“Intrăm într-o perioadă critică de 10 zile pentru a pune la punct reacţia Uniunii Europene la criză”, a declarat miercuri comisarul european pentru economie şi politică monetară, Olli Rehn, la începutul unei noi şedinţe a miniştrilor Finanţelor din zona euro. Miniştrii Finanţelor din zona euro au convenit marţi seară asupra detaliilor unor proiecte de consolidare a Fondului European de Stabilitate Financiară, EFSF, însă nu au putut anticipa volumul resurselor fondului după aşa-numitul proces de leveraging financiar, din cauza condiţiilor tot mai dificile de pe pieţe.
Tag: salvare
-
Salvaţi băncile! Noua notă de plată pentru contribuabilii europeni
În virtutea proiectului, care va fi discutat la reuniunea din la 23 octombrie a Consiliului European şi a şefilor de state şi de guverne din zona euro, băncile europene vor fi obligate ca în termen de până la 9 luni să-şi majoreze ponderea capitalului propriu de rang I la 9% (în loc de 6-7%), ceea ce înseamnă că vor avea nevoie de recapitalizări ce vor depăşi cu mult 200 de miliarde de euro, cifră vehiculată anterior de FMI şi respinsă ulterior de europeni. Conform Morgan Stanley, cifra corectă, valabilă pentru 12 bănci europene (în loc de 40, cât luase în calcul FMI) ar fi de 275 de miliarde de euro.
De asemenea, băncile ar urma să fie obligate să accepte nu o reducere cu 21% a valorii creanţelor greceşti, aşa cum era planul convenit în luna iulie, ci cu 50%, conform noului plan. Interesant e că deja deţinătorii de obligaţiuni se pregătesc deja pentru o reducere de 60%, conform Bloomberg, care îl citează pe Emiel van den Heiligenberg, director de investiţii la BNP Investment Partners din Londra, cu fraza “Toată lumea e de acord că e nevoie de o restructurare mult mai profundă a datoriilor Greciei pentru ca acestea să ajungă să fie sustenabile”.
Spre bucuria investitorilor de pe pieţele financiare, Fondul European pentru Stabilitate Financiară, destinat iniţial salvării ţărilor care nu se mai pot împrumuta de pe piaţă, ar putea fi majorat de la 440 la aproape 2.000 mld. euro, urmând să fie folosit inclusiv pentru preluarea de la bănci a obligaţiunilor emise de ţările cu probleme din zona euro, adică pentru curăţarea bilanţurilor acestora pe banii contribuabililor.
-
Ce propun 96 de politicieni, economişti şi şefi de companii pentru salvarea zonei euro
“Criza din zona euro are nevoie de o soluţie acum. Actualele măsuri sunt prea puţin, prea târziu şi precipită instabilitatea din sectorul financiar global. Euro este departe de a fi perfect, după cum a evidenţiat criza. Dar răspunsul este de a-l îmbunătăţi şi nu de a-i permite să submineze, posibil să distrugă, sistemul financiar global”, se arată în scrisoare.
Printre semnatarii scrisorii se regăsesc, printre alţii, fostul preşedinte al Finlandei Martti Ahtisaari, fostul premier ungar Gordon Bajnai, vicepreşedintele Senatului italian, Emma Bonino, preşedintele consiliului director al companiei Coca-Cola Hellenic, George David, fostul ministru al Economiei din Turcia Kemal Dervis, fostul vicecancelar german şi ministru de Externe Joschka Fischer, vicepreşedintele UniCredit Giuseppe Scognamiglio, fostul premier polonez Tadeusz Mazowiecki, fostul secretar general al NATO George Robertson, preşedintele onorific al grupului Lafarge, Bertrand Collomb, fostul ministru de Externe al Franţei Bernard Kouchner, fostul secretar general al NATO Javier Solana, fostul ministru de Finanţe al Spaniei Pedro Solbes, fostul premier belgian Guy Verhofstadt şi Anthony Giddens, profesor la London School of Economics and Political Science.
-
Buni de plată în criza datoriilor: contribuabilii europeni
Declaraţia în acest sens a şefului CE, Jose Manuel Barroso, este cea mai explicită de până acum în sensul restabilirii încrederii în sistemul bancar al zonei euro, iar ea e urmată de întâlnirea de duminică între cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy, de la care se aşteaptă nu doar o decizie privind asistenţa financiară pentru Grecia, ci şi una referitoare la folosirea Fondului European pentru Stabilitatea Financiară (EFSF).
Sarkozy ar dori ca fondul, în valoare de 440 de miliarde de euro, să fie folosit pentru recapitalizarea băncilor (în primul rând a celor franceze, cu mare expunere la datoria Greciei), în timp ce Merkel consideră că fondul n-ar trebui folosit într-un astfel de scop decât ca o resursă de ultimă instanţă, dacă toate celelalte moduri de a consolida capitalul băncilor ar fi epuizate.
Problema cea mai mare ţine însă de suma estimată (cca 200 mld. euro, după estimările FMI – incomparabil cu cele 2,5 mld. estimate de CE după testul de soliditate financiară din vară) şi de dificultatea de a face opinia publică europeană să suporte din nou costurile salvării unor bănci. Conform Reuters, ministrul irlandez de finanţe a estimat că necesităţile de capital ale băncilor europene nu ajung chiar la suma apreciată de FMI, dar că ar putea fi depăşit plafonul de 100 de miliarde de euro.
-
Veste bună pentru băncile care au împrumutat Europa
Ultimul obstacol în calea extinderii atribuţiilor EFSF se anunţă Slovacia, care se opune pentru că nu are bani destui spre a-şi susţine o majorare a contribuţiei la fond. Rezerve a exprimat şi principalul partid de opoziţie din Slovenia, ai cărui lideri au declarat că ţările mici nu ar trebui să fie silite să susţină financiar state bogate ca Grecia, Irlanda sau Portugalia.
Votul din Slovenia, a cărei contribuţie la EFSF reprezintă peste 10% din PIB, a avut loc după ce guvernul de centru-stânga a ratat votul de încredere al parlamentului, nereuşind să-şi promoveze legile privind reforma pensiilor şi a pieţei muncii. Căderea guvernului va însemna alegeri anticipate convocate pentru data de 4 decembrie – primele anticipate din ţară de după declararea în 1991 a independenţei faţă de fosta Iugoslavie.
-
Cât a costat salvarea băncilor din Irlanda cu bani publici
Cu alte cuvinte, irlandezii au cheltuit pentru a împiedica falimentul băncilor echivalentul a 40% din PIB pe anul trecut, sau echivalentul a 150% din totalul veniturilor încasate la buget.
Pentru recapitalizarea instituţiilor financiare – Anglo-Irish Bank, Bank of Ireland, Irish Life & Permanent, EBS – au fost cheltuite 71 de miliarde de euro, din care 65 au fost furnizate de statul irlandez, reiese din ultimul raport al Curţii de Conturi, care citează datele băncii centrale.
John Buckley, şeful Curţii de Conturi, a spus că valoarea totală a activelor bancare, după acoperirea pierderilor, va ajunge la circa 14-21 de miliarde de euro până în 2013.
Conform aceluiaşi raport, statul a plătit consultanţilor bancari, juridici şi contabili peste 73 de milioane de euro, din 2008 până iunie 2011, pentru serviciile de consultanţă prestate în contextul crizei bancare.Cel mai mult au încasat consultanţii bancari, pentru care statul a plătit 35 de milioane, urmaţi de experţii juridici, cu 22,4 milioane, respectiv serviciile de contabilitate, cu 15,6 milioane.
Statul irlandez a fost silit să contracteze, toamna trecută, un credit de 67,5 miliarde de euro de la FMI şi UE, din care circa 10 miliarde au fost bani destinaţi salvării băncilor. Pentru a obţine creditul, guvernul de la Dublin (care ulterior a şi căzut din această cauză) a acceptat să contribuie la aranjamentul de credit cu 18 miliarde de euro din fondul de pensii.
În plus, banca centrală a Irlandei a acordat băncilor cu probleme împrumuturi de circa 70 de miliarde de euro, iar Banca Centrală Europeană le-a împrumutat la rândul său cu circa 80 de miliarde de euro, adaugă The Guardian.
-
Daţi un leu pentru creditorii Greciei
În realitate, ar fi vorba de fapt de stimularea investitorilor care ar finanţa statele, aşa cum a fost programul american TALF (Term Asset-Backed Securities Loan Facility), în valoare de 100 de miliarde dolari (bani folosiţi efectiv până în 2010, dintr-un total disponibil de 1.000 de miliarde), prin care Rezerva Federală a oferit finanţare ieftină băncilor şi fondurilor de investiţii, permiţând astfel instituţiilor de credit să continue, la costuri rezonabile, creditarea consumatorilor şi a micilor afaceri.
CNBC a relatat că un oficial (nenumit) al G7 ar fi declarat că europenii iau în considerare o astfel de variantă de TALF, doar că ea ar viza piaţa obligaţiunilor guvernamentale, cu scopul de a-i stimula pe investitori să continue, la costuri rezonabile, creditarea statelor cu probleme.
Capacitatea financiară a EFSF este actualmente de 440 de miliarde de euro.
-
Doua cifre au salvat lumea de la un nou dezastru financiar: 0,1%, revenirea ratei somajului in America.
Toata suflarea financiara din intreaga lume, incepand de la
brokeri, investitori, fonduri de investitii, speculatori si
terminand cu politicienii, au asteptat ora 9:30 (15:30 – ora
Romaniei) pentru a vedea doua cifre de care a atarnat viitorul
financiar al lumii. Intrebarile de pe buzele tuturor, de care a
depins viitorul economiei SUA si al economiei mondiale: Cat a fost
rata somajului in America in iulie? Acest indicator, foarte
important pentru economia americana, arata incotro se duce SUA:
intra din nou in recesiune sau scapa, cel putin pentru inca o
luna.Fix la ora 9:30, guvernul american a prezentat cifra 9,1% – rata
somajului in iulie, fata de 9,2% in iunie, o diferenta de doar 0,1%
pare sa fi salvat economia mondiala de la un nou dezastru
financiar.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
CE: Nu exista discutii privind un program de salvare a Italiei
Intrebat daca se discuta un “bailout” pentru Italia, un purtator
de cuvant al CE a raspuns negativ. “Nu se discuta despre asta.
Suntem foarte increzatori ca angajamentele in care au intrat
guvernele europene, inclusiv cel spaniol si cel italian la momentul
acordului, vor fi adoptate, deci nu avem motive de indoiala”, a
afirmat el. Comisia va transmite miercuri, 3 august, un comunicat
privind situatia de pe piata datoriilor de stat, unde randamentele
obligatiunilor Spaniei si Italiei au crescut puternic in pofida
acordului incheiat pe 21 iulie de liderii UE pentru salvarea
Greciei si pentru flexibilizarea fondului de stabilitate
financiara. -
Prioritatea nr.1: salvati-i pe creditorii Greciei!
Agentiile de rating au repetat ca ar sanctiona solutia
franco-germana cu decretarea incapacitatii selective de plata a
Greciei. In schimb, solutia propusa de BCE si FMI evita acest risc,
propunand Atenei sa rascumpere la preturile reduse de acum o parte
din datorie, apeland pentru finantarea operatiunii la Fondul
European pentru Stabilitate Financiara (EFSF).Riscul ar fi insa ca o astfel de solutie sa fie fortata de piete si
in cazul Portugaliei sau al Irlandei, ceea ce ar insemna ca
fondurile EFSF ar trebui sa fie suplimentate – evident, pe banii
contribuabililor europeni. In plus, Germania a ridicat obiectia ca,
desi obligatiunile grecesti si-au pierdut din valoare si deci Atena
le-ar putea cumpara mai ieftin, anuntul ca aceasta este solutia
aleasa de UE si FMI le-ar putea scumpi brusc, tocmai pentru ca
investitorii nu vor sa vanda in pierdere.Top 10 tapi ispasitori pentru criza datoriilor din
Europa (GALERIE FOTO)Conform unor oficiali ai FMI citati de Dow Jones, usurarea
serviciului datoriei grecesti este o prioritate pentru Fond, in
contextul discutiilor despre viitorul pachet de creditare pentru
Grecia, la care ar trebui sa contribuie UE si FMI (si la care ar fi
trebuit sa contribuie si creditorii privati ai Greciei, adica
marile banci europene, daca agentiile de rating nu s-ar fi opus).
FMI apreciaza ca Grecia are nevoie de 104 de miliarde de dolari,
suma separata de cele 110 miliarde reprezentand creditul UE-FMI
aprobat in mai 2010.Liderii de state si de guverne ai zonei euro se vor reuni la
Bruxelles joi, 21 iulie, avand pe ordinea de zi planul de actiune
pentru Grecia, a anuntat presedintele Consiliului European, Herman
van Rompuy (foto). Initial, un summit al liderilor zonei euro
fusese prevazut pentru 15 iulie, insa a fost amanat intrucat
Germania s-a opus, stiind ca nu exista inca un plan coerent pentru
asigurarea finantarii Greciei.