscută drept ESG (environmental, social, governance), şi implică atât o nouă mentalitate, cât şi reguli clare, precum raportări nonfinanciare din partea companiilor. În acest context, Augusta Dragic crede că nu este vorba tocmai despre o trecere de la CSR la ESG, ci mai mult despre „faţetele aceleiaşi atitudini”.

    „Nu cred că trebuie să trecem de la o mentalitate la alta. Cred că vorbim de faţetele aceleiaşi atitudini. ESG aduce poate şi o componentă mai cuantificabilă în cifre comparativ cu CSR – de exemplu de „cost saving”, prin reducerea deşeurilor şi optimizarea alocării resurselor. Însă dincolo de acest gen de considerente, important este să ai o atitudine corectă moral, sustenabilă pe termen lung, responsabilă. Responsabilă faţă de mediu, faţă de colegi, faţă de clienţi, faţă de toate elementele ecosistemului în care activezi. În plus, să încerci să ai grijă şi de cei mai puţin norocoşi”. În ceea ce priveşte modul în care statul poate încuraja iniţiativele de responsabilitate socială, preşedintele Fundaţiei Superbet numeşte facilităţile fiscale „un prim pas bun”, dar acesta trebuie să fie urmat şi de alţii, atât din direcţia publică, cât şi dinspre fiecare dintre noi. „Redirecţionarea unei părţi din impozite către iniţiative CSR este un prim pas bun în această direcţie. Aşteptăm următorii paşi. Dar până acolo, nu cred că trebuie să aşteptăm de la stat să se ocupe de toate. Dacă fiecare dintre noi ar face zilnic măcar o faptă bună, am fi cea mai fericită naţie. Nu e nevoie neapărat de bani, ci mai ales de suflet”. A treia direcţie în care activează Fundaţia Superbet este cea de educaţie şi cultură, unde a hotărât să susţină financiar menţinerea pe piaţă a revistei „Ştiinţă şi Tehnică”, pentru a duce mai aproape ştiinţa de fiecare nouă generaţie de tineri curioşi.

    „Am decis să susţinem financiar publicaţia «Ştiinţă şi Tehnică» la îndemnul reprezentanţilor a mai multor generaţii care au crescut, s-au inspirat şi şi-au hrănit curiozitatea de-a lungul deceniilor din paginile acestei reviste cu o istorie remarcabilă în spate”. Mai mult, Fundaţia Superbet s-a implicat în salvarea revistei culturale „Dilema Veche”, care era în pragul de a-şi suspenda versiunea tipărită, după aproape trei decenii. „În ceea ce priveşte «Dilema Veche», am aflat din presă că cea mai importantă revistă culturală românească ar putea muri – în martie 2020, un anunţ al redactorului şef, Sever Voinescu, urmat de un articol al domnului Andrei Pleşu anunţau că, după 27 de ani, revista  îşi suspendă versiunea tipărită şi rămîne, o vreme, doar online. Cultura menţine sănătatea minţii, la fel de necesară ca şi cea a corpului. Aşa cum Fundaţia Superbet a sărit în ajutorul medicilor şi pacienţilor la începutul pandemiei Covid-19, în acelaşi fatidic martie 2020, ne-am bucurat să putem ajuta şi cultura”.

    Întrebată dacă Fundaţia Superbet mai plănuieşte iniţiative similare pentru anul 2022, Augusta Dragic a explicat că intervenţiile de acest gen vor continua pentru că este nevoie de ele, însă a subliniat că organizaţia nu îşi doreşte să creeze dependenţe care ar putea alimenta comportamente nesustenabile, nici din partea finanţatorului, nici din partea beneficiarilor. „Experienţa ne-a învăţat că dependenţa excesivă de o singură sursă de finanţare trebuie evitată tocmai pentru ca un proiect să se dezvolte şi să crească sănătos. Prin urmare, da, plănuim şi în 2022 iniţiative similare, în zona şahului cu siguranţă. În rest, sunt suficient de multe nevoi urgente în societatea românească care merită sprijinite şi alături de unele vom fi şi noi, sigur”. Fundaţia Superbet plănuieşte să se implice în viaţa comunităţilor din toate ţările în care activează, întrucât consideră că nu există diferenţe majore între ţări, iar binele nu are geografie. Astfel, pe lângă turneul de şah pe care îl va organiza şi în alte ţări dincolo de România, Fundaţia va menţine şi iniţiativa prin care luptă împotriva cancerului. „Vom continua să fim sponsorii principali ai Race For Cure, iniţiativa în care din 2019 au fost implicaţi colegii din toate pieţele pe care Grupul Superbet activează. Am reuşit chiar, ca în 2019 şi în 2021, să fim cea mai numeroasă echipă participantă şi cea care a donat cea mai mare sumă pentru lupta împotriva cancerului”

    Augusta Dragic, preşedintele Fundaţiei Superbet: “Vom demara si un proiect nou — introducerea şahului în grădiniţe şi în ciclul primar, proiect bazat pe metodologia dezvoltată de Fundaţia pentru Şah Kasparov. Proiectul-pilot, care va începe în ianuarie 2022, se intitulează «Şahul — de la învăţarea în clasă, la poveşti de spus acasă — The Gambit» şi va fi implementat în parteneriat cu Asociaţia Step by Step.”

     

  • Buget 2022. Ministerul Sănătăţii primeşte 23 de miliarde de lei, în scădere faţă de cât a cheltuit în 2021

    Ministerul Sănătăţii primeşte, potrivit proiectului de buget publicat de Finanţe, 23 de miliarde de lei în 2022, în scădere cu 0,1% faţă de execuţia bugetară preliminară din 2021. Alocarea iniţială pentru Sănătate în 2021 a fost de 17,4 mld. de lei.

    Guvernul merge pe o creştere economică reală  de 4,6% în 2022, până la un PIB de 1.317 mld. de lei. Astfel, veniturile statului ar urma să se majoreze la 440 mld. lei în 2022, cu 13% faţă de veniturile de 388 de mld. de lei estimate de Finanţe pentru 2021. În aceeaşi vreme, cheltuielile vor fi de 517 mld. lei, o creştere de 11% faţă de 2021. În consecinţă, deficitul bugetar va scădea, de la 83 de mld. de lei în 2021 la 77 mld. lei în 2022, adică la 5,84% din PIB-ul prognozat. Inflaţia au urma să fie, în medie, de 6,5% în 2022.

     

  • Când se termină pandemia. Ce spune şeful celei mai mari reţele private de sănătate din ţară ? VIDEO

    Potrivit specialiştilor, începând cu vara anului 2022, pandemia va regresa, iar situaţia va deveni endemică. Coronavirusul va continua să existe, însă problemele de sănătate cauzate de acesta se vor diminua şi vor pune mai puţină presiune pe oameni şi pe sistemul medical.

    „Estimarea reţelei de sănătate Regina Maria, este că în iunie 2022, situaţia va deveni endemică. Asta înseamnă că virusul va continua să existe, dar va fi o boală ca toate celălalte. Sperăm să nu mai avem închideri de graniţă, suişuri şi coborâşuri şi să nu mai fim la fel de afectaţi din punct de vedere al cazurilor medicale”, a declarat Fady Chreih, CEO-ul Regina Maria, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

  • Cele mai dinamice companii din sănătate: Pastila de adrenalină din pandemia de COVID-19

     

    Piaţa serviciilor medicale private s-a menţinut pe creştere şi în pandemia de COVID-19 în contextul în care tot mai mulţi pacienţi au ales să se trateze la privat. Marii jucători de pe această piaţă au continuat investiţiile în dezvoltare şi chiar au intrat pe nişe care le-au asigurat afaceri în creştere. Testarea pentru a depista infecţia cu COVID-19 este un sector care a generat business suplimentar, laboratoarele care au intrat pe lista autorităţilor ca unităţi acreditate pentru a testa prin metoda PCR infecţia cu noul coronavirus şi-au crescut semnificativ afacerile în 2020 faţă de anul anterior. De altfel şi înainte de pandemie laboratoarele de analize reprezentau divizii profitabile şi un motor important de creştere pentru jucătorii care activează în această piaţă.

    Sistemul privat de sănătate a atras noi pacienţi în condiţiile în care spitale de stat se converteau rând pe rând anul trecut în unităţi COVID, iar accesul pacienţilor la medicii de la stat a fost restricţionat. Mai mult, marii jucători de pe această piaţă au continuat investiţiile în dezvoltare, în deschidere de noi clinici şi achiziţie de echipamente de ultimă generaţie. Cei mai mulţi jucători s-au adaptat rapid la noile condiţii din piaţă, au luat măsuri de prevenţie pentru a ţine clinicile şi secţiile de spitale deschise prin realizarea de triaje şi au intrat şi pe nişa testări PCR pentru infecţia cu noul coronavirus.

    Anul trecut au raportat afaceri în creştere cu două cifre cei mai mari jucători de pe piaţă, MedLife, Regina Maria, Sanador, dar s-au remarcat şi jucători importanţi din provincie, precum spitalul Sf. Constantin din Braşov, controlat de Mihai Miron, care a bifat plus 41% în business anul trecut, sau Ovidius Clinical Hospital din Constanţa, unitate medicală deschisă în 2014 de mai mulţi medici români, ce a raportat afaceri de 55 milioane de lei, mai  mari cu 44% faţă de anul anterior.

    Creşteri importante au avut şi Materna Care din Timiş, un business local preluat în 2019 de reţeaua de sănătate Regina Maria. Spitalul din Timiş  a finalizat anul trecut cu afaceri de 51,7 milioane de lei, mai  mari cu 72%, potrivit datelor publice. Un avans semnificativ a înregistrat anul trecut, în plină pandemie, şi Centrul Medical TopMed, un business demarat  în Târgu-Mureş în 1996 de medicul Florin Gomotîrceanu, care operează acum un spital privat ce asigură şi servicii pe radioterapie şi  oncologie. Datele publice arată că TopMed a raportat un avans cu 97% în business, potrivit datelor publice.

    Interesul absolvenţilor de liceu pentru facultatea de medicină este din nou în creştere, iar principalul factor care a crescut acest interes îl reprezintă angajabilitatea de 100% în acest domeniu. „Un rezident ajunge la 4.000-5.000 de lei. Salariile sunt corespunzătoare pregătirii lor, poţi să înveţi fără să ai gândul asigurării zilei de mâine”, a spus Anca Buzoianu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”, Cluj, la evenimentul ZF Health & Pharma Summit.

    Datele de la Registrul Comerţului arată că doar pe segmentul de asistenţă medicală  specializată (cod CAEN 8622) funcţionau anul trecut 7.951 de firme pe piaţa locală, cu afaceri totale de circa 7,2 miliarde de lei şi 32.500 de salariaţi, faţă de 7.300 de firme cu un an în urmă, ce raportau afaceri totale de 6,4 miliarde de lei şi aveau 31.000 de salariaţi. Cele mai multe firme sunt înregistrate în Bucureşti, restul entităţilor fiind active în oraşe mari din ţară.

    Această piaţă este puternic consolidată la vârf, cei mai mari trei jucători din acest sector, MedLife, Regina Maria şi Sanador, mizând pe expansiune prin investiţii constante. Centrul Medical Unirea (parte din reţeaua Regina Maria, ce operează mai multe firme)  a avut afaceri de 733 milioane de lei anul trecut, plus 30% şi
    2.660 de angajaţi. Firma MedLife SA (parte din grupul Medlife) a raportat afaceri de 508 milioane lei şi avea 1.551 de angajaţi anul trecut. Pe piaţa locală grupul MedLife operează o reţea de clinici private, laboratoare, spitale şi o reţea de farmacii. MedLife este singura companie listată la Bursa de Valori Bucureşti. Firma MedLife SA face parte din grupul MedLife, care include peste 35 de firme, potrivit ultimelor date de la oficialii companiei. 

    Un alt mare jucător  de pe piaţă este Sanador, cu afaceri de 409 milioane de lei anul trecut, în creştere cu circa 15%, şi 1.300 de angajaţi. Reţeaua Sanador (controlată de Doris Andronescu) este formată din spitalul Sanador din Capitală, situat în apropiere de Calea Victoriei, cel mai mare spital privat din România, dar şi din mai multe clinici şi laboratoare.

    Un pariu câştigător pentru operatorii privaţi îl reprezintă spitalele dezvoltate în ultimii ani, deşi de teama COVID-19 în unităţile spitaliceşti au ajuns mai puţini pacienţi atât la privat cât şi la stat. Sistemul medical privat număra anul trecut 159 spitale, 9.500 de paturi şi 97.000 de pacienţi internaţi, adică 5,7% din numărul total de pacienţi internaţi în toate spitalele din ţară, potrivit datelor de la Statistică. Numărul pacienţilor internaţi în spitalele private a scăzut cu  circa 20% anul trecut faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF. Cu toate acestea, numărul de paturi din spitale private a crescut la 9.500, faţă de 9000 de paturi anul anterior (patru spitale în plus).

    Decontările pentru spitalele private s-au ridicat anul trecut la 781 de milioane de lei (160 milioane de euro), în creştere cu 13% faţă de anul anterior. Altfel spus, spitalele private au beneficiat de 7% din bugetul total alocat spitalelor de pe piaţa locală. Spre comparaţie, în 2017, doar 4,5% din totalul decontărilor pentru spitale se duceau către privat (respectiv
    474 milioane de lei), iar restul ajungeau la spitalele publice. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este instituţia finanţată în principal din contribuţiile asiguraţilor  care se ocupă de acoperirea nevoilor populaţiei pentru serviciile de sănătate. Cererea este mare pentru serviciile de spitalizare de zi, pacienţii vin pentru echipa multidisciplinară dar şi pentru aparatura modernă care le asigură tratamentul.

    Spre comparaţie, la stat figurau 368 de spitale, cu 125.000 de paturi şi 1,6 milioane de pacienţi internaţi anul trecut, în scădere cu 34% anul trecut, potrivit datelor publice.

    Şi laboratoarele reprezintă divizii profitabile şi un motor important de creştere pentru jucătorii care activează în această piaţă, cele mai mari companii raportând creşteri. Testarea pentru a depista infecţia cu COVID-19 a crescut semnificativ businessul acestor operatori, cu două cifre chiar la jucătorii din top. De pe piaţă au dispărut 10 laboratoare, semn că anul 2020 a fost dificil pentru jucătorii mici şi acest sector fiind consolidate puternic la vârf.

    Deşi sistemul de sănătate este lovit de pandemia de COVID-19, mulţi jucători privaţi estimează că vor finalize cu afaceri în creştere chiar şi cu două cifre anul acesta.

    Cei mai mulţi oferă servicii şi în relaţie cu Casa de Sănătate şi Asigurări, ce s-a bucurat de bugete în creştere în ultimii ani. Anul trecut, Casa a decontat  5 miliarde de lei pe  serviciile medicale private şi de stat în ambulatoriu anul trecut (asistenţă medicală primară, asistenţă medicală pe specialităţi clinice, asistenţă pentru specialităţi paraclinice),  din care 1,5 miliarde lei pe asistenţă medicală pe specialităţi clinice. Aproape 11 miliarde lei au mers către serviciile medicale din spitale iar alte 12 miliarde de lei către produse farmaceutice, materiale sanitare şi dispozitive medicale.

    În top zece meserii ale viitorului, cinci au legătură cu sectorul de sănătate: asistentă medicală, fizioterapeut, îngrijitor de bătrâni sau bolnavi, manager în sistemul medical/sanitar, alt tip de personal medical, arată un raport al Biroului de Statistică pe piaţa muncii din SUA (U.S. Bureau of Labor Statistics), citat de Visual Capitalist. Jobul de asistentă medicală va fi al doilea cel mai căutat loc de muncă în acest deceniu, potrivit raportului citat. Astfel, în perioada 2020-2030 numărul de asistenţi medicali va creşte cu peste 50%.

     

    Spitalul Sf. Constantin din Braşov, investiţii în echipamente de ultimă generaţie

    Spitalul privat Sf. Constantin din Braşov, unul din cei mai mari zece jucători privaţi de pe piaţa locală, deschis în urmă cu zece ani şi controlat indirect de Mihai Miron (desen), antreprenorul care deţine Ropharma, şi-a crescut afacerile cu 59% în prima jumătate a acestui an pe fondul cererii mai mari pentru serviciile medicale şi ţinteşte până la final de an depăşirea pragului de afaceri de 100 milioane de lei. Şi anul trecut a fost unul cu creşteri, spitalul a finalizat cu afaceri de 88 milioane de lei, plus 41%.

    Secţiile cu ponderi semnificative în cifra de afaceri sunt chirurgia generală (19%), cardiologie şi chirurgie cardiovasculară (19%), laboratorul de analize medicale şi imagistică (9%), chirurgie robotică (8%). Spitalul oferă servicii medicale şi în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate pe programele de oncologie, ortopedie dar şi chirurgie cardiovasculară.

    Regiunea Braşovului asigură 47% din pacienţii spitalului, 23% din pacienţi au fost din regiunea sud (Bucureşti şi judeţul Prahova având o pondere semnificativă în această regiune), din Moldova 17% (Iaşi, Bacău şi Vrancea fiind judeţele cu cea mai mare pondere din această regiune), iar din Transilvania şi Banat 13% (cu o pondere semnificativă a pacienţilor din judeţul Sibiu).

    În 2019, spitalul a finalizat investiţia de 18 milioane de euro în dublarea capacităţii, prin extinderea într-o nouă clădire. Dezvoltarea s-a făcut în etape, pe un teren de trei hectare şi în clădiri preluate de antreprenorul Mihai Miron de la compania Pantex, aflată în insolvenţă. Noua clădire a spitalului din Braşov, ce se întinde pe circa 11.500 de metri pătraţi, este dotată cu şase săli de operaţie şi două săli de transplant, cu o secţie de terapie intensivă de peste 250 mp, arată ultimele date.

    Spitalul este operat de firma Teo Health, din acţionariatul căreia fac parte Mihai Miron (indirect) (desen dreapta), Floriean Firu, Vlad Teodorescu, dar şi medici din cadrul unităţii.  Alin Rădăşanu este preşedintele consiliului de administraţie al spitalului Sf. Constantin din Braşov. În spital lucrau
    287 de angajaţi anul trecut.

     

     

    Gral Medical ţinteşte afaceri mai mari cu 25% în acest an

    Operatorul de servicii medicale private Gral Medical, unul din cei mai mari  jucători de pe piaţă, controlat de antreprenorul român Robert Şerban (foto jos), ţinteşte în acest an afaceri mai mari cu 20-25%, până la
    45 milioane de euro. Anul trecut Gral a fost unul din laboratoarele medicale acreditate pentru a face teste de depistare a infecţiei cu COVID, ceea ce a dus la creşterea afacerilor acestei divizii. Oficialii companiei anunţau că numărul pacienţilor a crescut în primul semestru din acest an cu 70% în provincie şi cu 30% în Capitală. Pentru acest an compania are un buget de investiţii de 7 milioane de euro şi plănuieşte să realizeze două spitale oncologice dar şi să deschidă centre regionale de recoltare în zonele în care este deja prezent.

    Datele oficiale de la Ministerul de Finanţe arată că doar firma Gral Medical a finalizat 2020 cu afaceri de 176 milioane de lei, în creştere cu 24% şi un profit net de
    8,3 milioane de lei. Compania avea 500 de angajaţi anul trecut. Gral Medical face parte din grupul Gral, alături de Medical Center Gral.

    Compania Gral deţine 17 laboratoare, 38 de centre regionale de recoltare, 16 clinici şi centre de imagistică dar şi 5 spitale de oncologie cu o capacitate de 120 de paturi.

    Ultimele date arată că în primele şase luni compania a avut afaceri de 25 milioane de euro, plus 50% faţă de perioada similară a anului trecut. Cele mai mari creşteri le-au avut diviziile de laboratoare şi centrele  de imagistică şi serviciile oncologice.

    Compania a investit constant în dezvoltare, iar în 2018 a demarat o investiţie greenfield într-un centru oncologic în centrul oraşului Piteşti, un proiect estimat la 5 milioane de euro.  OncoFort Piteşti este un proiect greenfield desfăşurat pe 900 mp, lucrările au fost deja iniţiate, iar termenul de la care pacienţii argeşeni vor primi un tratament este sfârşitul anului.

    În România sunt 126.000 de pacienţi cu afecţiuni oncologice înscrişi în Programul Naţional de Oncologie. Costul mediu pe pacient tratat pe an se ridică la 12.000 de lei, potrivit datelor publice.

     

     

    Clinica Sante, afaceri cu o reţea de laboratoare

    Clinica Sante, unul din cei mai mari operatori de laboratoare medicale, înfiinţat în 1995, şi-a mărit afacerile cu 23% anul trecut faţă de anul anterior, potrivit datelor publice şi calculelor ZF. Compania a ajuns la 147 milioane de lei şi peste
    800 de angajaţi.

    Clinica Sante este una din companiile care s-au aflat la debutul pandemiei pe lista Ministerului Sănătăţii de laboratoare acreditate să testeze PCR pentru a depista infecţia cu COVID-19. Afacerile operatorilor de laboratoare care au primit acreditare pentru a testa pacienţii pentru COVID au crescut semnificativ, s-a dezvoltat practic o nouă nişă pentru aceste companii, mai ales în contextul în care anul trecut era obligatoriu un test PCR pentru a călători în afara ţării. În creştere a fost şi profitul Clinicii Sante, anul trecut compania a raportat profit de 33 milioane de lei, faţă de 17,8 milioane de lei anul anterior. În mai bine de două decenii de activitate, compania a ajuns la 200 de centre de recoltare în toate judeţele ţării.  Afacerile laboratoarelor medicale au avut o evoluţie accelerată în ultimii ani pe piaţa locală şi înainte de pandemia de COVID-19.

    În România numărul asistenţilor medicali în sistemul public a ajuns la peste 87.000 în 2020, în creştere constantă în ultimii ani, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. Salariile medicilor şi asistentelor din sistemul sanitar de stat s-au mărit în 2018, ceea ce a făcut ca un medic să câştige peste 2.000 de euro net lunar, iar o asistentă circa 1.000 de euro, arată calculele ZF făcute pe baza datelor publicate de câteva spitale. Totuşi, salariile variază în funcţie de complexitatea secţiei şi de experienţă, astfel că sumele finale pot fi mai mici.

    Cel mai mare jucător din piaţa de laboratoare este Synevo România, reţeaua care face parte din grupul suedez de servicii medicale private Medicover, care a ajuns la 321 mil. lei afaceri în 2020, după o creştere de 9% faţă de anul anterior. În piaţă activează şi Bioclinica, un business românesc dezvoltat de antreprenorul Cristinel Gheorghiu în Timişoara dar şi reţeaua Synlab, controlată de germani, I.D.S. Laboratories, controlată de medicul Nicolae Cristian Popescu.

    Strategia jucătorilor din piaţă a fost să meargă cu laboratoare sau puncte de recoltare în curtea spitalelor publice, acolo unde nu există încă acest serviciu pentru pacienţi oferit de stat.

    Pe piaţa locală sunt aproape 2.100 de laboratoare medicale private, faţă de  397 în 2000. Paradoxul este că în laboratoarele medicale private plafoanele se epuizează în primele zile ale lunii, deşi decontările de la Casa de Sănătate au crescut.

  • CSR 2021: Dosarul Digital

    Vodafone România

     

    Motivaţie: Pentru asistenţii sociali, inclusiv cei care activează în zone vulnerabile, unde accesul la servicii sociale şi medicale pentru membrii din comunităţi este redus sau inexistent, realizarea şi actualizarea „dosarului beneficiarului” constituie o muncă  manuală anevoioasă şi mare consumatoare de timp, susţin reprezentanţii Vodafone România.

    În comunităţile defavorizate, spre exemplu, femeile însărcinate ajung pentru prima oară la medic în momentul naşterii. O monitorizare a sănătăţii viitoarelor mame pe tot parcursul sarcinii ar face acordarea de asistenţă medicală – atunci când este cazul – mult mai eficientă, medicii având acces la o fişă minimală de sănătate a beneficiarelor. Proiectul „Dosarul Digital” a fost lansat din dorinţa de a facilita munca asistenţilor sociali şi de a înlocui clasicul dosar cu şină care, în multe dintre cazuri, ajunge să cântărească kilograme, cu o soluţie digitală, sigură şi modernă, accesibilă oricând, de pe orice dispozitiv electronic.

     

    Descrierea proiectului: „Dosarul digital” a fost finanţat de Fundaţia Vodafone România cu un buget de 266.500 de lei prin programul strategic „Connecting for Good” şi a fost dezvoltat de Fundaţia Dezvoltarea Popoarelor Filiala Cluj (FDP Cluj), cu sprijinul Code for Romania, în cadrul programului Civic Labs.

    Proiectul constituie alternativa electronică a dosarului clasic, cu şină, şi le permite asistenţilor sociali colectarea datelor despre beneficiari în format electronic, păstrarea unui istoric al acestora accesibil oricând, de pe telefon, tabletă, sau PC, raportarea simplificată către Direcţiile Generale de Asistenţă Socială, dar şi reducerea timpului alocat centralizării, transcrierii şi construirii de rapoarte, datele putând fi colectate şi introduse în platforma „Dosarul Digital” în timp real. Nu în ultimul rând, soluţia permite configurarea unor formulare conform nevoilor fiecărei organizaţii sau instituţii.

     

    Rezultate: Până în prezent, 45 de ONG-uri şi instituţii publice din sectorul serviciilor sociale şi asistenţei sociale utilizează „Dosarul Digital” în activitate curentă, eficientizând-o şi maximizând timpul petrecut cu beneficiarii. 150 de profesionişti din domeniul serviciilor sociale au utilizat soluţia digitală până acum. Ţinta este ca până în martie 2022 un număr de 120 de instituţii şi ONG-uri să utilizeze platforma.

  • Proiecţie sumbră despre viitor: Următoarea pandemie ar putea fi mult mai periculoasă decât Covid-19

    Viitoarele pandemii ar putea fi chiar mai periculoase decât Covid-19, iar lumea ar trebui să se asigure că este pregătită pentru următorul atac viral, a declarat unul dintre creatorii vaccinului Oxford-AstraZeneca, potrivit Reuters.

    Noul coronavirus a ucis 5,26 milioane de oameni în întreaga lume, potrivit Universităţii Johns Hopkins, a şters trilioane de dolari din economiile mondiale şi a dat viaţa peste cap a miliarde de oameni.

    „Adevărul este că următoarul virus ar putea fi şi mai rău. Ar putea fi mai contagios, mai letal, sau chiar ambele”, a declarat Sarah Gilbert în cadrul conferinţei Richard Dimbley, potrivit BBC. „Nu va fi ultima dată când un virus ne ameninţă vieţile şi mijloacele de trai”.

    Gilbert, profesor la Universitatea din Oxford, este de părere că lumea ar trebui să se pregătească din timp pentru următorul virus.

    „Progresele pe care le-am făcut şi cunoştinţele pe care le-am dobândit în timpul pandemiei de coronavirus nu trebuie irosite sub nicio formă”.

    Eforturile de a pune capăt pandemiei de Covid-19 au fost inegale şi fragmentate, marcate de accesul limitat la vaccinuri în ţările cu venituri mici, în timp ce statele bogate aplică deja schema de vaccinare cu trei doze.

    Un grup de specialişti în sănătate înfiinţat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru a revizui gestionarea pandemiei SARS-CoV-2 a cerut finanţarea permanentă pentru dezvoltarea unei capacităţi mai mari de a investiga pandemiile.

    Focarul de Covid-19 a fost detectat pentru prima dată în China la sfârşitul anului 2019. Vaccinurile împotriva virusului au fost dezvoltate într-un timp record.

    Gilbert a spus că proteina spike a variantei Omicron conţine mutaţii despre care se ştie că măresc transmisibilitatea virusului.

    „Mutaţiile noii variante ar putea-o face mai rezistentă la vaccinuri şi la anticorpii dezvoltaţi în urma infecţiilor precedente”, a declarat Gilbert, potrivit sursei citate.

    „Până când vom şti mai multe, ar trebui să fim precauţi şi să luăm măsuri pentru a încetini răspândirea acestei noi variante”.