BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Cât câştigă un mercenar care vine să lupte în Rusia

    Rusia a înrolat aproximativ 15.000 de cetăţeni nepalezi pentru operaţiunile sale militare din Ucraina, atrăgându-i cu promisiunea unor salarii mari şi a obţinerii rapide a cetăţeniei ruse, a relatat CNN la 11 februarie.
     
    Rusia urmăreşte să îşi consolideze forţele armate oferindu-le mercenarilor străini o plată lunară de 2.000 de dolari şi o „scurtătură” pentru obţinerea paşapoartelor ruseşti.
     
    Deşi guvernul nepalez a recunoscut că cel puţin 200 dintre cetăţenii săi luptă în conflictul din Ucraina alături de forţele ruseşti, criticii susţin că acest număr este mult subestimat.
     
    Între 14.000 şi 15.000 de nepalezi sunt implicaţi în războiul împotriva Ucrainei, potrivit lui Bimala Rai Paudyal, un deputat nepalez de opoziţie care a ocupat în trecut funcţia de ministru de externe. Aceste cifre provin din rândurile persoanelor care s-au întors de pe câmpul de luptă, a declarat Bimala Rai Paudyal. Ucraina deţine cel puţin patru combatanţi nepalezi ca prizonieri de război, a adăugat el.
     
    În urma morţii mai multor nepalezi în conflict, Nepalul a oprit eliberarea de permise de muncă pentru Rusia şi Ucraina în ianuarie 2024.
     
    La 25 ianuarie, Narayan Prakash Saud, ministrul nepalez al afacerilor externe, a cerut Rusiei să ofere despăgubiri pentru familiile a cel puţin 14 cetăţeni nepalezi care şi-au pierdut viaţa în conflictul ucrainean.
     
    Ca răspuns, Ministerul de Externe al Nepalului a solicitat de urgenţă Rusiei să înceteze recrutarea de cetăţeni nepalezi şi a cerut repatrierea rămăşiţelor celor şase soldaţi nepalezi care au pierit în Ucraina, alături de despăgubiri pentru familiile acestora, începând cu decembrie 2023.

  • O companie relocată din Rusia caută 500 de angajaţi în Bihor

    Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura Oprescu, s-a întâlnit cu Susanna Tusa, CEO Nokian Tyres Romania.

    „Compania finlandeză are nevoie, după relocarea din Rusia, de încadrarea a peste 500 de persoane în fabrica din Bihor a cărei construcţie a început deja”, se arată pe pagina de Facebook a Ministerului Muncii.

    Potrivit postării, este vorba de o investiţie de 650 milioane de euro, iar producţia ar urma să înceapă în 2025.

    Nokian Tyres produce anvelope pentru autovehicule în fabrici din Finlanda şi SUA şi, potrivit Ministerului Muncii, la Oradea va fi prima fabrică de cauciucuri auto din lume care are zero emisii de CO2.

  • Ce înseamnă economie de război: Rusia uimeşte prin creştere economică, investiţiile militare urcă ameţitor, iar fabricile funcţionează la capacitate maximă. Însă deficitul de muncitori a explodat, oul s-a scumpit cu 40% într-un an, iar naşterile s-au prăbuşit. La fel şi rezervele financiare

    În comparaţie cu economia zonei euro, cea a Rusiei zboară. Inima economică a Europei ar trebui să crească cu doar 0,9% anul acesta, în timp ce PIB-ul rusesc, care funcţionează în condiţii de război şi sub sancţiuni occidentale, este aşteptat să urce cu 2,6%, potrivit celor mai recente prognoze ale Fondului Monetar Internaţional. Cheia succesului rusesc sunt investiţii masive în industria de război. Acum, în Rusia toate drumurile duc spre război. Dar şi spre un viitor nesigur.

    În comparaţie cu economia zonei euro, cea a Rusiei zboară. Inima economică a Europei ar trebui să crească cu doar 0,9% anul acesta, în timp ce PIB-ul rusesc, care funcţionează în condiţii de război şi sub sancţiuni occidentale, este aşteptat să urce cu 2,6%, potrivit celor mai recente prognoze ale Fondului Monetar Internaţional. Cheia succesului rusesc sunt investiţii masive în industria de război. Acum, în Rusia toate drumurile duc spre război. Dar şi spre un viitor nesigur.

    Pentru unii analişti, vi­te­za cu care economia rusă zboară este un semn că sancţiunile occidentale nu sunt eficiente în a tăia resur­sele economice şi pen­tru răz­boi ale Rusiei cât timp aceasta continuă să atace Ucraina. Investi­ţiile din partea statului au efectul de a stimula creşterea economică.

    De aceea în criza economică globală câţiva economişti au atacat măsurile de austeritate implementate de guvernele europene şi reco­mandate de instituţiile financiare internaţio­nale, cerând în schimb investiţii. Cu ele se creează şi o bază pentru dezvoltare viitoare. Însă Rusia nu investeşte în economia civilă ci în cea de război. Economia creşte, însă resurse preţioase cu care altfel s-ar fi putut moderniza o economie bazată pe exportul de petrol şi gaze se duc pe producţia de arme.

    În paralel, activele care pot fi convertite uşor în bani din fondul pentru zile negre al Rusiei s-au înjumătăţit la 56,5 miliarde de dolari de la începutul războiului pornit contra Ucrainei şi până la sfârşitul anului trecut, po­trivit Bloomberg, care citează date ale minis­terului de finanţe rus. Activele totale au scăzut cu 12%. O parte semnificativă din resursele fondului este înţepenită în acţiuni ruseşti şi în investiţii în infrastructură, active nelichide, care nu sunt de folos dacă statul are nevoie de bani. Aceste lucruri înseamnă că rezistenţa finan­ciară a Rusiei va fi în pericol dacă preţurile petro­lului ignoră tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu şi scad.

    Ministerul rus de finanţe a explicat că a vândut toate activele denominate în euro din fondul de rezervă pentru a acoperi deficitul bugetar din 2023. Şi dedolarizarea, începută mai din vreme de teamă că guvernul SUA îşi va folosi moneda ca pe o armă financiară, a fost dusă până la capăt. Astfel, fondul pentru zile negre mai are doar ruble, yuani şi aur. Fondul de rezervă a fost creat în 2008. Ce s-a construit în 14 ani s-a năruit pe jumătate în doi ani de război. Cheltuielile militare, cu apărarea şi se­cu­ritatea se îndreaptă spre 40% din cheltuielile bugetare şi sunt aşteptate să urce cu 70% anul acesta, notează France 24.

    Bugetul de stat este pe deficit. Nu este unul mare, conform datelor oficiale, ci de doar 2% din PIB, de invidiat în zona euro şi în UE. Dar el este ţinut în frâu de forţe nesănătoase, cum sunt deprecierea rublei şi inflaţia. Rubla mai slabă ajută Rusia la îngustarea deficitului buge­tar prin umflarea veniturilor încasate de guvern din exporturile de petrol când acestea sunt convertite în moneda locală, după cum explică Bloomberg. Dar veniturile din exportul de energie s-au prăbuşit cu 24% anul trecut, semn că sancţiunile occidentale au efect. Scăderea a fost mai mare pe parcursul anului, ajungând şi la 50%. Dar nu degeaba Rusia a devenit cel mai mare furnizor de ţiţei al Chinei. Moscova a ajuns să îşi exporte aproape tot petrolul către China şi India, arată guvernul rus. De aceea, unii analişti spun că Rusia a ajuns vasalul economic al Beijingului. În schimb, au crescut cu 25% veniturile care nu au legătură cu petrolul şi cu gazele naturale.

    Un fost oficial al băncii centrale ruse a explicat pentru France 24 că o treime din creşterea economică se datorează cheltuielilor militare. Acest lucru produce transformări în economie, care devine dependentă de industria şi serviciile de război. De asemenea, pentru că Rusia este izolată de o bună parte din comerţul internaţional, creşte şi dependenţa de petrol. Toate acestea au un cost social mare.

    Inflaţia este puternică. Spre exemplu, oul a devenit simbolul scumpirilor, preţurile cres­când cu peste 40% într-un an. Experţii citaţi de presa rusească atribuie scumpirile majorării costurilor cu nutreţul şi cu produsele veterinare pentru găini, o consecinţă indirectă a sancţiu­nilor vestice. Varza este cu aproape 80% mai scumpă. Dobânda de referinţă este la 16%. Economia de război înseamnă, pe lângă creş­terea cheltuielilor militare, şi creşterea utilizării capacităţii industriale.

    În Rusia, aceasta a atins anul trecut maximul istoric. Evoluţia este limitată de ceea ce începe să devină o penurie de forţă de muncă. În consecinţă, fabricile caută cu disperare muncitori, iar salariile cresc. Firmele fără putere financiară pierd. Ziarul Izvestia scrie de un deficit de muncitori de 4,8 milioane în 2023.

    Este rezultatul migraţiei, ruşii care se tem că vor fi luaţi în armată pentru a fi duşi pe front mutându-se unde nu pot fi găsiţi uşor, şi al unei crize demografice. De fapt, Rusia se confruntă cu una din cele mai grave crize demografice din istoria recentă în sensul că din cauza nesiguranţei economice şi politice numărul de naşteri se prăbuşeşte. Rusia avea o mare problemă demografică şi înainte de război. Invazia a agravat-o. Acum, în Rusia toate drumurile duc spre război, şi spre un viitor nesigur.

     

  • Adrian Sârbu: Putin vrea ca războiul din Ucraina să ajungă în faza în care el poate şantaja cu arma nucleară

    Nemo: Europa şi NATO în războiul din Ucraina. Hai să vedem ce au răspuns urmăritorii noştri. 38% spun DA, vor fi atrase, 62% sunt reticenţi, se gândesc la vremuri mai paşnice, nu, nu vor fi atrase.

    Adrian Sârbu: Eu zic că atât ruşii, cât şi ucrainenii au tot interesul ca Europa să intre în război. Când spun Europa, NATO şi toată forţa economică care e în spatele NATO. O să spui: “de ce doreşte Putin să ajungă în această situaţie de vizibilă inferioritate?”

    Hofi: Pentru că pe el războiul acesta îl defineşte şi îi defineşte cariera de lider al Rusiei de 20 de ani încoace.

    Adrian Sârbu: Dar el nu e în inferioritate. Războiul ăsta, nu scrie nicăieri Hofi, că trebuie să se desfăşoare numai cu tancuri din secolul 20. Nu, războiul ăsta, gradual, ajunge la armele zilei de azi. Putin are arme pe care nu le-a folosit încă şi are arma nucleară. Putin doreşte ca războiul să ajungă în acea fază în care el poate să şantajeze cu armele care îl fac egal cu America. Şi anume armamentul nuclear.  Şi el vrea să ajungă când şantajul nuclear este o potenţială realitate. El acolo vrea să ajungă.

    Marcela Feraru: Armele nucleare sunt arme de disuasiune. Nu sunt făcute ca să servească pe câmpul de luptă, ci doar să te asigure pe tine, cel care deţii acea armă, că nu vei fi atacat. De aceea vrea Iranul să aibă neapărat acea armă, de asta are Coreea de Nord arma nucleară, ca să nu fie atacat.

    Adrian Sârbu: Marcela, vreau să te întreb ceva, dacă îmi permiţi, apropo de ce ce ai spus. Folosirea sau nu a armei nucleare. Te întreb aşa: eşti Putin. Ştii că nu ai nicio ieşire. Nu numai tu, care ai declanşat un război, ci tot cercul tău. Ştii că  în orice variantă vei muri şi mai ai o singură şansă: să şantajezi cu arma nucleară şi să întorci lumea în sus şi să ştergi pur şi simplu această dumă numită descurajarea nucleară. Cam cum crezi că ar reacţiona cei care văd această mişcare? Ei ştiind că tu eşti practic cu funia ajunsă la par. După care realizezi că aceşti cetăţeni nu te iau în seamă pentru că ei continuă să nu creadă că tu vei face asta. Ce analiză greşită! Şi atunci ce faci? Apeşi pe buton. Şi ce faci? Dai o bombă nucleară şi le şi transmiţi: “Vă dau o bombă nucleară acolo ca să vă arăt că pot să fac asta”. Deci ai depăşit punctul numit descurajare şi ai ajuns la punctul acţiune nucleară. Tu crezi că Putin poate să ajungă în situaţia asta?

    Marcela Feraru: Sincer, da.

    Adrian Sârbu: Eu cred că există suficiente capabilităţi ale lui Putin să folosească arme letale globale, fără să implice un lanţ prea mare de comandă şi de verificare. Eu asta cred, da? Şi asta cred gândindu-mă cum arată Putin în ultima secundă a vieţii lui. Aruncăm 10 rachete nucleare, 10-20-40 de bombe, de nu ştiu câte kilotone şi distrugem nişte regiuni, nişte milioane de oameni, infestăm radioactiv alte milioane şi s-a făcut şi exerciţiul ăsta. Şi, între timp, Putin dacă e primul, s-ar putea să aibă o şansă de supravieţuire ca lider sau ca tolerat. Deci, are el interes să atragă UE şi NATO în război? Are. De ce?

    Hofi: Războiul nuclear nu mai este război, este un sfârşit.

    Adrian Sârbu: Asta e o poveste. În doctrinele militare moderne nu mai este un sfârşit. Asta am învăţat noi şi ne uităm la filmul cu Oppenheimer. Putin are un interes să atragă Vestul ca să-l sperie şi să-l oblige la un compromis. Compromisul? Foarte simplu: „Băi, îmi daţi Ucraina înapoi?” „Da.” „E în regulă, mă potolesc, mă angajez”, ş.a.m.d. Eu susţin cu tărie că vom fi atraşi şi, dacă vom reuşi să-i ţinem pe ăştia încă 2,3,4 ani, poate vom avea şi succes. Poate. Dacă nu, va fi o predare, o autopredare, o abdicare a Europei, care este condusă de nişte lideri care au un singur lucru în comun: frica şi nonperformanţa în apărarea ţărilor lor în ultimii 30 de ani.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News

    Vor fi atrase Europa şi NATO în războiul din Ucraina?

    DA- 38%

    NU- 62%

     

  • Rusia acuză Kievul că a doborât avionul în care se aflau propriii cetăţeni. Reuniune ONU de urgenţă

    Avionul militar rusesc de transport s-a prăbuşit miercuri într-o regiune de frontieră din apropierea Ucrainei, iar Moscova a acuzat Kievul că forţele sale l-au doborât. În felul acesta, acuză Moscova, toate cele 74 de persoane aflate la bord au fost ucise, inclusiv 65 de prizonieri de război ucraineni care se îndreptau spre un schimb.

    Rusia nu a oferit nicio dovadă care să susţină acuzaţiile, iar Ucraina nu a confirmat sau infirmat informaţia, potrivit AP.

    Armata rusă a declarat că prizonierii de război erau transportaţi în regiune pentru un schimb de prizonieri atunci când avionul a fost doborât la ora locală 11:15 a.m.

    Il-76 este proiectat să transporte până la 225 de soldaţi, marfă, echipamente militare şi arme, potrivit agenţiei ruse de exporturi militare.

    Serviciile de informaţii militare ucrainene au confirmat că urma să aibă loc un schimb, dar au declarat că nu au informaţii despre cine se afla în avion. Moscova nu a cerut ca spaţiul aerian specific să fie menţinut în siguranţă pentru o anumită perioadă de timp, aşa cum s-a întâmplat în schimburile anterioare, a precizat aceasta într-o declaraţie.

    Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că Ucraina va face presiuni pentru o anchetă internaţională cu privire la cele întâmplate. „Este necesar să se stabilească toate faptele, pe cât posibil, având în vedere că prăbuşirea avionului a avut loc pe teritoriul rusesc – în afara controlului nostru”, a declarat el în discursul de noapte.

    Ambele cutii negre ale avionului militar rus care s-a prăbuşit ieri au fost recuperate şi sunt în stare bună, potrivit presei de stat, citate de Sky News.

    O reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU va avea loc joi în legătură cu accidentul aviatic din Rusia. Un purtător de cuvânt al Franţei la ONU, care prezidează Consiliul, a declarat că reuniunea va începe la ora 22:00. Serghei Lavrov, ministrul rus de externe, a declarat că Rusia încearcă să stabilească „motivele care au stat la baza actului criminal ucrainean”.

    Ucraina nu a confirmat dacă a fost implicată în incidentul de miercuri, dar agenţia sa de informaţii militare a sugerat că Rusia ar fi putut planifica prăbuşirea pentru a submina sprijinul internaţional pentru Ucraina.

    De-a lungul celor 700 de zile de război, Rusia şi Ucraina au făcut schimb de acuzaţii contradictorii, iar care a fost realitatea faptelor a fost adesea dificil de aflat, atât din cauza constrângerilor unei zone de război, cât şi din cauza faptului că fiecare parte controlează strâns informaţiile.

    Ministerul rus al Apărării a precizat într-o declaraţie că avionul de transport Il-76 transporta 65 de prizonieri de război, un echipaj de şase persoane şi trei militari ruşi. Radarul rusesc a înregistrat lansarea a două rachete din regiunea ucraineană Harkov, care se învecinează cu Belgorod, se arată în comunicat.

    „Am văzut rapoartele, dar nu suntem în măsură să le confirmăm”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al SUA, John Kirby.

    Separat, un oficial american a declarat că nu este clar dacă la bordul aeronavei care s-a prăbuşit se aflau într-adevăr prizonieri de război ucraineni. Oficialul a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a oferi detalii care nu au fost anunţate public.

    La câteva ore după prăbuşire, Statul Major General al Forţelor Armate ale Ucrainei nu a făcut nicio menţiune despre accident în declaraţia sa. Dar a adăugat că Ucraina vizează avioanele militare ruseşti de transport despre care se crede că livrează rachete, în special în apropierea graniţei.

    Rusia a pierdut două avioane de război şi două elicoptere în propriul spaţiu aerian într-o singură zi, în mai 2023. Oficialii de la Kiev au negat iniţial implicarea, dar ulterior au declarat că au folosit rachete Patriot pentru a lovi avionul.

    Regiunile Harkov şi Belgorod au fost mult timp în centrul luptelor, inclusiv al atacurilor aeriene cu rachete şi drone.

  • Băncile din China înăspresc restricţiile asupra Rusiei după ordinul de sancţionare emis de Statele Unite

    Băncile de stat din China înăspresc restricţiile privind finanţarea clienţilor ruşi după ce Statele Unite au autorizat sancţiuni secundare împotriva firmelor financiare de peste mări care sprijină efortul de război al Moscovei în Ucraina, au declarat câteva persoane familiare cu această chestiune, potrivit Bloomberg.

    Cel puţin două bănci au comandat în ultimele săptămâni o revizuire a afacerilor lor din Rusia, concentrându-se pe tranzacţiile transfrontaliere, au declarat persoanele în cauză, care au cerut să ofere declaraţiile sub rezerva anonimatului. Băncile vor rupe legăturile cu clienţii aflaţi pe lista de sancţiuni şi vor înceta să mai furnizeze orice servicii financiare pentru industria militară rusă, indiferent de moneda sau de locaţia tranzacţiilor, au declarat persoanele respective.

    Creditorii îşi intensifică măsurile de precauţie cu privire la clienţi, inclusiv verificând dacă înregistrările comerciale, beneficiarii autorizaţi şi controlorii finali sunt din Rusia. Revizuirea va fi extinsă la clienţii non-ruşi care desfăşoară afaceri în Rusia sau transferă articole critice în Rusia printr-o ţară terţă, au spus aceştia. 

    Măsura marchează o escaladare a restricţiilor pe care băncile de stat chineze le aveau în vigoare cel puţin de la începutul anului 2022, după ce invazia Rusiei în Ucraina a declanşat un val de sancţiuni din partea unor state occidentale, printre care se numără şi Statele Unite. Departamentul Trezoreriei SUA a declarat luna trecută că va folosi sancţiuni secundare împotriva băncilor care facilitează înţelegeri pentru ca Rusia să achiziţioneze echipamente necesare agresiunilor din Ucraina, extinzând astfel lupta sa financiară împotriva preşedintelui Vladimir Putin.

    Această evoluţie subliniază măsura în care China respectă sancţiunile americane, în pofida opoziţiei sale de principiu faţă de acestea şi a promisiunilor de a menţine legăturile economice cu Rusia. Guvernul preşedintelui Xi Jinping a evitat să furnizeze un ajutor militar major Rusiei, chiar dacă îi oferă sprijin diplomatic lui Putin şi intensifică comerţul în domenii care nu sunt interzise de sancţiuni.

    Exporturile Chinei către Rusia au crescut în timpul războiului, iar naţiunea a devenit cel mai mare importator de combustibili fosili din Rusia, livrările de cărbune fiind mai mult decât duble din 2020. Sancţiunile au privat banca centrală a Rusiei de accesul la aproximativ jumătate din rezervele sale internaţionale, lăsând-o în posesia doar a aurului şi a yuanului. Utilizarea monedei chineze a crescut, ponderea decontărilor pe bază de yuani urcând la 27% din septembrie, de la 15% la sfârşitul anului 2021.

    În domeniul financiar, băncile ruseşti au apelat în 2022 la UnionPay din China, după ce Visa Inc. şi Mastercard Inc. şi-au suspendat operaţiunile. 

  • Bild: Armata germană se pregăteşte pentru un atac al lui Putin asupra Europei. Când ar putea începe războiul dintre Rusia şi NATO

    Va îndrăzni preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, să lanseze un atac hibrid împotriva NATO?

    Se pare că ameninţarea din partea Moscovei este luată în serios în Germania, potrivit unui document obţinut de publicaţia BILD.

    Sute de mii de militari NATO ar fi desfăşuraţi pe flancul estic al Alianţei pentru a descuraja Rusia.


    În timp ce trupele ruse încearcă să recupereze teren în estul Ucrainei, Bundeswehr (Armata Germană) se pregăteşte pentru un scenariu dramatic, potrivit BILD – un atac hibrid al Rusiei asupra flancului estic al NATO.
    Într-un document secret, obţinut de publicaţia germană BILD, Ministerul german al Apărării prezintă în detaliu posibila “cale spre conflict” între Rusia şi alianţa Nord-Atlantică.

    În scenariului prezentat în document sunt descrise acţiunile ruseşti şi occidentale, culminând cu desfăşurarea a sute de mii de soldaţi NATO şi cu o iminentă izbucnire a războiului în vara anului 2025.
    Apărarea Alianţei 2025
    Scenariul secret al Bundeswehr “Apărarea Alianţei 2025” începe în februarie 2024. Rusia lansează un nou val de mobilizare şi cheamă în armată încă 200.000 de soldaţi.
    Kremlinul începe apoi o ofensivă de primăvară împotriva Ucrainei şi obţine succese majore până în iunie 2024 şi împinge armata ucraineană înapoi încetul cu încetul.
    Conform scenariului, atacul Rusiei împotriva Occidentului, iniţial sub acoperire şi apoi din ce în ce mai deschis, începe în iulie. Atacurile cibernetice şi alte forme de război hibrid, în principal în statele baltice, duc la noi crize. Rusia începe să incite minorităţile etnice ruseşti din Estonia, Letonia şi Lituania.
    Au loc ciocniri pe care, conform scenariului, Rusia le foloseşte ca pretext pentru a lansa manevra de amploare “Zapad 2024” cu 50.000 de soldaţi în vestul Rusiei şi în Belarus începând cu luna septembrie.
    Cu toate acestea, ca şi în 2021, Rusia foloseşte în mod abuziv presupusa manevră din Belarus pentru o desfăşurare masivă de trupe, de data aceasta la graniţa cu Polonia şi Lituania.
    Obiectivul Rusiei: cucerirea Coridului Suwalki
    Potrivit documentului secret al armatei germane, această situaţie ar putea escalada: În octombrie, Rusia mută trupe şi rachete cu rază medie de acţiune în Kaliningrad şi îşi înarmează şi mai mult exclava cu minciuna propagandistică a unui atac iminent al NATO. Obiectivul secret al Kremlinului: cucerirea unui coridor îngust polono-lituanian dintre Belarus şi Kaliningrad, Coridorul Suwalki. Conform scenariului, începând din decembrie 2024 ar urma să aibă loc un “conflict de frontieră” indus artificial şi “revolte cu numeroşi morţi” în zonă.
    Chiar în momentul în care SUA ar putea rămâne fără lider pentru câteva săptămâni, în urma alegerilor din noiembrie, Rusia repetă invazia din 2014 în estul Ucrainei pe teritoriul NATO, potrivit scenariului german.
    La scurt timp după aceea, ar urma să aibă loc o reuniune extraordinară a Consiliului de Securitate al ONU în care Rusia acuză Occidentul că se pregăteşte să atace imperiul lui Putin.
    Conform scenariului, ar avea loc o reuniune extraordinară a Consiliului NATO în ianuarie 2025, în care Polonia şi statele baltice ar raporta o ameninţare tot mai mare din partea Rusiei. Rusia ar răstălmăci din nou în mod propagandistic situaţia reală a ameninţării şi ar desfăşura trupe suplimentare în statele baltice şi în Belarus în martie 2025.
     

  • În oraşul rusesc Sankt Petersburg a fost înregistrată cea mai scăzută temperatură din ultimii 74 de ani

    Temperatura în Sankt Petersburg, al doilea oraş ca mărime din Rusia, a scăzut vineri până la -25,3 grade Celsius, un îngheţ pe care oraşul nu l-a mai văzut de 74 de ani, a dezvăluit pe canalul său de Telegram şeful meteorologilor din oraş, Alexander Kolesov.

    Precedentul record exista din 4 ianuarie 1950, când temperatura din oraş, atunci era numit Leningrad, a coborât la -25,1 grade Celsius.

    În partea de nord-est a regiunii Leningrad, temperatura a scăzut până la -36 de grade Celsius, iar râul Neva care trece prin Sankt Petersburg a îngheţat.

    Valul polar a cuprins nordul Europei

    Europa s-a confruntat în ultimele zile cu contraste puternice în ceea ce priveşte vremea: frigul extrem şi furtunile de zăpadă au perturbat transportul şi au închis şcolile în Peninsua Scandinavă, în timp ce vânturile puternice şi ploile abundente din vestul Europei au provocat inundaţii şi cel puţin un deces.

    Temperaturile au coborât, miercuri, sub minus 40 de grade Celsius în nordul Europei. În Kvikkjokk-Årrenjarka, în Laponia suedeză, mercurul a coborât la minus 43,6 grade Celsius, cea mai scăzută temperatură înregistrată în ianuarie în Suedia în ultimii 25 de ani, a anunţat agenţia suedeză de ştiri TT.

    Poliţia din cea mai mare parte a Danemarcei i-a îndemnat pe cetăţeni să evite deplasările inutile, în timp ce vântul şi zăpada au lovit părţile de nord şi vest ale ţării.

     

  • Arabia Saudită şi Iranul s-au alăturat axei Rusia-China sub paravanul BRICS. Saudiţii ar fi trebuit să încheie alianţe de apărare cu Israelul şi SUA

    Grupul BRICS, al unora dintre cele mai influente economii emergente, asociat cu eforturile axei Rusia-China de a diminua supremaţia Occidentului în lumea financiară şi în economie, s-a dublat ca număr prin includerea, de la 1 ianuarie, a Arabiei Saudite, Iranului, Emiratelor Arabe Unite, Egiptului şi Etiopiei.

    Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a anunţat că peste 30 de ţări şi-au exprimat interesul de a stabili legături cu BRICS. Puţine au fost invitate să participe la recentul val de extindere, iar dintre acestea doar Argentina a refuzat propunerea. Lista noilor veniţi include mai multe nume problematice pentru Vest. Decizia Arabiei Saudite, cel mai mare exportator de petrol şi liderul OPEC, ridică cele mai multe întrebări.  Intrarea acestui stat în BRICS, alături de vechii membri Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, s-a întâmplat când saudiţii şi Israelul negociază fără publicitate un acord de pace care va fi lubrifiat cu un tratat de apărare între SUA şi Arabia Saudită, notează The Wall Street Journal. Prin urmare, de ce liderul saudit Mohammed bin Salman ar pune aceste alianţe în pericol prin aducerea ţării sale în BRICS?

    La începuturile sale, grupul statelor emergente se axa mai mult pe încurajarea creşterii economice. Dar în ultimii ani, sub conducerea Chinei şi Rusiei, BRICS a evoluat într-un bloc diplomatic care să contracareze influenţa occidentală. Grupul ar dori să creeze un sistem global alternativ de finanţare mai puţin dependent de dolarul american pentru tranzacţii şi mai puţin vulnerabil la sancţiunile occidentale.

    Preşedintele chinez Xi Jinping, în special, a insistat ca BRICS să se extindă pentru a-şi spori puterea împotriva SUA şi aliaţilor săi. Anul trecut, grupul a lansat invitaţii către Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Iran, Etiopia şi Argentina. Noul preşedinte argentinian Javier Milei a refuzat invitaţia, ceea ce arată o bună judecată, având în vedere cât de mult are nevoie ţara sa de finanţare occidentală. BRICS nu-i aduce nimic.

    Nu acelaşi lucru se poate spune despre judecata saudiţilor. Negocierile privind o apropiere între Regat şi Israel au fost puse pe pauză de când a izbucnit războiul Israel-Hamas, pe 7 octombrie. Dar sursele WSJ spun că ambele părţi ar dori să reia discuţiile după ce războiul se încheie, iar negocierile sunt finalizate în proporţie de 70%.

    Saudiţii doresc ca stabilitatea Orientului Mijlociu să se concentreze pe modernizare şi dezvoltare economică. Esenţială pentru această stabilitate este o garanţie de securitate din partea SUA, asemănătoare cu ceea ce are Washington cu Australia şi Japonia. Aceasta ar fi o asigurare împotriva eventualelor agresiuni irano-şiite.

    Întrebarea este de ce o ţară care caută o astfel de garanţie s-ar alinia unui bloc de naţiuni care include acum Iranul, Rusia şi China, principalii adversari geopolitici ai Americii. Rusia – a se înţelege Vladimir Putin – este preşedintele BRICS în 2024. Acest lucru trimite un mesaj deloc liniştitor senatului SUA, care ar trebui să aprobe tratatul de apărare cu 67 de voturi. Aceste voturi nu vor fi uşor de obţinut având în vedere ostilitatea din stânga democrată faţă de prinţul moştenitor saudit.

  • Bilanţul atacurilor aeriene ucrainene asupra oraşului rusesc Belgorod a crescut la 22 de morţi

    „Din păcate, spre marea noastră durere, numărul celor care au murit în urma atacului de ieri asupra Belgorodului a crescut”, a declarat Viaceslav Gladkov, guvernatorul regiunii.

    Trei copii se numără printre cei ucişi şi 109 persoane au fost rănite, a declarat Gladkov pe Telegram.

    Gladkov a declarat duminică că atacul a avariat 30 de clădiri de apartamente, precum şi mai multe case şi maşini.

    Ambele părţi neagă că au vizat civili în războiul pe care Rusia l-a lansat împotriva vecinului său în februarie 2022. Potrivit Naţiunilor Unite, peste 10.000 de civili au fost ucişi în Ucraina şi aproape 60 de persoane în interiorul Rusiei.

    La câteva ore de la atacul asupra Belgorodului, Rusia a lansat mai multe valuri de atacuri aeriene asupra Harkovului, rănind cel puţin 21 de persoane şi avariind clădiri rezidenţiale, au declarat oficialii ucraineni.