BusinessMagazin

Tag: retail

  • Iorgu, CBRE: Există spaţiu pentru un nou centru comercial, iar mallurile trebuie să se remodeleze

    „România are un stoc de retail care a ajuns deja la maturitate. Practic, peste 58% din stocul de retail a depăşit zece ani, asta fiind o vârstă critică la care centrele comerciale sunt într-un moment în care au nevoie de diverse variante de redezvoltare”, a afirmat Răzvan Iorgu, managing director CBRE România, compania care asigură administrarea Sun Plaza.

    „Există loc pentru centrele de cumpărături. Ne aşteptăm ca Promenada să îşi dezvolte proiectul. Dacă analizezi densitatea pe metru pătrat, există loc pentru construcţie şi există loc pentru produse de calitate”, a adăugat Iorgu, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Consumatorii români preferă centrele comerciale de mari dimensiuni. Potrivit studiilor CBRE, 70% aleg aceste destinaţii, cu mult peste media europeană care se situează la 47%. Mai mult, vizitatorii sunt atraşi de activităţile disponibile de shopping, dorindu-şi, în acelaşi timp, şi soluţii pentru activităţile lor zilnice. Totodată, 40% dintre aceştia consideră că opţiunile de entertainment reprezintă principalul factor de alegere a unui centru comercial. De asemenea, 50% din consumatori nu sunt loiali unui centru.

    Peste 25 de magazine se vor deschide publicului pe 28 septembrie, în cadrul centrului comercial Sun Plaza, odată cu finalizarea etapei a doua a lucrărilor de remodelare efectuate de către compania de investiţii imobiliare IMMO AG, proprietarul centrului comercial.

    Noua zonă reconfigurată din cadrul Sun Plaza însumează 5.500 de metri pătraţi de spaţii comerciale, închiriate în totalitate.

    Noile magazine sunt dispuse pe două niveluri ale centrului comercial şi includ Lego şi Forever 21, buticul Men’s Cave, LC Waikiki, Pepco, NYX, Pandora, MAC, Sabon, Melkior, cafenele şi spaţii de servicii, precum frizeria pentru copii Dolphy sau o reprezentanţă RCS&RDS.

    Sun Plaza înregistrează un grad de ocupare de 100%, în timp ce peste 90% din spaţiul care va fi inaugurat în 2018 este deja pre-închiriat.

    Reconfigurarea Sun Plaza este concepută de către arhitecţii şi inginerii din ATP Viena, companie de proiectare integrată. Contractantul local desemnat pentru lucrările de construcţie este Bog’art, companie de construcţii din România, iar coordonarea proiectului este asigurată de către Optim Project Management.

  • 11.500 de comercianţi acceptă plata cu cardurile de masă Sodexo; 35% din totalul tichetelor de masă sunt emise în format electronic

    De la lansarea tichetelor de masă electronice Gusto Pass pe piaţa din România, Sodexo a distribuit aproximativ 240.000 de carduri pentru angajaţii companiilor partenere, din industrii precum: IT, telecomunicaţii, e-Commerce, Business Process Outsourcing (BPO) şi call center, automotive, bunuri de larg consum, transporturi. 

    „Introducerea şi răspândirea utilizării cardurilor de masă Gusto Pass continuă să aducă o serie de beneficii, atât pentru companiile care au migrat la acest format, ajutând la reducerea eforturilor logistice prin eliminarea distribuţiei personale a tichetelor, cât şi pentru anagajaţi, cărora le oferă o alternativă simplă şi în pas cu tendinţele de digitalizare la plata meselor la restaurante, pizzerii, firme de catering, cantine sau a alimentelor la comercianţi.

    În această direcţie de digitalizare a proceselor, inclusiv a plăţilor cu cardul, tichetele de masă electronice contribuie la educarea pieţei, atât a comercianţilor, care utilizează un POS la acceptarea plăţilor cu carduri de masă, cât şi a angajaţilor, care, în acest context, îşi schimbă comportamentul de a utiliza cu precădere cash”, declară Sven Marinus, CEO Sodexo Benefits & Rewards Services România. 

    Cardurile de masă nu permit retragerea de numerar de la ATM-uri, astfel că angajaţii care le utilizează sunt mai predispuşi să menţină comportamentul de a face plăţi cu cardul inclusiv pentru alte tipuri de carduri.  Toate cardurile de masă Sodexo Gusto Pass sunt emise sub licenţa MasterCard, încorporează tehnologia chip & pin şi sunt contactless. Plăţile contactless reprezintă 80% din totalul tranzacţiilor realizate cu cardurile de masă Sodexo Gusto Pass.

    „Continuăm extinderea reţelei de afiliaţi, atât pentru voucherele de masă electronice, cât şi pentru cele tipărite, menţinându-ne astfel poziţia de lider la nivel naţional şi dorim să oferim, pe lângă acoperire geografică extinsă, cele mai bune şi diversificate opţiuni pentru utilizarea tichetelor de masă Gusto Pass, în cele mai mari reţele de hipermarketuri şi supermarketuri, restaurante şi alte locuri de luat masa. Aceste lucruri reprezintă o prioritate pentru Sodexo încă din momentul în care am dezvoltat cardul Gusto Pass, sub umbrela Technology for Humans”, declară Adina Popa, Director de Marketing şi Dezvoltare la Sodexo Benefits & Rewards România.

    Cardurile de masă Sodexo Gusto Pass pot fi utilizate în toate marile reţele comerciale de retail şi în HORECA, în unităţi precum Ana Pan, City Grill, Hanu’ lui Manuc, Hanul Berarilor Interbelic, La Mama, Pizza Hut, Salad Box, Subway, Starbucks,  şi multe altele, dar şi în magazine de proximitate.

    Voucherele de masă în format electronic au reglementări fiscale identice tichetelor de masă pe hârtie. Astfel, cu tichetele de masă Gusto Pass de la Sodexo, indiferent de format, angajatorul beneficiază de 100% deductibilitate şi scutire de taxe.

    În prezent, valoarea nominală maximă a tichetului de masă este de 15,09 lei.

    La nivel internaţional, grupul Sodexo oferă 65%-70% din volumele sale de tichete pe carduri.

  • La 35 de ani, are un rol important în menţinerea poziţiei de lider de piaţă a uneia dintre cele mai mari companii din România

    De asemenea, este responsabil de elaborarea şi armonizarea, la nivel tactic, a operaţiunilor de retail ale OMV şi Petrom în România, Bulgaria, Serbia şi Moldova, asigurând şi consolidând prin acestea poziţionările pe piaţă ale celor două mărci din portofoliul companiei. Echipa pe care o coordonează are 83 de membri – dintre care 62 îşi desfăşoară activitatea în sediu, iar 21, pe teren.

    Nicolaescu a absolvit Facultatea de Comerţ şi Turism a Academiei de Studii Economice din Bucureşti (2000-2004) şi şi-a început cariera încă din perioada facultăţii, ca junior accountant şi trezorier la OMV România Mineraloel (2001-2004). Apoi, a evoluat treptat în cadrul companiei trecând prin funcţii precum area sales retail manager (2004-2006), sales manager retail (2007-2010), şef al vânzărilor de retail la OMV – Petrom V, iar în 2013, şef al vânzărilor operaţionale din cadrul OMV Petrom. În funcţia actuală a fost numit în 2013. „În acest moment, sunt foarte entuziasmat de rolul meu în compania în care mă aflu şi nu aş dori să schimb nimic. Totuşi, dacă m-aş gândi la o schimbare, aş încerca o nouă oportunitate într-o companie de stat, pe care să o restructurez şi să reuşesc să o fac profitabilă”, spune el referindu-se la viitorul parcursului său profesional. Nu exclude nicio implicare antreprenorială: „Cred că singura direcţie de business pe care aş alege-o ar fi lansarea propriului restaurant care să obţină stele Michelin, având în vedere pasiunea mea pentru gastronomie.”

    ADRIAN NICOLAESCU

    35 DE ANI

    SENIOR HEAD OF RETAIL MANAGEMENT ROMÂNIA PETROM, OMV PETROM

    VÂNZĂRI ÎN 2016: 16,247 MLD. LEI   /   VÂNZĂRI ÎN 2015: 16,145 MLD. LEI

    PROFIT NET ÎN 2016: 1,038 MLD. LEI   /   PROFIT NET ÎN 2015: 690 MIL. LEI

    NUMĂR DE ANGAJAŢI 2016: 14.769

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • Cine este tânărul care conduce activităţile primelor malluri deschise în Bucureşti

    După ce a absolvit Facultatea de Administrarea Afacerilor la Universitatea Marmara din Turcia (1999-2004), şi-a început cariera ca audit manager la PricewaterhouseCoopers Turcia, în 2004. A lucrat timp de şase ani în această funcţie, iar apoi a făcut pasul spre piaţa serviciilor financiare, ca vicepreşedinte şi CFO al Credit Europe Leasing IFN, rol pe care l-a avut timp de aproximativ un an. S-a mutat în Bucureşti şi a devenit CFO al Anchor Group în martie 2012, iar după aproximativ trei ani a devenit directorul general al companiei.

    De-a lungul carierei sale, Yildirim a observat că o echipă puternică poate îndeplini orice obiectiv, aspect pe care l-a constatat atât în audit, cât şi în imobiliare: „Ambele se bazează pe lucrul în echipă, nu pe un one man show”. Din rândul celor mai mari reuşite, enumeră implicarea sa într-un proiect pentru un IPO (ofertă publică iniţială) într-unul din cele mai mari trusturi de investiţii în imobiliare din Turcia. „În doar un an, eu şi echipa de 20 de persoane al cărei manager de proiect eram am reuşit să finalizăm IPO-ul cu succes.”

    De asemenea, în România, finalizarea renovărilor celor două centre comerciale din portofoliul Anchor Group (Plaza România şi Bucureşti Mall) a avut o importanţă semnificativă pentru el. „Acum ne bucurăm de rezultatele produse de acest efort susţinut: optimizăm mixul de chiriaşi, creştem traficul şi rata de ocupare.” Finalizarea procesului de renovare a ambelor malluri a durat doi ani şi a fost o premieră pe piaţa locală, pentru că ambele centre comerciale erau funcţionale. „Faptul că am ales soluţia cea mai dificil de implementat a avut un efect pozitiv: 28 de noi magazine s-au deschis în Plaza Romania şi 23 în Bucureşti Mall.” Totodată, Anchor Group se concentrează pe dezvoltarea a două ansambluri rezidenţiale, care vor include aproximativ 400 de apartamente.

    AFFAN YILDIRIM

    36 DE ANI

    DIRECTOR GENERAL, ANCHOR GROUP

    CIFRĂ DE AFACERI NETĂ 2015: 34 MIL. EURO   /   CIFRĂ DE AFACERI NETĂ 2016: 35 MIL. EURO

    NUMĂR DE ANGAJAŢI: 131

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.

     

  • GFK: În România, retailul creşte peste media europeană

    Puterea de cumpărare în 2016: Cea mai mare creştere, în Europa Centrală şi de Est

    Reducerea şomajului şi o uşoară creştere a veniturilor au avut un impact favorabil în multe domenii. În 2016, consumatorii din UE au avut un venit mediu de 16,153 € de persoană pentru consum, chirie, economii şi contribuţii pentru pensii, o putere de cumpărare nominală mai mare cu +0,7% faţă de ​​anul anterior. Este important de remarcat faptul că diferenţele de curs valutar au o influenţă negativă, în special prin devalorizarea lirei sterline britanice. Ţările din Europa Centrală şi de Est au avut cele mai mari rate de creştere.

    Chiar dacă în creştere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herţegovina, Macedonia, Albania şi, partial, Turcia. Regiunile ţării unde puterea de cumpărare înregistrează un mic salt faţă de restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Arad, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş.

    Prognoza cifrei de afaceri aferente retailului din spaţiile comerciale pentru 2017: Creştere economică robustă pentru ţările UE

    GfK estimează o creştere de 1,5% a afacerilor din retail. Dacă excludem Marea Britanie, cifra ajunge la peste 2%. Ţările campioane de anul trecut sunt în prim-plan şi în 2017. În special România (aproape 10%) şi Ungaria (în jur de 6%) au rate de creştere dinamice. GfK estimează o creştere între 4 si 5,5% pentru Croaţia, Bulgaria şi ţările baltice, iar în Polonia puţin peste  5%, graţie aprecierii zlotului polonez, precum şi creşterii veniturilor şi a preţurilor. După un declin de doi ani, retailerii din Grecia pot respira uşuraţi datorită unei creşteri de un procent prognozat pentru 2017.

    Ponderea cheltuielilor populaţiei în retail din cheltuielile totale: Creşterea puterii de cumpărare se reflectă doar parţial

    Tendinţa de declin a ponderii cheltuielilor populaţiei Europei în retail a continuat şi în 2016. Cifrele arată că această cotă este de 31% în 2016 faţă de 31,4% anul precedent. Europenii investesc o pondere din ce în ce mai mare din venitul lor în sănătate, gastronomie şi întreţinere.

    Inflaţie: Preţurile cresc treptat

    La +0,3%, creşterea preţurilor în 2016 abia dacă a depăşit inflaţia zero care a caracterizat 2015. Unsprezece dintre statele europene chiar au înregistrat deflaţie anul trecut. A fost în special cazul ţărilor din Europa de Est şi de Sud-Est. Printre ele se numără şi România cu o deflaţie de 1,2% în 2016 şi o inflaţie prognozată pentru 2017 de 1.6%.

    Comisia Europeană prognozează o rată a inflaţiei de 1,8% pentru 2017. Consumatorii estonieni (+2,8%) şi cei britanici (+2,5%) par a fi cei mai afectaţi anul acesta.

    Profitabilitatea spaţiilor comerciale: Dezvoltarea inegală a spaţiilor de retail

    Pe ansamblu, profitabilitatea a crescut în UE cu aproape un procent în 2016. Pentru că şi populaţia a crescut în acelaşi interval de timp, profitabilitatea spaţiilor a crescut cu 0,4%, ajungând la o medie de 1.17m² pe cap de locuitor. Dar valorile diferă foarte mult de la o ţară la alta. Austria şi Olanda nu au reuşit să atingă aceleaşi valori la acest capitol în 2016, comparativ cu anul precedent. Chiar şi aşa, aceste două ţări împreună cu Belgia continuă să aibă cea mai mare profitabilitate pe cap de locuitor a spaţiilor comerciale între ţările UE luate în considerare de studiu. Ratele de profitabilitate au crescut în Europa Centrală şi de Est pe fondul unei mai bune stări de spirit a consumatorilor şi a ratelor predominant peste medie de creştere a retailului. Extinderile şi deschiderile de magazine de mari dimensiuni au contribuit de asemenea la creşterea profitabilităţii spaţiilor de retail în Spania şi Italia.

    Ca şi anul anterior, cele mai mari rate de profitabilitate au venit din Luxemburg, Elveţia şi Norvegia, iar cele mai mici din Ucraina – care înregistrează doar 27% din profitabilitatea Luxemburgului.

    În România, spaţiul comercial aferent unui locuitor se află încă sub media europeană, la 0,7 m², şi cu o profitabilitate de sub 2500 eur/m².

    „Europa navighează în prezent în ape tulburi“, explică Antje Hille, GfK retail expert. „Coeziunea Uniunii Europene a fost pusă la încercare de mai multe ori în 2016. Alături de problemele recurente – criza refugiaţilor şi terorismul – noile provocări au fost reprezentate de Brexit, de creşterea tendinţelor naţionaliste în aproape toate statele membre şi de tensiunile politice din Turcia. În ciuda acestor evoluţii, economia europeană s-a dovedit robustă. Consumul privat în Europa reprezintă un stimul important pentru dezvoltarea economică. Retailul a profitat, chiar dacă ratele de creştere actuale au fluctuat substanţial între statele europene analizate.”

    Despre studiu

    Cifrele comunicate de GfK pentru cifra de afaceri şi puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu 2016 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană). 

  • LOVITURĂ de proporţii pentru H&M în România. Anunţul care a lăsat mască pe toată lumea

    România a fost încă de dinainte de anii ’90 una dintre cele mai importante destinaţii de producţie pentru marile branduri atât mass market, cât şi de lux. În ultimul deceniu însă pieţele din Asia au crescut puternic mizând pe salarii ce scad până la sub 100 de euro pe lună. În acest context România a pierdut teren. Totuşi, H&M, unul dintre cei mai mari retaileri la nivel mondial, a primit o lovitură serioasăs pe piaţa din România, după ce…

     

    LOVITURĂ de proporţii pentru H&M în România. Anunţul care a lăsat mască pe toată lumea

  • Colliers lansează o nouă linie de business pentru dezvoltatorii de retail

    Divizia Retail Services este coordonată de Simina (Istrate) Niculiţă, care are o experienţă de peste 12 ani în piaţa imobiliară, perioadă în care s-a ocupat atât de închirierea, cât şi de vânzarea de centre comerciale.

    Tehnologia care a facilitat dezvoltarea comerţului online şi digitalizarea băncilor şi a serviciilor, generaţia Millennials, care reprezintă 40% din forţa de muncă şi care caută un mix de funcţiuni bazat pe comoditate şi trăirea unor experienţe aparte sunt doar câteva dintre noile provocări ale pieţei de retail.

    Echipa de Retail Services va fi formată din nouă persoane, specialiştii în leasing şi consultanţă, investment, reseach şi terenuri.

    Simina Niculiţă  face parte din echipa Colliers International de 12 ani. După ce a început ca şi consultant în cadrul departamentului de rezidenţial, unde a intermediat tranzacţii de portofolii de apartamente de peste 150 milioane de euro, ulterior, s-a alăturat echipei de retail ca Director Asociat.

    În calitate de consultant pe piaţa de retail, Simina a fost implicată în serviciii de consultanţă şi închiriere a centrelor comerciale în dezvoltare Gold Plaza Baia Mare, Cora Bacău, Mega Mall Bucureşti, Focşani, Satu Mare şi Târgu Mureş, precum şi în îmbunătăţirea mixului de chiriaşi pentru proiectele existente City Park Constanţa, Liberty Center, Cora Lujerului sau Colloseum. De asemenea, Simina a fost responsabilă cu intermedierea unor tranzacţii importante pe segementul de spaţii stradale, printre care se numără H&M Lipscani, Koton Unirea şi COS Calea Victoriei.

    În toată această perioadă, a lucrat cu majoritatea chiriaşilor şi proprietarilor din piaţa de retail, acumulând cunoştinţe detaliate în domeniu, care au dus la o tranziţie către domeniul de investment, unde a fost implicată în încheierea tranzacţiei Auchan Titan, precum şi a altor tranzacţii de retail care sunt în desfăşurare, dar şi a unor clădiri de birouri, ca Phoenix Tower şi Construdava.

  • Daţi clic aici!

    Daţi clic pentru cea mai frumoasă localitate din România, pentru staţiunea care rivalizează cu Santorini şi găsiţi nişte sate, comune, oraşe care încearcă să reînvie un turism care nu va mai veni niciodată.

    Titlurile care anunţă povestea unei fete care s-a îmbogăţit de tânără stând acasă intră în aceeaşi categorie.

    De foarte multe ori sunt şi eu victima clicului sau a ferestrelor care apar de nicăieri când ţi-e lumea mai dragă şi îţi taie din elanul cititului.

    În mod cert, aveţi pretenţia de la Business Magazin şi de la ZF să nu găsiţi astfel de titluri, şi poate astfel de articole.

    Dar dacă aţi avea de ales între un titlu care spune că o pisică s-a salvat miraculos şi un titlu sec care anunţă scăderea ROBOR-ului, indicatorul de referinţă pentru dobânzile la credite, 101% dintre voi aţi da clic să vedeţi ce face pisica. Sau primul clic va fi pe pisică şi apoi pe ROBOR.

    De Robor, care vă calculează dobânda pe care o aveţi de plătit la bancă, nici nu vă atingeţi. Dacă am da titlul ”Criză pe piaţa interbancară, creştere spectaculoasă a Robor-ului. Veţi plăti mai mult la bancă. Ce face Isărescu?“, sigur aţi da clic. Contează prea puţin că Robor-ul a crescut de la 0,8% la 0,83%.

    Nu vrem să vă înşelăm, dar natura umană a voastră, a noastră, ne face să dăm clic pe lucrurile mai spectaculoase, mai nonconformiste, pe cuvintele mai tari – şoc, groază, cădere, prăbuşire; vă puteţi alege voi cuvintele.

    Credeţi că noi, românii, suntem diferiţi de americani sau britanici? De ani de zile citesc The Wall Street Journal şi Financial Times şi mi-am format obiceiul de a mă uita în dreapta pe site-urile lor, unde sunt cele mai citite articole, cele mai vizionate, cele mai share-uite.

    Orice ştire legată de Alzheimer, fitness, divorţ, unde să stai în avion dacă vrei să ai o şansă în caz de prăbuşire, cum să comunici mai bine în doi, cum să te comporţi dacă ai fete adolescente, ce a mai făcut Donald Trump, ce pantofi poartă Melania Trump, cum este sexul peste 50 de ani (la vârsta de 50 de ani), care sunt bolile zilei (cancerul produce întotdeauna emoţie) bate orice altceva.

    Poţi să scrii pagini întregi despre dobânzi sau cursul dolarului, despre luptele din Uniunea Europeană, despre mugurii unei noi crize, nu ai nicio şansă în faţa costumului de 450 de euro purtat de Emmanuel Macron în ziua în care a preluat mandatul de preşedinte al Franţei.

    Şi nu este o ştire de cancan.

    Internetul ne dă posibilitatea să aflăm despre noi, cum suntem, cum simţim, ce ne interesează cu adevărat să citim, la ce ne uităm în realitate, nu ceea ce spunem în sondaje sau în public. Citim despre dobânzi, despre cum merge economia lumii, despre deficite bugetare, despre ce fac marile companii, mai ales dacă lucrăm la vreuna dintre ele în România; dar înainte ne uităm la Melania Trump, ce rochie a purtat la învestitura soţului la Casa Albă, sau la pantofii lui Vladimir Putin, asta dacă nu dăm clic să vedem cum a cântat temutul preşedinte rus la pian. Nu încercaţi să spuneţi altceva, pentru că netul ştie sigur pe ce aţi dat prima dată clic.

    ”De câte vizualizări ai nevoie pe YouTube pentru a câştiga salariul minim pe economie în România“ a avut un reach pe Facebook-ul ZF de peste 50.000 de persoane (comentariul unui cititor de pe Facebook – Deci câte?). ”Cererea de programatori sparge toate recordurile: 3.000 de euro dacă recomanzi un IT-ist bun“ a avut un reach de 30.000 de persoane.

    Articolul ”Roger Ailes, unul dintre cei mai controversaţi magnaţi media şi fostul şef al Fox News, a murit la vârsta de 77 de ani. Anul trecut şi-a părăsit «regatul» de la Fox News după un scandal sexual zguduitor“ a avut un reach de peste 110.000 pe Facebook şi 73.000 de vizualizări pe site-ul ZF. |n condiţiile în care cei mai mulţi dintre voi nu aţi auzit de Roger Ailes.

    Întotdeauna o ”moarte“ (cele mai citite articole de pe Wall Street Journal, FT, Bloomberg şi la noi, conform datelor de mai sus) va atrage un clic mai mult decât majorarea salariilor, să spunem, pentru că are mai multă emoţie decât o cifră seacă de 5%, care mai mult vă enervează decât vă determină să deschideţi o sticlă de şampanie. Pentru cei care vreţi să vedeţi cum funcţionează netul, cum se dau titlurile, cum se pun crossurile, cum se pun postările pe Facebook, pentru cei care vreţi să aflaţi ce citiţi voi şi noi, când anume (orele, zilele din săptămână şamd), sau alte detalii, sunteţi invitaţii mei la ZF şi Business Magazin. Veţi avea parte de o experienţă unică, un internship fabulos, unde veţi înţelege de ce ”daţi clic aici!“

  • România nu are de lucru pentru românii cu înaltă calificare care lucrează în afară

    Pentru cei care au joburi specializate, în industrie, inginerie, energie – unde salariile sunt mai mari la limita superioară – nu prea există joburi. Sau dacă există, acestea sunt date ca pe vremea comunismului, respectiv trebuie să cunoşti pe cineva de la HR pentru a putea să te angajezi.

    Pentru românii din afară, care au specializări înalte, companiile din România nu sunt chiar atât de darnice în privinţa poziţiilor deschise.

    Un cititor, comentând un articol pe care l-am scris acum două săptămâni, spune:

    ”Nu împărtăşesc deloc opiniile autorului privind realitatea pieţei forţei de muncă din România. Dacă există mereu poziţii deschise în retail pentru cine este dispus să ridice de 100 de ori pe zi câte 25 kg, cât permite legea, sau să împletească cabluri «la bandă» pentru 250 de euro, nu înseamnă deloc un deficit al pieţei forţei de muncă. O analiză atentă ar trebui să caute zona de medie şi înaltă calificare, unde dispariţia industriei a creat generaţii întregi de şomeri cu diplomă care lucrează de multe ori lucruri sub nivelul lor de calificare sau, mai simplu, au preferat să plece. Să luăm exemplul meu. Sunt din Bucureşti şi lucrez în străinătate de ani de zile ca inginer de calcule de rezistenţă pentru Oil & Gas, industria chimică şi nucleară. Caut de luni de zile să găsesc de muncă în ţară. Firmele nici măcar nu mă sună pe Skype sau să-mi răspundă la mesajele de aplicare, şi vorbesc de firme de top, multinaţionale care produc pentru toată lumea etc. Şi atunci ce să cred, iar în cazul meu ce să fac? Să las un job de mii de euro lunar şi să mă întorc în ţară ca să lucrez în retail sau HoReCa? România nu are şomaj 0 în zona de vest a ţării… ba din contră. Milioanele de expaţi care lucrează în afară şi sutele de mii de pensionari anticipaţi ar trebui considerate în statisticile forţei de muncă disponibile, dar nu neapărat în şomaj. Dacă economia se va diversifica şi cererea de specialişti (nu doar în IT) va creşte, aceşti oameni vor ieşi la suprafaţă.“

    Un alt român, care lucrează în străinătate pe o poziţie bancară, spune că şi-a trimis CV-ul la aproape toate băncile din România în încercarea de a găsi un post pe măsura competenţei, experienţei câştigate în afară. Rezultatul: zero. Nu l-a căutat nimeni de la HR mai mult decât să-i răspundă protocolar la e-mail: Mulţumim pentru interesul manifestat pentru banca noastră. Vă vom contacta noi în cazul în care apare ceva.

    Probabil că sunt mii de români care au poziţii bune în străinătate, lucrează pe câteva mii de euro, dolari sau dolari canadieni, dar care ar încerca să revină în ţară în cazul în care ar găsi un job convenabil. Poate nu la acelaşi nivel salarial, dar nici la salariul minim pe economie.

    Pe această piaţă a poziţiilor medii şi de top nu există o cerere atât de mare. Economia şi businessul din România nu au crescut atât de mult încât să genereze poziţii superioare, cu salarii de peste 1.500 de euro pe lună, care să constituie un argument pentru românii care lucrează în străinătate să se gândească la România.

    România este o ţară low-cost pentru investiţiile străine, unde nivelul salarial contează cel mai mult. Sunt prea puţine fabrici, capacităţi de producţie care au nevoie de oameni cu înaltă calificare; or aceste poziţii sunt mai bine plătite.

    Curelele şi volanele pentru maşini sunt făcute în România, dar maşinile sunt asamblate în Polonia, Cehia, Germania, Franţa, Belgia, Olanda etc.

    Cu excepţia cererii din IT, de programatori, developeri, testeri, care depăşeşte oferta, nu sunt alte sectoare care să aibă nevoie de oameni specializaţi, cu o calificare superioară. Sau sunt, dar salariile oferite nu sunt atât de mari precum speranţele celor care au terminat o facultate în inginerie, în petrol şi gaze, în chimie sau metalurgie etc.

    Conform datelor statistice, numai 250.000 de români au salarii de peste 1.000 de euro lunar şi numai 10.000 de români au salarii de peste 2.000 de euro (10.000 de lei net).

    4,5 milioane de români din 4,7 milioane de angajaţi au salariul lunar sub 1.000 de euro pe lună.

    Pe de altă parte, există oameni care constată, dezamăgiţi, că poziţiile superioare din companii, din multinaţionale, dar şi din firmele româneşti antreprenoriale sunt închise, nu sunt puse la concurs, sunt date pe sub masă şi există o cumetrie între şefii de HR şi firmele de recrutare pentru plasarea unor anumiţi candidaţi.

    România a evoluat şi din acest punct de vedere, al înţelegerilor dintre directorii de HR şi companiile de recrutare: un job de câteva mii de euro pe lună nu poate fi dat oricărei persoane care şi-a trimis un CV, nu?!

  • Reteta succesului: cum să faci 335 mil. lei în România vânzând produse de la 1,99 lei

    Pepco a ajuns deja la aproape 120 de magazine în toată ţara.Discounterul polonez, care s-a impus pe piaţă datorită politicii sale de preţuri mici, a obţinut anul trecut un profit net de peste 50 mil. lei, deci o marjă netă de 16%, peste media industriei. Mai mult, compania a ajuns şi la 800 de salariaţi.