BusinessMagazin

Tag: publicare

  • ANAF scoate tunurile grele: Verificări masive pentru cine a obţinut venituri din aceste surse. Ce trebuie să ştie milioane de români pentru a nu plăti amenzi usturătoare

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “ Broşură privind tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală” care aduce informaţii despre principalele aspecte privind taxarea criptomonedelor.

    Veniturile realizate de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală reprezintă venituri impozabile şi le sunt aplicabile prevederile Cap. X „Venituri din alte surse” din Titlul IV – ”Impozitul pe venit” din Codul fiscal.

    Persoanele care realizează venituri din transferul de monedă virtuală au obligaţia de a declara aceste venituri prin completarea şi depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul I.

    Date privind veniturile realizate la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

     

  • Românii care vor putea ieşi la pensie cu ani de zile mai devreme, după reducerea vârstei de pensionare

    Autorităţile vor modificarea legislaţiei privind sistemul de pensii publice prin includerea unor activităţi din sectorul construcţiilor de maşini în categoria locurilor de muncă în condiţii speciale, conform unui proiect de lege înregistrat la Senat în această săptămână.

    Miercuri, 08 decembrie 2021, a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă nr. B555/2021, Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

    Prezenta propunere prevede reducerea cu 5 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă, faţă de cele 4 luni care sunt prevăzute în prezent.

    Proiectul propune ca la articolul 30 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:

    • sectorul construcţii maşini, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în următoarele activităţi specifice: turnarea pieselor şi lingourilor de oţel, în turnătoriile de oţel; turnarea pieselor de fontă, pieselor din aliaje neferoase şi pieselor cu modele uşor fuzibile în turnătoriile de fontă, turnătoriile de aliaje neferoase şi turnătoriile de precizie; forjarea pieselor pe ciocane de peste 2 tone forţă în secţiile de forjă; turnarea cuzineţilor din aliaje neferoase pe suport de oţel în turnatoriile de cuzineţi; activitatea de proiectare, cercetare, punere în execuţie a tehnologiilor şi asistenţa tehnică în secţiile de producţie, efectuată de inginerii, subinginerii şi tehnicienii din secţiile de proiectare tehnologii pentru sectorul cald, care deservesc turnătoriile de oţel, fontă, aliaje neferoase, precizie şi cuzineţi, precum şi forje.

    Astfel, persoanele care desfăşoară activităţile enumerate mai sus beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare cu jumătate din anii munciţi în aceste condiţii.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

     

     

     

     

  • Finanţele publică, în sfârşit, ceea ce ştia toată lumea: Datoria publică a trecut de nivelul de atenţionare de 50% din PIB. De la începutul lui 2021, România s-a împrumutat cu 57 de miliarde de lei

    Datoria publică a României a crescut cu 57 de miliarde de lei de la începutul anului şi a ajuns la 556,4 mld. lei, adică 50,2% din PIB-ul României din ultimele patru trimestre. Datele sunt aferente lunii septembrie 2021 şi au fost publicate abia în decembrie.

    Finanţele au publicat astăzi un comunicat prin care anunţă că România are al nouălea cel mai mic grad de îndatorare din Uniunea Europeană, dar şi că, în lumina noilor date de la INS despre evoluţia PIB, datoria publică este de 48,5% din PIB, ca urmare a creşterii PIB.

    „Conform informaţiilor comunicate de Institutul Naţional de Statistica (INS) în 7 decembrie 2021 privind valoarea estimată a PIB aferent trimestrului III 2021, la sfârşitul lunii septembrie 2021, indicatorul datorie guvernamentală reprezintă 48,5% din PIB, sub plafonul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht”, anunţă reprezentanţii Finanţelor.

    Este adevărat, 60% este plafonul maxim admis pentru datoria publică ca pondere în PIB, însă economiştii consideră că un nivel de îndatorare între 45 şi 50% din PIB este deja o linie roşie pentru o economie a României şi datoria publică devine o frână a creşterii economice.

    Chiar şi cu raportarea la un PIB mai mare, care reduce automat datoria ca pondere în PIB, misiunea de a ţine datoria publică la sub jumătate din PIB este foarte grea pentru Finanţe. La nivelul lunii septembrie 2021, când datoria era de 556,4 mld. lei, deficitul bugetar era de 44,3 mld. lei. Cu un deficit programat de 83,3 mld. lei, înseamnă că Finanţele trebuie se împrumută cu încă 39 de mld. de lei până la finalul anului, adică încă circa 3,2 puncte procentuale din PIB. În consecinţă, chiar şi cu o datorie de 48,5% din PIB în septembrie, doar din deficitul bugetar se mai adaugă cel puţin 3 puncte procentuale din PIB datorie până la final de an, ceea ce înseamnă că datoria publică trece de 50% din PIB.

     

     

  • Anunţul făcut de ANAF. Mişcarea fulger făcută de Fisc începând de astăzi la care nimeni nu se aştepta

    Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) va pune la dispoziţia contribuabililor începând de luni, 22 noiembrie 2021, un nou serviciu de comunicare prin care va oferi asistenţă contribuabililor, conform unui comunicat recent al instituţiei.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală lansează CHAT, un nou serviciu electronic disponibil pe www.anaf.ro.

    Serviciul se află în fază de testare până la sfârşitul anului şi poate fi accesa la următorul link https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/contact/call_center.

    Prin intermediul serviciului de CHAT contribuabilii pot beneficia de asistenţă în vederea accesării serviciilor disponibile pe portalul instituţional. În situaţia în care contribuabilii doresc alte informaţii decât cele cu privire la serviciile disponibile pe portalul ANAF, aceştia sunt rugaţi să apeleze la celelalte modalităţi de acordare a asistenţei, cum ar fi Call Center ANAF.

    “Viziunea ANAF este aceea de a deveni o administraţie inovatoare şi eficientă, capabilă să răspundă provocărilor mediului extern, care să ofere servicii noi şi adaptate diferitelor categorii de contribuabili şi care să faciliteze conformarea fiscală voluntară”, mai scrie în comunicatul recent al ANAF.

     

  • Cine sunt românii care NU se pot vaccina. Declaraţia de ULTIMĂ ORĂ a lui Valeriu Gheorghiţă

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “ Ghid privind actele justificative necesare eliberării diverselor categorii de documente solicitate de contribuabili persoane fizice” care aduce clarificări pentru persoanele fizice despre formalităţile pe care trebuie să le parcurgă pentru când depun sau solicită documente de la autorităţile fiscale.

    Prin prezentul ghid, ANAF doreşte să ofere informaţii de calitate contribuabililor şi să se asigure că aceştia îşi pot îndeplini facil obligaţiile fiscale ce le revin.

    Ghidul a fost actualizat având în vedere modificările legislative intervenite în anul 2021 şi se adresează atât contribuabililor, cât şi unităţilor fiscale.

    Acest  ghid  are  ca  scop,  prezentarea  documentelor  justificative  necesare contribuabililor pentru a obţine diverse categorii de documente, autorizaţii şi alte înscrisuri  eliberate  de  Agenţia  Naţională  de  Administrare  Fiscală  şi  cuprinde documentaţia ce trebuie completată, depusă sau prezentată în vederea soluţionării celor mai frecvente solicitări ale următorilor contribuabili:

    – persoane fizice;

    – persoane fizice autorizate care desfăşoară activităţi economice în mod independent sau persoane fizice care exercită profesii liberale, precum şi asocierile şi alte entităţi fără personalitate juridică.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

  • ATENŢIE! Mişcare fulger făcută de ANAF. Verifică AICI dacă te afli pe listă

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T3 2021, conform legislaţiei în vigoare.

    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T3 2021. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinul nr. 509/2019 pentru modificarea şi completarea Procedurii de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 558/2016.

    Obligaţiile fiscale pentru T3 2021 sunt aferente perioadei iulie – septembrie 2021.

    Obligaţiile fiscale restante ale contribuabililor persoane juridice care fac obiectul publicării sunt cele notificate, existente la sfârşitul trimestrului de raportare şi neachitate până la data publicării. Nu fac obiectul publicării obligaţiile fiscale restante al căror cuantum total este sub următoarele plafoane:

    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil;

    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu;

    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori, inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii libere;

    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

     

     

  • Atenţie, şoferi: Cele mai noi modificări care ar putea schimba Codul Rutier radical

    În această săptămână a fost depusă la Senat o propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, care prevede anumite completări ale articolelor din capitolul V care reglementează regulile de circulaţie.

    Propunerea legislativă numărul B481/2021, depusă la Senat joi, 14 octombrie 2021, prevede completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.

    Astfel, în legislaţie va apărea noţiunea de drum expres, definit ca drum naţional rapid, semnalizat special, rezervat exclusiv circulaţiei autovehiculelor, cu sau fără remorci, care nu serveşte proprietăţii riverane, prevăzut cu două căi unidirecţionale, separat printr-o zonă mediană sau, în mod excepţional, prin alte modalităţi, cu excepţia unor locuri speciale sau cu caracter temporar, având cel puţin două benzi de circulaţie şi acostament pe sens, accesibil numai prin noduri sau intersecţii reglementate şi pe care oprirea şi staţionarea pe partea carosabilă sunt interzise.”

    După introducerea acestor noi schimbări, Codul va avea următoarele limite maxime de viteză în afara localităţilor:
    a) pe autostrăzi – 130 km/h;

    b) pe drumurile expres — 120 km/h;

    c) pe drumurile naţionale europene (E) – 100 km/h;

    d) pe celelalte categorii de drumuri – 90 km/h. “

     „Astfel, pe lângă lucrările la o serie de loturi de autostradă aflate în derulare, se află, în diferite etape de proiectare sau executare, drumuri expres, ce vor asigura o circulaţie rutieră rapidă între diverse localităţi din România”, conform expunerii de motive la prezenta lege.

    Ca această propunere legislativă să intre în vigoare, trebuie adoptată de Parlament, promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Inventarul Parcărilor Publice: România are 1,17 milioane locuri de parcare publice, la 9 milioane de maşini. Cele mai multe parcări sunt în Bucureşti, Braşov şi Iaşi

    România are 1,17 milioane locuri de parcare publice, cu circa 20.000 mai multe decât în 2020, la un total de circa 9 milioane de maşini, cât are estimativ parcul auto national, veniturile obţinute anul trecut de primării din utilizarea parcărilor şi din amenzi totalizând 160 milioane lei, arată o analiză realizată de Vegacomp Consulting.

    Cu o o toleranţă de 10% aferentă ratei de exactitate a răspunsurilor municipalităţilor, numărul total de locuri ar putea atinge 1,29 milioane.   

    “Avem aproximativ 1.200.000 de locuri de parcare publice, dintre care peste 755.000 sunt locuri de parcare rezidenţiale, în mediul urban. Pentru context, la sfârşitului anului 2020, parcul auto din România era compus din 9.222.280 milioane de vehicule. Dintre acestea, 7.287.857 erau mai vechi de 10 ani, adică aproximativ 80% din total. În această ediţie a raportului, am colectat şi datele referitoare la veniturile obţinute din amenzile legate de nerespectarea Regulamentului de parcare. Astfel, am remarcat că Oradea conduce topul, cu 1,288 milioane de lei încasaţi în 2020, din totalul de aproximativ 5 milioane de lei la nivel naţional.”, declară Cornel Bărbuţ, CEO al Vegacomp Consulting.

    Clasamentul locurilor publice de parcare este condus detaşat de Bucureşti, iar Capitala este urmată, la distanţă considerabilă, de Braşov şi Iaşi.

    La categoria locurilor de parcare dedicate automobilelor electrice, primul loc este ocupat de Cluj Napoca (62 locuri), urmat de Iaşi (35), sectorul 4 din Bucureşti (32) şi Galaţi (14).

    La clasament nu contribuie variatele politici locale de oferire de gratuităţi sau reduceri pentru automobilele electrice şi hibride la accesul în parcările publice şi sunt luate în calcul doar acele locuri destinate exclusiv automobilelor electrice.

    Braşovul şi Oradea sunt exemple de incluziune şi lideri detaşaţi, la numărul de locuri publice de parcare dedicate persoanelor cu dizabilităţi. Bucureştiul, cu sectoarele sale cumulate, ar fi pe prima poziţie cu un număr de 2.164 de locuri.

    În ceea ce priveşte sumele încasate de primării, Cluj-Napoca este lider la veniturile totale generate din utilizarea parcărilor şi amenzi, cu 18, miliaone lei, iar Oradea conduce topul veniturilor obţinute din amenzi, cu 1,2 milioane de lei încasaţi în 2020.

    Potrivit analizei, în România, 151 oraşe taxează utilizarea locurilor de parcare, 98 de localităţi nu taxează, in timp ce  52 de primării nu au răspuns solicitărilor de informaţii, în cadrul legal.

    Abonamentele pentru parcare au preţuri care variază între 15 lei/lună şi 1.000 lei/lună. Tariful orar de ocupare pentru parcările publice cu plată variază între 1 şi 5 lei, cu excepţia Bucureştiului şi Clujului, unde limita maximă ajunge la 10 lei.

  • Încă un pas pentru renunţarea la dosarul cu şină: instituţiile nu mai pot solicita copii ale actelor. Legea mai trebuie să treacă pe la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare

    Instituţiile publice nu vor mai putea solicita copii ale actelor, potrivit unei legi adoptate miercuri de Camera Deputaţilor. Potrivit deciziei, vor fi interzise copiile inutile, care se adună la dosarul cu şină. Legea merge la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare

    „Este oficial! Instituţiile publice nu vor mai putea solicita copii ale actelor. Cu majoritate de voturi a fost adoptată miercuri, leea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative”, anunţă deputatul PNL George Cristian Tuţă.

    El precizează că decizia Camerei Deputaţilor urmează să fie transmisă la preşedintele României pentru a fi promulgată şi va intra în vigoare la 1 ianuarie 2022.

    „Vreau să le mulţumesc colegilor parlamentari că au votat pentru adoptarea unei legi cu foarte puţine paragrafe, dar care are 600 de cuvinte cu multă substanţă. Legea vorbeşte scurt şi apăsat despre interzicerea copiilor inutile, care se adună la dosarul cu şină. În prezent, statul emite nişte documente pe care le cere din nou. De aceea era nevoie să facem o simplificare a birocraţiei, să mai facem un pas spre digitalizarea statului. Sunt în vigoare 800 de legi prin care se solicită copii după acte pe care tot statul le-a emis. Prin actuala lege instituţiile vor fi nevoite să recurgă la soluţii simple să transmită acte între ele, de exemplu prin email. Pe mai departe, vreau ca fiecare dintre noi să ajute la implementarea acestei legi, să îi încurajăm pe cei din administraţia publică să nu fie reticenţi la schimbare, ci să privească spre viitor”, a declarat deputatul PNL George Tuţă.

    Potrivit legii, se interzice instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale să solicite persoanelor fizice sau persoanelor juridice, în vederea soluţionării cererilor pentru furnizarea unui serviciu public, copii de pe avize sau alte documente care au fost emise de către instituţii publice sau organe de specialitate ale administraţei publice centrale.

     

  • Veşti bune pentru părinţi: Valoarea tichetelor de creşă se majorează de luna aceasta

    În această săptămână, a fost publicat în Monitorul Oficial ordinul Ministerului Muncii prin care se stabileşte creşterea valorii tichetului de creşă pentru al doilea semestru al anului 2021, conform documentelor oficiale.

    Mai exact, este vorba despre Ordinul nr. 1.244/901/2021 pentru stabilirea valorii sumei lunare indexate care se acordă sub formă de tichete de creşă pentru semestrul II al anului 2021 ce  a fost oficializat miercuri, 06 octombrie 2021, prin publicarea în Monitorul Oficial Partea I, nr. 956.

    Ordinul Ministerului Muncii 901/2021 prevede ca pentru semestrul II al anului 2021, începând cu luna octombrie 2021, valoarea sumei lunare care se acordă sub formă de tichete de creşă este de 490 lei

    Valoarea nominală a tichetelor de masă se aplică şi pentru primele două luni ale semestrului I al anului 2022, respectiv februarie 2022 şi martie 2022.

    Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în luna aprilie a acestui an, când a fost majorată de la 470 lei la 480 de lei.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.