BusinessMagazin

Tag: restaurante

  • Taco Bell angajează manageri cu salarii de 100.000 de dolari. Proprietarii americani încep să ia decizii disperate pe fondul unei rate mici a şomajului şi a lipsa forţei de muncă din sectorul restaurantelor de tip fast food

    Salariul de şase cifre nu este oferit de un restaurant sofisticat, ci de lanţul de fast food-uri Taco Bell. În timp ce piaţa muncii din Statele Unite devine tot mai dură, compania pariază pe faptul că salariile tot mai mari vor atrage angajaţi noi şi îi vor menţine pe termen lung în interiorul echipei, conform Bloomberg.

    Lanţul de fast-food-uri, deţinut de The Yum! Brands, va iniţia un proiect de creştere a salariului pentru mai multe restaurante selecte din Statele Unite şi va încerca să implementeze o poziţie pentru angajaţii ce vor să acumuleze experienţă de leadership, dar nu vor să se afle într-o poziţie de management. Salariile actuale pentru managerii generali din cadrul Taco Bell variază între 50.000 şi 80.000 de dolari, potrivit companiei.

    Iniţiativa luată de conducerea companiei reflectă rata de influenţă pe care o are nivelul scăzut al şomajului asupra lanţurilor fast food, văzute timp de decenii drept chintesenţa job-urilor cu salarii mici. Mai mulţi proprietari de lanţuri de acest gen au declarat că lipsa forţei de muncă le răneşte din plin afacerile.

    În noimebrie 2019, rata şomajului în Statele Unite scădea la 3,5%, egalând un record vechi de 50 de ani, în timp ce creşterile salariale raportate la orele de muncă lucrate au continuat să crească şi să întreacă aşteptările pieţei.

     

     

     

  • Povestea tânărului care a dat lovitura şi a deschis peste 100 de restaurante după ce a părăsit Wall Street-ul la 30 de ani

    Steven Marks este un american care a ajuns la doar 23 de ani în echipa fondului de investiţii condus de legendarul investitor american Steve Cohen – unul dintre joburile de vis pentru cei care încearcă să lucreze în „jungla” de pe Wall Street – însă el a părăsit echipa câţiva ani mai târziu şi a fondat Guzman y Gomez, unul dintre cele mai mari lanţuri mexicane de restaurante din Australia, potrivit CNBC.

    După doar patru ani în echipa lui Cohen, Marks activa într-unul dintre birourile de tranzacţionare din Londra, însă până a ajuns la vârsta de 30 de ani a realizat că vrea să îşi schimbe jobul sau să înceapă un business pe cont propriu.

    „Oamenii cred că trebuie să alegi o singură carieră şi să o păstrezi toată viaţa, însă nu este aşa”, spune Steven Marks.

    Astfel, Marks a decis să se mute în Australia, unde avea să îşi încerce visul.

    De la manager de fond la fondator

    Acum, 17 ani mai târziu, Marks este co-fondatorul şi CEO-ul Guzman y Gomez, unul dintre cele mai mari lanţuri de restaurante cu specific mexican din Australia, care încearcă să concureze de la egal la egal cu Chipotle.

    „Iniţial, voiam să construiesc un hotel pe plajă”, îşi aminteşte Marks, povestind cum a dat peste ideea lanţului de restaurant din greşeală.

    Marks a pus bazele businessului în 2006, iar de atunci s-a extins cu 115 locaţii în Australia, Singapore şi Japonia.

    „Îmi era dor de mâncarea mexicană, iar în Australia nu prea aveau mâncare mexicană de calitate. Majoritatea oamenilor confundau fasolea neagră cu măslinele”, spune Marks.

    El a decis să investească tot ce a agonisit pe Wall Street în crearea unui brand despre care credea că va fi un success garantat.

    „Am atras cei mai buni angajaţi de la restaurantele din zonă şi am adus bucătari din Mexic”, spune Marks.

    Între timp, el a decis să colaboreze cu Robert Hazan, un prieten vechi de-al său din SUA, pentru a lansa împreună businessul.

    „Am crescut cu o atitudine foarte înclinată spre antreprenoriat şi ştiam că nu vreau doar să copies pe cineva. Motivul pentru care devii antreprenor este pentru că tu crezi că poţi face un anumit produs sau serviciu mai bine decât ce există deja în piaţă”, adaugă el.

    Astăzi, Marks vrea să extindă lanţul în SUA. Guzman y Gomez va deschide primul restaurant din SUA în Chicago la începutul anului 2020.

    Pentru asta, Marks spune că brandul se va concentra pe locaţii drive-through, încât trebuie să concureze în mod direct cu Chipotle şi Taco Bell.

    Însă antreprenorul american are încredere în brandul său – mai ales după ce a primit o investiţie de 44 milioane de dolari de la fondul TDM Partners în august 2018 pentru a-şi susţine expansiunea.

    „Când oamenii construiesc ceva, de obicei le este teamă de competiţie. Mie nu îmi este. Ştiu care sunt punctele tari ale businessului şi pe ce trebuie să mizez”, adaugă Steven Marks.

     

     

  • O afacere după o reţetă transmisă din tată în fiu


    „E o poveste de familie care depăşeşte cinci generaţii. În Argeş se face ţuică dintotdeauna, străbunicul, bunicul au avut cazanul satului. Ne-am gândit că e un produs pur românesc, autentic şi e păcat să nu îl scoatem în faţă, să-l vindem într-o sticlă premium”, a povestit Irina Mărăşoiu, implicată în business alături de fratele şi de tatăl ei.

    Elementele de brand, de la nume până la etichetă, au fost create de un designer, antreprenorii dorindu-şi să prezinte conceptul de familie.
    În portofoliul Pater sunt în prezent trei produse – ţuica de prună, rachiul de pere şi rachiul de struguri, iar planurile antreprenorilor sunt să lanseze şi un rachiu de gutui. În afară de struguri, care vin de la alţi furnizori, restul fructelor sunt produse în livezile familiei sau vin de la producători din zona Argeşului, una renumită pentru fructe. În 2018, producţia Pater a fost de 3.600 de sticle de ţuică de prune. Preţul unei sticle este de peste 160 de lei, înscriindu-se în segmentul premium.

    Pentru că familia avea deja cazanul de ţuică, dar şi livezile de pomi, investiţia iniţială a fost în jurul a 50.000 de euro şi a presupus crearea brandului şi a sticlelor. Irina Mărăşoiu povesteşte însă că dacă nu ar fi existat deja toată această infrastructură a producţiei, investiţia ar fi fost mult mai mare.

    Întreaga familie Mărăşoiu este implicată în business, inclusiv copiii, care aduc sticlele pentru îmbuteliere sau ajută la culesul fructelor.

  • BistroMar: Consumul de peşte pe piaţa HoReCa din Bucureşti a crescut cu circa 10% în primele zece luni din 2019

    Consumul de peşte din restaurantele bucureştene a crescut cu aproape 10%, în cele trei trimestre din 2019, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2018, potrivit reprezentanţilor BistroMar. Pe fondul acestei majorări de ansamblu, vânzările înregistrate de restaurant au fost mai mari cu 30% pe perioada verii, faţă de intervalul similar din 2018. Creşterea include atât vânzările de produse gătite şi servite în incinta restaurantului sau în regim take away (la pachet), cât şi cele de produs crud, din pescăria care face parte din BistroMar. În prezent, nişa restaurantelor din capitală care servesc în principal peşte şi fructe de mare este foarte mică, având o pondere de doar 1 – 2%, din total.

    Recent, BistroMar a fost evaluat şi inclus în cea de a doua ediţie pentru România a ghidului internaţional gastronomic Gault&Millau, care cuprinde o listă şi recenzii ale celor mai bune restaurante şi localuri POP (care oferă o atmosferă mai relaxată sau mai accesibilă decât cea din restaurante). Ghidul a fost fondat în Franţa în urmă cu 50 de ani, iar la ora actuală prezintă o selecţie cu cele mai bune localuri din peste 20 de ţări, situate pe cinci continente. Acestea sunt evaluate în funcţie de meniu, care reprezintă 70% din punctajul final, servicii, atmosferă, design, raport calitate-preţ etc.

    Recent, restaurantul s-a listat pe takeaway.com, iar în următoarea perioadă BistroMar pregăteşte şi lansarea serviciului de livrare la domiciliu, care vine în completarea celui de take away.

  • Cushman & Wakefield Echinox: Apetitul în creştere al românilor pentru restaurante şi cafenele va duce piaţa spre 5 miliarde de euro

    Sectorul de restaurante şi cafenele (food & beverage) din România a evoluat constant în ultimii ani, atât datorită creşterii salariilor şi a puterii de cumpărare, cât şi datorită numărului mai mare de străini care vizitează România pentru afaceri sau turism. Aceasta evoluţie se traduce şi printr-o competiţie tot mai acerbă a conceptelor, operatorii căutând să îşi atragă clienţii atât prin design, cât şi printr-o experienţă culinară memorabilă, spun reprezentanţii Cushman & Wakefield Echinox.

    Compania de consultanţă imobiliară a analizat evoluţia şi tendinţele pieţei de profil în raportul „Food and Beverage: Romania Market Report”, împărţind industria în şase segmente distincte: fast-food, cafenele, patiserii, resto-club-uri, fast casual şi fine dining. Raportul analizează 73 de operatori ce deţin aproximativ 700 de unităţi la nivel naţional şi au înregistrat o cifră de afaceri de 650 milioane euro în 2018, având o cotă de piaţă de circa 20% din piaţa de F&B din România, conform datelor Ministerului de Finanţe.

    „Toate cele şase categorii analizate au înregistrat evoluţii pozitive în perioada 2014-2018, creşterile medii anuale variind între 15,2% în cazul operatorilor de fine dining şi 32,7% în cazul cafenelelor, fapt ce demonstrează trendul eminamente crescător al pieţei de F&B la nivel naţional. Ne aşteptăm ca acest segment să îşi continue dezvoltarea în următorii ani, o creştere medie anuală de 10% ducând veniturile din industria de F&B dincolo de pragul de 5 miliarde euro până în 2022-2023”, spune Vlad Săftoiu, research analyst, Cushman & Wakefield Echinox.
    Cheltuielile de consum din România aferente sectoarelor de F&B şi ospitalitate înregistrează cele mai scăzute valori ca procent din consumul total per familie din Uniunea Europeană. Conform datelor Eurostat, doar 3,1% din totalul cheltuielilor populaţiei au fost destinate hotelurilor, restaurantelor şi barurilor în 2018, comparativ cu o medie de 8,8% în UE, 9,2% în Ungaria sau 9% în Cehia.
    Chiriile pentru unităţi food & beverage (100 mp) în principalele zone comerciale din Bucureşti variază între 35-45 euro/mp/lună în zona Floreasca Dorobanti şi ajung la 70-80 euro/mp/lună în cele mai performante centre comerciale, precum Băneasa Shopping City, Promenada Mall şi AFI Palace Cotroceni.
    Cererea este în creştere atât în Bucureşti, cât şi în marile oraşe regionale, dezvoltarea având loc atât în centre comerciale, cât şi în locaţii stradale.
    „Apariţia şi succesul restaurantelor fast-casual cu preţuri medii creează, de asemenea, baza pentru dezvoltarea altor proiecte de food hall, care vor cuprinde 10-15 operatori de restaurante în locaţiile de dimensiuni medii (3.000-5.000 mp GLA). Nu în ultimul rând, unităţile de F&B din centrele comerciale vor continua să prospere, pe baza cererii actuale. Viitoarele centre comerciale se bazează pe componenta de petrecere a timpului liber care urmăreşte să răspundă nevoii unei experienţe de shopping”, subliniază Bogdan Marcu, Partener Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

    Clădirile de birouri din Bucureşti şi marile oraşe regionale, precum şi proiectele de tip Food Hall sunt două zone ţintă vizate de operatorii de F&B în perioada următoare. Hub-uri de restaurante ce pot fi asociate conceptului de Food Hall se dezvoltă în Bucureşti, primele proiecte fiind livrate în 2019. Cel mai relevant proiect de acest gen este Agora Floreasca, un proiect ce constă în recondiţionarea fostei pieţe Floreasca, în cadrul căruia au fost amenajate şase spaţii noi pentru operatorii de F&B.
    Pe de altă parte, numeroşi operatori s-au extins în cele mai reprezentative proiecte de birouri din Bucureşti. Un astfel de proiect este Aviatorilor 8 din Piaţa Victoriei, care a reunit cinci operatori diferiţi – 5ENSI, French Revolution, Gastro Lab, Japanos şi Manufaktura The Coffee Shop.

    Un alt factor determinant în dezvoltarea industriei îl reprezintă şi platformele de comenzi online, care se vor extinde puternic în aproape toate judeţele. Progresul tehnologic şi lipsa de timp a tinerilor angajaţi au stimulat semnificativ dezvoltarea segmentului de food delivery. Operatori precum Uber Eats, Foodpanda sau Glovo au o prezenţă puternică în Bucureşti şi în marile oraşe regionale.

  • Cinci branduri internaţionale îşi încearcă încă o dată norocul pe piaţa locală. Toate pariază pe franciză

    Revenirea are loc în contextul în care economia creşte de câţiva ani, iar vioara întâi este consumul privat care a postat un avans de două cifre în 2016 şi 2017. Mai mult, şi în 2018 consumul a fost pe plus, deşi ritmul a mai încetinit. De altfel, toate cele patru branduri au ieşit din România invocând criza şi lipsa apetitului de consum al românilor.

    „Piaţa de mâncare şi cafea din România se află pe un trend ascendent, vedem oportunităţi de dezvoltare în viitor”, spune George Makridis, CEO al Green Break SRL, compania care operează restaurantele Gregory’s în România.

    Lanţul de restaurante originar din Grecia a revenit în 2018 pe piaţa locală după o pauză de câţiva ani, criza financiară fiind responsabilă pentru decizia grupului de a-şi concentra atenţia doar pe piaţa-mamă. Acum lanţul face o nouă încercare justificând decizia prin faptul că există potenţial de business.

    „Gregory’s are deja în România patru restaurante în principalele zone ale Bucureşti-ului – Pipera (clădirea Upground), Lipscani (centrul istoric), Băneasa Shopping City şi Mihai Bravu (în incinta unui magazin Kaufland). Ne pregătim pentru încă o deschidere în cartierul Militari, iar până la finalul anului sperăm să avem opt unităţi.” Acestea sunt unităţi proprii, însă din 2019 compania pregăteşte terenul pentru primele francize. George Makridis spune că sunt în plan 10 unităţi, pentru unele fiind deja semnate contractele pentru spaţii.

    Cea mai recentă revenire pe piaţa din România aparţine Burger King, gigantul american activ pe segmentul fast-food. Brandul a revenit local în sistem de franciză, fiind adus de grupul polonez AmRest, care deţine şi franciza Starbucks. Polonezii au un buget de investiţii de circa 200 mil. lei pentru următorii cinci ani.

    „Vrem ca în următorii cinci ani să ajungem la 50 de restaurante în România, vedem potenţial de dezvoltare pe această piaţă“, spunea recent Daniel Ryska, regional director pentru CE&SEE al Burger King. Mai mult, adăuga el, Amrest are deja experienţă cu Starbucks în România şi poate vedea rezultatele acestui brand.

    Pentru Burger King aceasta este a doua încer­care în România. Există şi branduri care au revenit local pentru a treia oară, cum este cazul Hugo Boss (modă) sau La Perla (lenjerie intimă premium), fiecare dintre ele fiind aduse de un francizat. Tot pe piaţa de modă revine şi grupul portughez Sacoor Brothers.

  • După restructurare, extindere: Lanţul de restaurante La Plăcinte merge cu un local la parterul clădirii de birouri Day Tower din zona Unirii

    Lanţul de restaurante La Plăcinte, intrat pe piaţa locală în toamna lui 2013, va deschide în următoarea perioadă un nou local la parterul clădirii de birouri Day Tower din zona Unirii. Acesta urmează a fi cel de-al optulea restaurant din Bucureşti, conform site-ului companiei.

    Clădirea de birouri a fost recent obiectul unei tranzacţii. Mai exact, Corporate Finance House Group, investi­tor cu sediul central în Liban, a cumpărat clădirea de birouri Day Tower din Bucureşti, dezvoltată de grecii de la Day Group şi finalizată la sfârşitul anului 2018.

    Aceasta este prima investiţie a grupului libanez în România.

    Day Tower este o clădire de birouri de clasă A, situată în apropierea Bibliotecii Naţionale a României şi a Tribunalului Bucureşti. Clădirea a fost închiriată integral de Enel din România, unul dintre liderii la nivel global în sectorul energetic, cu un contract de închiriere securizat pe termen lung.

    La parterul acestei clădiri este deja deschisă o cafenea Starbucks, restauran­tul La Plăcinte urmând a completa oferta HoReCa. Acesta este de altfel un model practicat de multe clădiri de birouri care încearcă să poziţioneze la parter mai multe tipuri de retaileri şi jucători din HoReCa.

    Lanţul de restaurante La Plăcinte are în prezent 8 unităţi în România, cu patru mai puţine decât acum doi ani, arată datele de pe site-ul propriu. Dintre acestea, şapte sunt în Bucureşti, iar un local este amplasat în Iaşi. Au fost închise, potrivit datelor ZF, restaurante în Sibiu, Braşov, Bucureşti şi Ploieşti.

    În primii ani de activitate, compania s-a extins puternic şi anunţa planuri ambiţioase pentru a acoperi atât Capitala, cât şi alte oraşe importante. Totuşi, în ultimii ani avântul s-a temperat.

    Reprezentanţii La Plăcinte sunt printre cei mai discreţi din piaţă, astfel că singurele informaţii disponibile sunt cele publice. Mai mult, în acest an Andrei Tranga, proprietarul „La Plăcinte şi Andyăs Pizza”, cel mai mare lanţ de restaurante din Republica Moldova, a fost reţinut de procurorii moldoveni pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale într-un dosar penal deschis pentru şantaj, transmite presa de peste Prut.

    Compania a intrat pe piaţa din România în toamna lui 2013 şi a crescut în primii ani de viaţă puternic, uneori chiar triplându-şi businessul. În 2018 însă, pentru al doilea an consecutiv, cifra de afaceri a companie a scăzut până la sub 22 mil. lei, cu circa 25% sub nivelul maxim, atins acum doi ani. Totodată, faţă de acel moment, numărul de salariaţi a scăzut la 182, cu 100 mai puţini.

    Businessul originar din Republica Moldova este operat de compania Andy’s Pizza, nume inspirat de un brand secund pe care Andrei Tranga îl are peste Prut. În urmă cu circa patru ani, antreprenorul moldovean care deţine businessul, a adus în România şi un al doilea format de business, pizzeriile Andy’s Pizza. Iniţial a fost deschis un local în centrul vechi al Capitalei, însă acesta a fost închis, iar businessul s-a transformat într-unul exclusiv pe zona de livrare. De altfel, şi La Plăcinte are divizie de livrare, însă doar în Bucureşti.

    Totodată, brandul La Plăcinte se extinde în sistem de franciză, nu doar direct, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul propriu. Pe piaţa din România antreprenorul Andrei Tranga a intrat pe segmentul mediu al restaurantelor, unde se bate cu alte afaceri antreprenoriale precum City Grill sau La Mama.

    Potrivit informaţiilor publice pe site-ul La Plăcinte există trei tipuri de restaurante, cu suprafeţe ce încep la 200 mp, dar pot depăşi 400 mp. Investiţia variază între 230.000 şi 290.000 de euro, în funcţie de suprafaţă. În final, francizatul trebuie să plătească companiei mamă 7% din încasări.

    Businessul La Plăcinte a luat naştere în Republica Moldova, unde sub acest brand sunt deschise în prezent 10 unităţi, numărul fiind în scădere, conform site-ului propriu. Sub brandul Andy’s Pizza sunt alte circa 40 de unităţi.

     

     

  • Ce spune KFC după controlul făcut de ANPC în care a reieşit că există bacterii în gheaţa din băuturile răcoritoare

    În cursul zilei de astăzi, ANPC a descoperit, în urma unor controale, bacterii coliforme şi enterococi intestinali în gheaţa cu care erau preparate băuturile răcoritoare în reţeaua KFC, potrivit unui anunţ făcut de Paul Anghel, directorul general al instituţiei de control. Totodată, inspectorii au găsit nereguli în modul în care peştele este congelat şi comercializat în magazinele Selgros.

    Reprezentanţii KFC au revenit cu un răspuns referitor la controlul ANPC, pe care îl redăm integral:

    „În decursul zilei de astăzi, 22.10.2019, am luat la cunoştinţă, din spaţiul public, de rezultatele buletinelor de analiză apărute ca urmare a controlului efectuat de ANPC în restaurantele KFC.

    Dorim să precizăm încă de la început că avem proceduri stricte de management şi gestionare a gheţii, incluzând inspecţii zilnice, săptămânale şi curăţări periodice ale maşinilor de gheaţă. În plus, realizăm teste independente frecvente ale gheţii în toate restaurantele noastre.

    Cu privire la rezultate prezentate de ANPC în spaţiul public, dorim să comunicăm că ne asumăm întreaga responsabilitate şi le cerem scuze clienţilor noştri pentru neplăcerile care ar fi putut să apară.

    În acest moment am demarat o investigaţie internă pentru a determina cauzele care au condus la această situaţie ce ne-a surprins în mod neplăcut. Astfel, vă informăm că am decis oprirea tuturor maşinilor de gheaţă din toate restaurantele KFC din ţară până la finalizarea verificărilor interne.  Pentru siguranţa consumatorilor ne luăm angajamentul că vom aplica măsuri stricte pentru a combate şi a preveni astfel de situaţii în viitor.

    Dorim să precizăm că, în cadrul restaurantelor KFC există deja proceduri de bună practică bazate pe principiile HACCP ce presupun un sistem riguros de analiză a riscurilor în punctele critice de control pe toate etapele lanţului alimentar. Avem un sistem de evaluare periodică la nivel de produse, furnizori şi procese pentru a ne asigura că toate standardele de calitate impuse prin lege sunt respectate.”

     

  • Salad Box a deschis al doilea restaurant din Marea Britanie, la Birmingham. Brandul, care a deschis primul magazin la Cluj-Napoca în 2012, este prezent pe 12 pieţe externe

    Lanţul românesc de restaurante Salad Box, dezvoltat de patru antreprenori locali, a deschis o unitate în Birmingham, aceasta fiind a doua unitate deschisă în Marea Britanie de către companie.

    Salad Box mai are restaurante în Ungaria (şase unităţi), Irlanda (două unităţi), Italia (două), SUA (două), Algeria (1), Bulgaria (trei), Franţa (două), Cehia (două), Olanda (două), Spania (1), Slovacia (1), conform datelor de pe site-ul companiei.

    Salad Box a deschis o unitate şi la New York.  În România, reţeaua numără peste 50 de unităţi. Lanţul de restaurante cu servire rapidă Salad Box a fost fondat în urmă cu cinci ani de patru antreprenori români – Dan Isai, Radu Lupaş, Daniel Lar şi Vlad Lupaş (care a decedat).

    Reţeaua s-a dezvoltat în sistem de franciză. Pe site-ul companiei nu există date despre valoarea taxei de franciză, însă compania menţionează că în afară de această taxă deţinătorul de franciză trebuie să plătească o redevenţă (5% din venitul net) şi o taxă de branding ( între 1 şi 1,5% din venitul net).

    Contractul de franciză se va semna pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitate de prelungire. Locaţia optimă are o suprafaţă între 40 şi 100 mp. 

  • Fostul şef al producătorului de suplimente alimentare Dacia Plant a preluat conducerea lanţului de restaurante şi brutării La Casa, cu afaceri de 8 mil. euro în 2018

    Liviu Ungureanu, care a coordonat în ultimii trei ani activitatea producătorului de suplimente alimentare Dacia Plant din Braşov, a preluat conducerea lanţului de restaurante şi brutării La Casa, afacere lansată în 2014 de Dorel Goia, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din zona Transilvaniei.

    „Am acceptat această provocare pentru că am văzut potenţialul acestui business, capacitatea investiţională a acţionarului şi perspectivele de a crea un brand puternic”, explică Liviu Ungureanu.

    Anterior, Liviu Ungureanu a ocupat poziţii de conducere în firme din domeniul producţiei şi comerţului precum Coca-Cola şi Wrigley.

    Compania La Casa Ristorante Pizzeria Pane Dolce care administrează businessul La Casa a raportat afaceri de 8 mil. euro în 2018, în creştere cu 25% faţă de rezultatul obţinut anul anterior, potrivit datelor de pe site-ul ministerului de Finanţe.  

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar