BusinessMagazin

Tag: realizare

  • Care este cel mai zgomotos oraş din România

    Pe de altă parte, Braşov, Sibiu şi Miercurea Ciuc, urmate de Cluj-Napoca şi Slobozia sunt oraşele în care se înregistrează cel mai ridicat nivel de linişte din România. Studiul analizează percepţia cetăţenilor asupra nivelului de linişte în regiunile, oraşele şi cartierele în care aceştia locuiesc.

    Cât despre regiunile din România, cea mai liniştită este Transilvania, iar cea mai zgomotoasă – Bucureşti şi Ilfov, potrivit studiului realizat de Storia.ro. Capitala se află pe poziţia cu numărul şapte în topul celor mai dezavantajoase oraşe din punct de vedere al nivelului de linişte. Mai mult, cele mai zgomotoase cartiere din Bucureşti sunt Bucur Obor, Lujerului şi Militari, în timp ce Pajura, Dămăroaia şi Ozana sunt cele mai liniştite cartiere bucureştene. 

    La nivel naţional, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie din Sibiu, Răcădău din Braşov şi Pajura din Bucureşti, în timp ce la coada clasamentului pe ţară se află Micro 18 din Galaţi, Ultracentral din Botoşani şi UTA din Arad.

    În Braşov, cartierele cu cel mai ridicat nivel de linişte sunt Răcădău, Noua, Schei, Stupini şi Avantgarden, iar în Cluj-Napoca – Grigorescu, Gruia, Andrei Mureşanu, Gheorgheni şi Zorilor. Orădenii au votat Dealuri, Oncea, Episcopia Bihorului, Iosia şi Cantemir ca fiind cele mai avantajoase cartiere din punct de vedere al nivelului de linişte. În Sibiu, acelaşi clasament este condus de Valea Aurie, Trei Stejari, Sub Arini, Lupeni şi Ştrand.

    Locuitorii din Iaşi au votat Miroslava, Tomeşti, Valea Adâncă, Lunca Cetăţuii, Popas Păcurari ca fiind cele mai liniştite cartiere din oraşul lor. În Timişoara, Bucovina, Mehala şi Soarelui sunt cartierele cu cel mai ridicat nivel de linişte, urmate de Freidorf şi Ronat, potrivit notelor oferite de către timişoreni.

    Percepţia cetăţenilor asupra celor mai avantajoase oraşe şi cartiere din punct de vedere al nivelului de linişte este a zecea temă a studiului amplu realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research – „Oraşe şi cartiere din România”. Până în prezent, 258.948 de români au răspuns chestionarului propus de platforma de imobiliare. Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punct de vedere al nivelului de linişte, de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

     

  • Plăţile electronice ar putea aduce beneficii de până la 470 mld. dolari în 100 dintre marile oraşe ale lumii

    „Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale” este un studiu unic ce cuantifică beneficiile nete potenţiale de care se pot bucura oraşele care trec la un „nivel realizabil de eliminare a numerarului” – definit drept trecerea întregii populaţii a unui oraş la utilizarea plăţilor digitale într-o măsură egală cu cea a primilor 10% dintre utilizatorii actuali din oraşul respectiv. Studiul nu analizează ideea de eliminare a numerarului, ci urmăreşte mai degrabă cuantificarea potenţialelor beneficii şi costuri ale creşterii semnificative a gradului de utilizare a plăţilor digitale.

    Studiul estimează beneficiile imediate şi pe termen lung ale reducerii dependenţei de numerar pentru trei grupuri principale – consumatori, companii şi autorităţi publice. Conform studiului, aceste beneficii ar putea consta în beneficii directe nete combinate de aproximativ 470 miliarde de dolari în cele 100 de oraşe analizate:

    • Consumatorii din cele 100 de oraşe ar putea obţine aproape 28 miliarde de dolari pe an sub formă de beneficii directe nete estimate. Acest impact ar proveni de la factori care includ economisirea unui număr de până la 3,2 miliarde de ore alocate în prezent tranzacţiilor bancare, comerciale şi de tranzit, la care se adaugă o scădere a infracţionalităţii legate de numerar.
    • Companiile din cele 100 de oraşe ar putea obţine peste 312 miliarde de dolari pe an ca beneficii directe estimate. Acest impact s-ar datora unor factori precum economisirea unui număr de până la 3,1 miliarde de ore de timpul alocat procesării plăţilor primite şi făcute şi o creştere a veniturilor din vânzări generată de extinderea bazelor de clienţi on-line şi în magazinele fizice. De asemenea, studiul a constatat că la acceptarea numerarului şi a cecurilor, companiile suportă costuri de 7,1 cenţi la fiecare dolar primit, comparativ cu 5 cenţi la fiecare dolar încasat din surse digitale.
    • Autorităţile publice din cele 100 de oraşe ar putea obţine aproape 130 miliarde de dolari pe an ca beneficii directe estimate. Impactul s-ar datora factorilor precum creşterea veniturilor din impozite şi taxe, o mai mare creştere economică, economii de costuri prin eficientizarea administrativă şi reducerea costurilor aferente proceselor penale datorită reducerii infracţionalităţii legate de numerar.

    „Studiul demonstrează avantajul considerabil de care beneficiază consumatorii, companiile şi autorităţile publice pe măsură ce oraşele se îndreaptă spre o adoptare pe scară tot mai largă a plăţilor digitale,” a declarat Ellen Richey, vice-preşedinte şi director administrare riscuri în cadrul Visa. „Societăţile care înlocuiesc numerarul cu plăţi digitale se bucură de avantajele oferite de o creştere economică mai rapidă, de scăderea infracţionalităţii, de crearea mai multor locuri de muncă, de salarii mai mari şi o productivitate a muncii crescută.”

    Odată cu utilizarea tot mai frecventă a plăţilor digitale în marile oraşe, efectele pozitive se pot extinde dincolo de avantajele financiare pentru consumatori, companii şi autorităţi publice. Trecerea la plăţile digitale poate avea şi un rol de catalizator asupra economiei generale a oraşului, inclusiv asupra creşterii PIB-ului, a gradului de angajare a forţei de muncă, a salariilor şi a productivităţii.

    „Utilizarea tehnologiilor digitale – de la telefoane inteligente şi dispozitive wearable la inteligenţă artificială şi maşini autonome – transformă rapid modul în care locuitorii oraşelor îşi fac cumpărăturile, călătoresc şi trăiesc,” a declarat Lou Celi, Director, Roubini ThoughtLab. „Fără o bază solidă pentru plăţile electronice, marile oraşe nu vor putea profita pe deplin de viitorul lor digital, conform analizei noastre.”

    „Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale” oferă factorilor de decizie 61 de recomandări privind modul în care pot contribui la eficientizarea marilor oraşe printr-o adoptare pe scară mai largă a plăţilor digitale. Recomandările includ participarea la programe de educaţie financiară pentru a stimula includerea persoanelor nebancarizate în sistemul bancar, oferirea de stimulente pentru încurajarea inovaţiei axate pe extinderea noilor tehnologii de plată, implementarea sistemelor de plată sigure, cu circuit deschis în toate reţelele de transport şi multe altele. 

    Visa şi Roubini Thoughtlab au creat un instrument de vizualizare a datelor online care însoţeşte studiul „Oraşe fără numerar: evaluarea avantajelor plăţilor digitale.” Cu ajutorul instrumentului de vizualizare a datelor, utilizatorii pot creşte sau descreşte gradul utilizării digitale în fiecare dintre cele 100 de oraşe incluse în studiu pentru a explora mai amănunţit beneficiile unei lumi mai puţin dependente de numerar.

    Companiile, autorităţile publice şi consumatorii din Bucureşti ar obţine beneficii nete de 400 milioane de dolari (peste 1,5 mld. lei) anual prin creşterea cu zece puncte procentuale a ponderii tranzacţiilor electronice în totalul plăţilor realizate în capitală.

    Beneficiile totale estimate ar urca la aproape 1,7 miliarde de dolari (6,5 miliarde de lei) pe an dacă Bucureştiul ar atinge nivelul maxim realizabil de eliminare a numerarului, respectiv ca 95% dintre plăţi să fie efectuate prin mijloace electronice. Aproximativ 50% dintre plăţile totale efectuate în Bucureşti în prezent sunt fără numerar, iar în cazul celor mai activi 10% dintre utilizatorii de plăţi digitale procentul urcă la 95%. Beneficiile estimate pentru companii se ridică la 900 mil. dolari, cele pentru autorităţi la peste 600 mil. dolari, iar cele pentru consumatori la aproape 100 mil. dolari. Roubini Thoughtlab este o companie de cercetare bazată pe date economice şi probe, care a inclus în studiu 3.000 de consumatori şi 900 de companii din şase oraşe (Tokyo, Chicago, Stockholm, Sao Paolo, Bangkok şi Lagos) aflate în anul 2016 în etape diferite de maturitate în ceea ce priveşte plăţile digitale.

  • Orange România a realizat în T3 o cifră de afaceri de 277,2 milioane de euro, în creştere cu 10.4%

    Creşterea a fost susţinută în principal de evoluţia utilizării datelor mobile şi de consolidarea numărului de clienţi, informează compania într-un comunicat. Traficul de internet mobil şi-a păstrat rata de creştere, în trimestrul trei acesta dublându-se faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Similar trimestrului doi, traficul 4G a crescut de 3.5 ori în T3 2017 faţă de T3 2016.

    La 30 septembrie 2017, 2,9 milioane de clienţi foloseau serviciile Orange 4G, cu peste 50% mai mulţi comparativ cu finalul trimestrului trei 2016. Reţeaua 4G acoperă la finalul lunii septembrie 90.9% din populaţia ţării, iar cea 4G+ este disponibilă în 68 de oraşe.

    Creşterea traficului mobil este influenţată de evoluţiile pozitive în ceea ce priveşte numărul de utilizatori de internet mobil şi vânzarea de smartphone-uri, care a înregistrat o creştere cu 14% în T3 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Apetenţa clienţilor pentru dispozitivele conectate (ceasuri inteligente, braţări fitness, roboţi, ceasuri pentru copii, ochelari VR, console de gaming, smart TV) este în creştere. Astfel, vânzările generate de această categorie de produse înregistrează o creştere de 90% în al treilea trimestru al anului 2017, comparativ cu anul trecut. De asemenea, interesul pentru obiectele conectate pentru casă creşte, volumele înregistrând o evoluţie pozitivă, de peste 30%, faţă de trimestrul 3 din anul precedent.

    La 30 septembrie 2017, serviciul de televiziune prin cablu şi satelit, Orange Home TV, număra aproximativ 369.000 clienţi, în creştere cu aproximativ 17% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. Serviciile fixe în bandă largă aveau peste 138.000 de abonaţi la finalul trimestrului 3, în creştere cu 12% vs Q2 2017.

  • Tenismenul Marius Copil: „România nu m-a ajutat cu absolut nimic! Tot ce am realizat a fost pe barba mea“

    Sportivul spune că statul român nu l-a ajutat cu nimic în carieră şi că nu se simte obligat să „dea ceva înapoi”.

    ”România nu m-a ajutat cu absolut nimic. Când eram junior, la 16 ani, tatăl meu plătea tot doar ca să pot participa pe tabloul principal, să nu mai joc în calificări. N-am fost ajutat cu nimic. Totul a fost obţinut pe barba mea şi cu ajutorul părinţilor mei.

    Dacă trăiam într-o ţară care m-ar fi ajutat total în carieră, atunci da, aş da şi eu înapoi României ceea ar merita. Mi-aş dori să văd oamenii din tenisul românesc că se ocupă mult mai mult de tinerii care vin din spate. Mie mi se pare că jucătorii tineri nu sunt ajutaţi cu nimic, nu sunt îndrumaţi bine, chiar nu mi se pare normal”.

    Ilie Năstase l-a apărat pe Copil: „Să ştiţi că şi eu am jucat toată viaţa tenis nu pentru România, ci pentru mine, familia mea, antrenori şi atât. Nu pot spune că mă gândeam la România când jucam tenis, de aceea nu-l critic în vreun fel.

    E adevărat că veneam cu mândrie la naţională, dar erau alte vremuri, aşa eram noi educaţi. Nu îi învinovăţesc pe cei care vorbesc precum Copil”, a declarat Ilie Năstase la Radio Sport 1.

    România joacă săptămâna viitoare în Israel barajul pentru menţinerea în Grupa I a Zonei Euro-Africane.

  • Tenismenul Marius Copil: „România nu m-a ajutat cu absolut nimic! Tot ce am realizat a fost pe barba mea“

    Sportivul spune că statul român nu l-a ajutat cu nimic în carieră şi că nu se simte obligat să „dea ceva înapoi”.

    ”România nu m-a ajutat cu absolut nimic. Când eram junior, la 16 ani, tatăl meu plătea tot doar ca să pot participa pe tabloul principal, să nu mai joc în calificări. N-am fost ajutat cu nimic. Totul a fost obţinut pe barba mea şi cu ajutorul părinţilor mei.

    Dacă trăiam într-o ţară care m-ar fi ajutat total în carieră, atunci da, aş da şi eu înapoi României ceea ar merita. Mi-aş dori să văd oamenii din tenisul românesc că se ocupă mult mai mult de tinerii care vin din spate. Mie mi se pare că jucătorii tineri nu sunt ajutaţi cu nimic, nu sunt îndrumaţi bine, chiar nu mi se pare normal”.

    Ilie Năstase l-a apărat pe Copil: „Să ştiţi că şi eu am jucat toată viaţa tenis nu pentru România, ci pentru mine, familia mea, antrenori şi atât. Nu pot spune că mă gândeam la România când jucam tenis, de aceea nu-l critic în vreun fel.

    E adevărat că veneam cu mândrie la naţională, dar erau alte vremuri, aşa eram noi educaţi. Nu îi învinovăţesc pe cei care vorbesc precum Copil”, a declarat Ilie Năstase la Radio Sport 1.

    România joacă săptămâna viitoare în Israel barajul pentru menţinerea în Grupa I a Zonei Euro-Africane.

  • Mobilă pentru hipsteri: mobilier decorat cu păr uman, mobilier realizat din oase de vită sau din flori aruncate la gunoi

    Echipa de designeri Martijn Rigters şi Fabrio Hendry, prezentă anul acesta, a expus proiectul ”The Colour of Hair“, mobilier decorat cu păr uman pe care aceştia îl obţin de la frizerii şi păr de animale, prelucrat printr-o tehnică specială care-l transformă în cerneală; cu aceste materiale sunt realizate motive ce par gravate.

    Creatoarea Yesenia Thibault-Picazo propune un material pe care l-a denumit ”marmură de os cumbriană“, o combinaţie de marmură sintetică pe bază de ghips şi oase de vită. La rândul său, Marlene Huissoud, fiică de apicultor, creează obiecte din propolis, pe care îl prelucrează ca pe sticlă, folosind tehnici veneţiene; mai nou, pentru seria de piese ”cocon“, printre care se numără o etajeră pentru cărţi, un garderob şi un dulăpior (care se vând şi cu peste 30.000 de euro bucata), utilizează gogoşi de viermi de mătase îmbrăcate în răşină prelucrată de albine pentru etanşarea fagurilor.

    Designerul britanic de origine poloneză Marcin Rusak şi-a găsit inspiraţia pentru produsele sale în florile date la gunoi din pieţele de flori ale Londrei, căutând o cale de a le păstra. încastrate în răşină, acestea devin dulăpioare, măsuţe de cafea sau lămpi pe care Rusak le confecţionează la comandă. Artistul Rowan Mersh a descoperit cochiliile de scoici, care i-au atras atenţia prin individualitatea lor, realizând din ele decoraţiuni la care utilizează cochilii de la o singură specie sau mai multe.

  • STUDIU CDR: Sistemul de plată defalcată a TVA trebuie să rămână opţional

    Introducerea sistemului de plată defalcată a TVA nu este o măsură folositoare şi nici oportună pentru economie, în opinia a 98% dintre companiile care au răspuns la chestionarul lansat în rândul membrilor CDR . Au răspuns aproximativ 400 de companii cu o cifră de afaceri cumulată de peste 173 de miliarde de RON pe an. Dintre respondenţi, 20% sunt companii cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de RON anual, iar 80% sunt companii mici.  

    Mai mult de jumătate dintre respondenţi au estimat că ar avea nevoie de mai mult de 3 luni pentru a implementa noul sistem şi că acesta va produce dificultăţi majore în structura raportărilor în cadrul grupului. În acelaşi timp, 9 din 10 companii consideră că măsura va avea un impact mic sau nesemnificativ în combaterea evaziunii fiscale în domeniul în care îşi desfăşoară activitatea.

    Rezultatele studiului confirmă punctele de vedere CDR din  lunile august şi septembrie, când ne-am exprimat împotriva acestei măsuri. Ele întăresc şi poziţia recentă a Guvernului care a realizat dificultatea implementării plăţii defalcate a TVA şi a anunţat că pregăteşte câteva amendamente importante.

    Din punctul de vedere al CDR, plata defalcată a TVA trebuie să fie opţională, să se aplice doar în relaţiile dintre persoane juridice şi companiile aflate în insolvenţă şi faliment, iar cei care optează pentru acest sistem să primească stimulente, similar cu sistemul pe cale să fie introdus în Polonia. Considerăm că alte decizii în privinţa sistemului de plată a TVA-ului nu pot fi luate mai devreme de 1-2 ani de funcţionare, fără realizarea unor analize de impact şi cost beneficiu.

    CDR îşi exprimă încă o dată disponibilitatea la dialog pentru a ajuta autorităţile să identifice cele mai bune soluţii pentru combaterea şi reducerea evaziunii fiscale din România.

     

     

  • 6 din 10 şoferi folosesc telefonul la volan şi 7 din 10 pietoni trec strada neregulamentar

    Sondajul, realizat în cadrul campaniei naţionale de siguranţă şi prevenţie rutieră „Fii treaz la volan!”, arată că 32% din şoferi vorbesc la telefon (în timpul mersului) rar, doar atunci când apar urgenţe, 20% vorbesc la telefon fără handsfree din când în când, iar 8%, aproape la fiecare călătorie cu vehiculul.

    Mai mult, aproape 40% trimit mesaje text atunci când se află la volan (21% – rar, când apar urgenţe, 13% – din când în când, 4% – aproape la fiecare călătorie cu autovehiculul) şi aproape 20% au condus sub influenţa alcoolului cel puţin o dată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Boala care ameninţă copiii şi adolescenţii. Numărul cazurilor a crescut de 10 ori în ultimele patru decenii: Este o criză în domeniul sănătăţii

    Cercetarea a fost publicată în The Lancet şi reprezintă analiza din punctul de vedere al greutăţii şi înălţimii a aproximativ 130 de milioane de oameni cu vârste de peste cinci ani (31,5 milioane cu vârsta cuprinsă între 5 – 19 ani şi 97,4 milioane de peste 20 de ani). Peste 1000 de persoane au contribuit la realizarea studiului, catalogat drept cea mai mare cercetare epidemiologică din istorie. Principalii factori pe care i-au urmărit specialiştii au fost indexul de masă corporală şi cum a evoluat obezitatea la nivel mondial din 1975 până în 2016.

    Rata obezităţii în rândul copiilor şi adolescenţilor din întreaga lume a crescut de la sub 1% în 1975, la aproape 6% în rândul fetelor (50 de milioane de fete) şi aproximativ 8% în rândul băieţilor (74 milioane) în 2016. Aceste cifre se traduc într-o creştere de până la 10 ori a ratei obezităţii în rândul copiilor şi adolescenţilor, de la 11 milioane de persoane în 1975, la 124 de milioane în 2016. Mai mult, 213 milioane de copii şi adolescenţi erau supraponderali, dar nu obezi, în 2016. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum poţi să cumperi un apartament în Bucureşti LA JUMĂTATE din preţul pieţei

    Un studiu realizat de Imobiliare.ro arată că imobilele executate silit se tranzacţionează cu până la 70% sub media pieţei.

    Datele centralizate de Imobiliare.ro, relevă o discrepanţă semnificativă între preţurile proprietăţilor executate silit de pe portal şi ale celor tranzacţionate pe piaţa liberă în primul semestru al acestui an. Luând ca exemplu Bucureştiul, ecartul dintre cele două categorii de imobile este de minimum 30%, ajungând însă la un maximum de 70%, în funcţie de sectorul de piaţă analizat.

    Pe segmentul rezidenţial, cea mai mare diferenţă de preţ (pe metru pătrat), respectiv 57%, este valabilă în cazul apartamentelor – de la 1.166 de euro pe metru pătrat pe piaţa liberă, la 503 euro pe metru pătrat în cazul executărilor silite. Casele şi vilele scoase la licitaţie sunt cu 31% mai ieftine (de la 1.250 la 866 de euro pe metru pătrat), iar terenurile cu 35% (de la 1.083 la 707 euro pe metru pătrat). Pe de altă parte, cea mai mare diferenţă de preţ, respectiv 71%, se înregistrează pe segmentul spaţiilor comerciale din Capitală (de la 1.656 la 474 de euro pe metru pătrat).

    La nivel naţional, apartamentele au cel mai ridicat preţ mediu pe metru pătrat dintre toate tipurile de proprietăţi executate silit, respectiv 488 de euro pe metru pătrat; acestea sunt urmate de birouri (386 de euro pe metru pătrat), case (368 de euro pe metru pătrat), spaţii comerciale (314 euro pe metru pătrat), spaţii industriale (173 de euro pe metru pătrat) şi, în cele din urmă, de terenuri (33 de euro pe metru pătrat). Din perspectiva preţului unitar, apartamentele sunt însă, de departe, cel mai ieftin tip de imobile, având, de regulă, cele mai reduse suprafeţe, conform Imobiliare.ro.

    Discrepanţa ce poate fi observată la nivel naţional între preţul apartamentelor şi cel al caselor executate silit poate fi explicată prin faptul că doar 19% din ofertele din cea de-a doua categorie sunt situate în reşedinţele de judeţ, restul de 81% aflându-se în afara acesora. Astfel, proprietăţile aflate în capitale de judeţ sunt cu 1,6 ori mai scumpe decât cele din alte localităţi – 502 euro pe metru pătrat, faţă de 304 euro pe metru pătrat.  

    Comparativ cu a doua jumătate a anului precedent, numărul imobilelor scoase la licitaţie pe Imobiliare.ro s-a majorat cu 156% în primul semestru din 2017. Cele mai mari creşteri au avut loc pe segmentele de piaţă mai slab reprezentate, anume spaţii comerciale (+569%), spaţii industriale (+528%) şi birouri (+277%); pe de altă parte însă, numărul ofertelor de case executate silit a consemnat un avans de 155%, în vreme ce numărul apartamentelor şi al terenurilor scoase la licitaţie este mai mare cu 133% şi, respectiv, 131%.

    Din totalul proprietăţilor executate silit scoase la vânzare pe Imobiliare.ro în primul semestru al acestui an, segmentul rezidenţial deţine o cotă de piaţă majoritară, respectiv 90%, aceasta fiind împărţită între case (33,5% din total), apartamente (28,6%) şi terenuri (27,8%). Restul de 10% din total este reprezentat de segmentul comercial, compus din spaţii comerciale, spaţii industriale şi birouri.

    Din punctul de vedere a valorii de piaţă, segmentul terenurilor conduce detaşat în cadrul secţiunii de licitaţii de pe Imobiliare.ro, cu o pondere de 38% din total; pe următoarele locuri se situează ofertele de case (28,1%), spaţii comerciale (11,2%), apartamente (10,7%), spaţii industriale (10%) şi birouri (1,6%). Este interesant că, deşi segmentul comercial deţine o pondere de doar 10% din numărul de imobile executate silit în primul semestru din 2017, valoarea cumulată a acestora ajunge la 23% din total.

    Lansat în ianuarie 2000, Imobiliare.ro este primul şi cel mai accesat portal imobiliar din România. Portalul a depăşit de curând pragul de 1.480.000 de vizitatori unici pe lună şi cuprinde cea mai mare bază de oferte din toate categoriile imobiliare la nivel naţional.