BusinessMagazin

Tag: protest

  • Consilierul premierului României îi IRONIZEAZĂ pe cei 25.000 de protestatari din Piaţa Universităţii: “Ce are Ponta cu tragedia de la Colectiv? Păi are. Nu are bască”

    Mirel Palada afirmă, într-o postare pe blog intitulată “Jos Ponta pe înţelesul celor care fie nu înţeleg, fie nu vor să înţeleagă”, că toată lumea pune intensitatea manifestaţiei de marţi seară doar pe seama indignării civice.

    “Deci vrem capul lui Moţoc! Cine e de vină? Ăla să plătească! Dar nu numai ăla, că toţi sunt vinovaţi. Huo Piedone. Huo Oprea. Huo Daniel, că n-ai zis ce trebuia şi n-ai fost unde trebuia. Huo Arafat. Huo Ponta. Huo toţi. Stai aşa. Stai un pic. Ce are Ponta cu tragedia de la clubul Colectiv? Păi are. N-are direct. Dar are. Că nu are bască”, susţine el.

    Palada afirmă că, în urmă cu un an, “o seamă de români, mulţi, au votat cu Ponta şi au vrut ca acesta să fie Preşedintele României. În acelaşi timp, o altă seamă de români, mulţi şi ei, au votat să iasă Iohannis Preşedintele României. Cei mai mulţi dintre aceştia – şi care s-au dovedit a fi mai mulţi decât ăia care îl voiau pe Ponta – au următoarele caracteristici dominante. A micuţ: sînt de regulă mai tineri, mai frumoşi şi mai sălbateci. Şi b micuţ: îl urăsc pe Ponta cu toată sinceritatea tinereţii lor de frumoşi anti-comunişti, anti-sovietici, anti-chinezi, anti-pesedişti”.

    El susţine că aceştia au votat împotriva lui Ponta “din varii motive, că nu le place de faţa lui, că-l consideră un comunist kaghebist care vinde ţara la ruşi şi la chinezi, că e produsul acelui partid nasol care e yuk şi cîh şi naşpa şi nasol, adică al PSD-ului, din toate aceste motive şi probabil şi datorită faptului că n-are bască, nu le place de el.
    Doar că asta nu prea s-a întâmplat. Buba mare, fetelor”.

    Palada mai spune că, în pofida “votului lor puternic anti-Ponta şi a trăirilor lor puternice şi sincere, deci frumoase şi sălbatice, Ponta nu a căzut”.

    “Cumva, nu ştim cum, minune mare maică, Ponta a supravieţuit politic şi a rămas în continuare Premierul României. Mai mult şi mai nasol pentru tinerii frumoşi şi sălbateci ori pentru Iohannis: a continuat să facă treabă bună la Guvern. (…) Drept pentru care tristul accident din clubul Colectiv, mai ales datorită faptului că acolo au murit îndeosebi oameni tineri, i-a făcut pe toţi cei anti-Ponta să descopere un motiv nemaipomenit de fabulos să îşi strige din nou dorinţa neîndeplinită de un an de zile: Jos Ponta!”, mai scrie Palada.

    El afirmă că nu este vorba doar de “o strigătură civică”, ci şi “o strigătură politică, născută din exasperarea faptului că au votat împotriva lui Ponta şi totuşi dorinţa lor nu se întâmplă”.

    “De-aia se strigă în seara asta Jos Ponta. Nu numai de-aia. Nu sînt atât de pătimaş politic ori de naiv încât să nu accept că principalul motiv este, totuşi, indignarea la adresa felului în care au murit nişte tineri nevinovaţi. Dar şi de aia se strigă. E un pretext nemaipomenit pentru trezirea din amorţire a unor nemulţumiri latente, de ordin strict politic, a unor neîmpliniri şi frustrări de tip «n-are bască, de ce nu pică?»”, susţine Mirel Palada.

    Palada a fost purtătorul de cuvânt al Guvernului până anul trecut.

    Atunci, premierul Victor Ponta a renunţat la serviciile de purtător de cuvânt ale lui Mirel Palada, care a rămas însă consilier pentru strategii guvernamentale, după ce acesta postase pe pagina sa de Facebook următorul mesaj: “Cum apare câte un subiect politic care învârtoşează spiritul bejboinic în opinanţi, de zici că-i catastrofă şi dezastru mondial, cum mai scot capul câte doi-trei-zece-douăzeci, depinde de intensitatea subiectului, de bezmetici acoperiţi de pe lista mea care îşi fac seppuku comunicaţional şi trântesc cu cuvintele anti-guvernamentale în baltă propagandistică la mine pe wall. Şi uite aşa mai frigem nişte purceluşi anti-guvernamentali la proţap şi le dăm block şi mai bem o bere în cinstea sufletelor răposaţilor care nu mai este. În seara asta era unul care acum era reporter la Gândul, iar inainte fusese la Hotnews, şi care făcea clăbuci cu spume la mine pe pagină. Ce plăcere să-l execut electric! Câta îndemânare am să omor prin blocare ziariştii obiectivi, deci anti-guvernamentali. Pufoşilor, nici nu ştiţi câtă plăcere îmi provocaţi”.

    Ulterior, postarea de pe contul de Facebook al lui Palada a fost ştearsă, însă deja existau numeroase reacţii ale jurnaliştilor, dar şi din partea unor partide de opoziţie.

    În urma incendiului care a avut loc, vineri seară, în Clubul Colectiv, şi-au pierdut viaţa 32 de persoane şi au fost rănite aproape 200. Peste 130 de oameni răniţi în incendiu sunt încă internaţi în spitalele din Capitală.

    Marţi seară, la Bucureşti, aproximativ 25.000 de persoane au cerut în stradă demisia primarului Cristian Popescu Piedone, a premierului Victor Ponta şi a ministrului Gabriel Oprea. Proteste similare au avut loc şi în alte oraşe din ţară, între care Iaşi şi Braşov.

  • După trei zile de doliu, revolta: 25.000 de oameni, în stradă pentru a impune schimbarea – FOTO

    Protestul care a început marţi seară în Piaţa Universităţii a fost anunţat luni pe Facebook, cu mesajul “Demisia Piedone, subordonaţilor lui şi tuturor celor răspunzători” şi “Să nu mai lăsăm oamenii să fie sacrificaţi în numele şpăgii!”.

    Înainte de ora 18.00, anunţată pentru începerea manifestaţiei, peste 100 de oameni, majoritatea tineri, erau deja la Universitate, în zona fântânii, unde au format o cruce din lumânări şi au depus flori, în amintirea celor care şi-au pierdut viaţa în urma incendiului de la clubul Colectiv.

    De altfel, cei veniţi la protest au adus poze cu tinerii decedaţi, alături de steaguri naţionale şi pancarte cu mesaje precum: “The day we give in is the day we die. Goodbye to Gravity” (Ziua în care cedăm este ziua în care murim – versuri ale trupei Goodbye to Gravity), “Bunicii la război, părinţii la Revoluţie, e rândul nostru acum”, “Corupţia ucide”, “Corruption Kills”, “România fără ei”, “Corupţia, indiferenţa şi lăcomia ucid toată România”, “Politicieni, toţi sunteţi vinovaţi de masacrarea României”, “Şpagatone şi prietenii tăi, dormiţi bine?”.

    Nu au lipsit nici imagini parodice cu Gabriel Oprea sau un afiş cu trei porci din filmul de animaţie “Ferma animalelor”.

    Piaţa s-a umplut apoi de o mulţime eterogenă, formată din adolescenţi, tineri, familii cu copii mici şi oameni în vârstă.

    Oamenii au început să ceară demisia lui Piedone, a lui Oprea şi a premierului Victor Ponta, spunând că s-au săturat de corupţia şi indiferenţa din rândul autorităţilor, care au dus la o asemnea tragedie.

    Piedone le-a şi trimis un răspuns: a anunţat printr-un comunicat că în rondul din zona clubului Colectiv va fi ridicat un monument în memoria victimelor – “Monumentul celor fără de vină”.

    Numărul celor din Piaţa Universităţii a crescut rapid, astfel că, înainte de ora 19.00, mii de manifestanţi au pornit în marş spre Guvern, cerând demisiile primarului sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, ministrului Gabriel Oprea şi premierului Victor Ponta.

    “Piedone nu uita, a venit şi vreama ta”, “Jos Oprea”, “Jos Ponta”, “Piedone asasin, Oprea asasin” strigau manifestanţii în drum spre Guvern.

    Pe drum, protestatarii au întâlnit o maşină de pompieri şi au început să strige: “Cinste lor, cinste pompierilor”, iar aceştia le-au răspuns la scandări pornind sirena. De asemnea, manifestanţii le-au strigat celor aflaţi în maşini pe bulevard “Şi voi aveţi copii”.

    În faţa Guvernului, au ajuns peste 15.000 de oameni, care au umplut Piaţa Victoriei, şi alţii au continuat să li se alăture.

    Cu excepţia unei scurte ciocniri între un grup de manifestanţi şi jandarmii care se alăturau cordonului deja format din faţa sediului Guvernului, manifestaţia din Piaţa Victoriei a decurs fără incidente.

    Oamenii au scandat “Jos Guvernul”, “Nu plecăm până nu plecaţi”, “Ne-am săturat”, “Toate partidele politice, aceeaşi mizerie”, “Demisia”, “Să vă fie frică, poporul se ridică”, “N-aveţi coloană, decât oficială”, “Voi daţi afară tinerii din ţară”, “Ruşine să vă fie”, “Oprea e de vină pentru moartea lui Gigină”, “Nu plecăm acasă, morţii nu ne lasă”, “Ultima soluţie, înc-o revoluţie”.

    În timp ce miile de oameni protestau în faţa Guvernului, a fost anunţată, pe surse, demiterea de către premier a şefului ANPC, Marius Dunca. La scurt timp a apărut şi în Monitorul Oficial decizia de eliberare din funcţie, alături de cea de numire la şefia ANPC a unui secretar de stat din Ministerul Economiei, Bogdan Pandelică.

    Marea de oameni din Piaţa Victoriei a început să se îndrepte, în jurul orei 21.00, spre sediul MAI, pe Calea Victoriei. Miile de oameni care au ajuns primii s-au oprit mai întâi în faţa Bisericii Kretzulescu, unde s-au aşezat pe jos pentru a ţine un moment de reculegere. Apoi au bătut din palme şi s-au dus să protesteze şi în faţa instituţiei conduse de Gabriel Oprea şi păzite în timpul protestului de peste 100 de jandarmi. Din urmă venea un convoi uriaş, numărul manifestanţilor crescând în continuu.

    “Sunt mândră că au ieşit atâţia oameni în stradă, îmi doream şi aveam speranţa că vin. Din păcate, a fost nevoie de o tragedie ca să ne deschidă ochii”, a spus Simona, de 26 de ani.

    Mulţimea, deja de aproximativ 25.000 de oameni, a continuat să mărşăluiască până la Palatul Parlamentului, unde primii protestatari au ajuns în jurul orei 22.00. Doi – trei tineri au sărit gardul, în timp ce mulţimea a continuat să scandeze împotriva politicienilor, strigând “Hoţii” şi “Demisia”.

    Următoarea oprire a convoiului a fost la Primăria Sectorului 4, păzită de asemnea de jandarmi, unde manifestanţii au cerut demisia lui Piedone, strigând “Demisia”, “Ruşine, ruşine să vă fie”, “Asasinii” şi “Ieşi afară, javră ordinară”.

    Scandările au fost întrerupte pentru scurt timp de un pocnet, ca de la o petardă, jandarmii şi-au pus căştile, dar nu au avut loc acte de violenţă. Manifestanţii au reluat scandările, strigând “Fără violenţă” şi “Colectiv”. De asemenea, au aprins lumânări pe trotuar în faţa primăriei.

    “Moatea fraţilor noştri de la club a fost ultima picătură. Ăsta e doar începutul sfârşitului lor”, a spus Mihai Stoica, unul dintre protestatari.

    La plecarea de la Primăria Sectorului 4, unii dintre manifestanţi au vrut să meargă spre Clubul Colectiv, alţii la Patriarhie, cei mai mulţi pornind înapoi spre Universitate.

    Preşedintele Klaus Iohannis a scris pe Facebook, în jurul orei 22.30, că este impresionat de manifestări şi că următorul pas trebuie să fie al politicienilor, care nu pot ignora acest sentiment de revoltă.

    Câteva de oameni se aflau şi după miezul nopţii în Piaţa Universităţii.

    “Am venit pentru prietenii noştri, fraţii noştri, familia noastră, oameni dragi nouă. E momementul să se schimbe ceva. Sunt mulţumit că cei care au fost aici în seara asta au făcut ceva, probabil că au tras un semnal de alarmă şi se simte. Cred că schimbarea începe din noi, degeaba îl schimbăm pe ăla sau pe ăla. Fii tu schimbarea pe care vrei s-o vezi în lume şi de aici se leagă toate”, a spus Sergiu, un alt tânăr care a fost marţi în stradă.

    Manifestaţii precum cea din această seară, în care centrul Bucureştiului a fost cucerit de mii de protestatari, ale căror revendicări au răsunat ore în şir, nu au mai avut loc din toamna anului 2013, când o lege iniţiată de Guvern pentru demararea proiectului minier de la Roşia Montană a trezit de asemenea în oameni un sentiment de revoltă şi i-a determinat să protesteze săptămâni în şir, până la respingerea legii.

    Proteste similare au avut loc, marţi seară, şi în alte oraşe, printre care Iaşi, Braşov şi Ploieşti.

  • Mii de angajaţi de la Finanţe au oprit lucrul, acuzând majorarea pe ascuns a salariilor din Ministerul de Finanţe şi ANAF

    Alianţa Sindicatelor Sed Lex a anunţat, marţi, că angajaţii din instituţiile fiscale, din primării şi din alte unităţi din administraţia locală au declanşat un protest spontan pe termen nelimitat, cerând creşteri salariele similare celor acordate în învăţământ şi sănătate.

    Potrivit reprezentanţilor Sed Lex, acţiunile de protest au fost declanşate spontan şi durata acestora nu poate fi precizată, angajaţii din administraţie publică reclamând faptul că lor nu le-au fost acordate creşteri salariale, în condiţiile în care în acest domeniu media salarizării este de aproximativ 1.350 de lei net.

    ”Din cauza modului defectuos în care este gestionată politica salarială din România, creând discriminări între categorii sociale ş chiar între angajaţii din cadrul administraţiei publice (vezi creşterile salariale acordate în învăţământ şi sănătate, precum şi angajaţilor din cadrul structurilor centrale ale Ministerului Finanţelor Publice şi ANAF), salariaţii din domeniul Fiscului, din primării şi din alte instituţii din administraţia publică centrală şi locală au declanăat au declanşat acţiuni spontane la nivel naţional, solicitând în mod expres acordarea de creşteri salariale”, spun liderii Sed Lex, într-un comunicat de presă.

    La Cluj, peste 300 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Cluj au întrerupt lucrul, marţi dimineaţă, şi s-au adunat în curtea instituţiei.

    Liderul de sindicat din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Cluj, Ilie Rostogol, a declarat, marţi, corespondnetului MEDIAFAX că majorarea salariilor din aparatul propriu al Ministerului Finanţelor s-a făcut ”pe ascuns”.

    ”Suntem nemulţumiţi de faptul că, pe ascuns, printr-o Ordonanţă de Guvern, s-au majorat de la 1 noiembrie salariile celor din aparatul propriu al Ministerului Finanţelor şi ANAF cu peste 60%, iar nouă, celor din teritoriu, ni s-a transmis că majorarea va avea loc doar în primul trimestru al anului viitor. Noi suntem albinele, colectăm banii, iar ei care coordonează îşi majorează salariile”, a spus Rostogol.

    Potrivit acestuia, oamenii vor rămâne în curtea instituţiei, aşteptând rezultatele unei întâlniri care are loc la Bucureşti, la Ministerul Finanţelor, cu conducerea DGFP Cluj, pentru rezolvarea conflictului.

    Aproximativ 3.000 de angajaţi ai Regionale Finanţelor Publice Ploieşti, care include judeţele Prahova, Argeş, Dâmboviţa, Ialomiţa, Teleorman, Călăraşi şi Giurgiu, au întrerupt şi ei lucrul şi au ieşit în stradă, nemulţumiţi că doar colegii lor din aparatul central beneficiază de majorări salariale.

    ”Oamenii sunt extrem de revoltaţi pentru faptul că guvernanţii găsesc întotdeauna soluţii pentru ei, dar niciodată pentru cei care muncesc efectiv”, a declarat corespondentului MEDIAFAX liderul Sindicatului Finanţe Prahova Sed Lex, Aurel Fănică.

    Şi la Suceava, activitatea Administraţiei Finanţelor Publice este blocată, după ce angajaţii au întrerupt lucrul.

    Liderul sindical Gheorghiţă Tudosca a declarat că protestul este spontan şi că salariaţii vor să atragă atenţia că angajaţii administraţiilor judeţene şi de sector nu primesc majorări conform ordonanţei adoptate de guvern. El consideră că munca angajaţilor din administraţiile judeţene este importantă pentru că acesta este ce care asigură activitatea de bază.

    Liderul sindical a precizat că salariul mediu în Administraţia Finanţelor Publice Suceava este de 2.500 de lei, iar instituţia are 370 angajaţi, din care circa 200 în structura din municipiul Suceava, iar restul în municipii din judeţ.

    Ministerul Finanţelor a anunţat, vineri, că începând cu 1 noiembrie funcţionarii publici şi personalul contractual din Ministerul Finanţelor, ANAF, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice şi Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili beneficiază de 25 de clase de salarizare succesive faţă de clasa deţinută.

    Ministerul Finanţelor a precizat că, astfel, salariile de bază vor fi majorate, în medie, cu 22%, iar de această creştere a salariilor vor beneficia aproximativ 5.700 de persoane.

    Majorarea salariilor s-a făcut prin derogare de la OU 23/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în 2015.

    Liderul CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu, declara pentru MEDIAFAX că astfel salariile angajaţilor în cauză vor creşte cu peste 60%.

  • Aproximativ 300 de persoane cer demisia lui Oprea în faţa Guvernului

    Oamenii spun că au ieşit din nou în stradă, după protestul de duminică, pentru că sunt nemulţumiţi de explicaţiile date luni de vicepremierul Gabriel Oprea, care le-ar subestima inteligenţa şi ar fi o insultă.

    Protestatarii scandează “Demisia”, “Demnitari fără girofar”, “Ruşine să vă fie”, “Nu e Oprea la ciolan interesul naţional”, “Oprea face crime, Ponta îl susţine”, “Jos Oprea”, “Jos Ponta”, în faţa sediului Guvernului. Unii afişează un banner cu textul: “Cerem demisia vestitului cuplu de plagiatori şi aroganţi Ponta – Oprea”.

    Printre participanţii la protest se află preşedintele Sindicatului Pro Lex, Vasile Lincu. El a declarat că a venit să ceară din nou retragerea lui Gabrile Oprea din funcţie, ceea ce a caracterizat ca “un act de normalitate, nu de curaj”.

    Lincu a mai spus că Oprea nu ar fi îndeplinit condiţiile pentru coloana oficială şi sunt multe lucruri care indică o problemă de legalitate. El a adăugat că folosirea de coloane oficiale a devenit o practică şi trebuie stabilit, în acest caz, dacă a fost vorba de abuz în serviciu.

    El a mai arătat că este evident că vicepremierul a fost informat despre accident la momentul respectiv, pentru că o coloană oficială nu se opreşte niciodată la accident, decât dacă e implicat cineva din coloană.

    Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor “Pro Lex” i-a cerut, luni, viceprim-ministrului Gabriel Oprea să dea dovadă de onoare şi să se retragă din viaţa publică, precizând că decesul poliţistului Bogdan Gigină este doar unul dintre efectele ordinelor nelegale date de şefii din Poliţie.

    Şi duminică, aproximativ 1.000 de oameni au ieşit în stradă, în centrul Capitalei, pentru a cere demisia sau demiterea ministrului Gabriel Oprea. Aceştia au protestat la Universitate, apoi au mers în marş la sediile MAI şi Guvernului. Proteste similare au avut loc şi la Cluj-Napoca.

    Poliţistul Bogdan Cosmin Gigină (28 de ani) de la Brigada Rutieră a Capitalei a murit pe 20 octombrie, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, unde a fost transportat după ce a căzut cu motocicleta într-o groapă de pe bulevardul Ştirbei Vodă din Capitală. Bogdan Gigină a fost înmormântat vineri, cu onoruri militare, în prezenţa a sute de colegi în uniformă.

    Poliţistul asigura deplasarea coloanei oficiale a ministrului Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, însă informaţii despre această situaţie nu au fost comunicate de Ministerul Afacerilor Interne, fiind aflate mai întâi pe surse.

    Abia la două zile de la accident, Poliţia Capitalei a transmis un comunicat în care a confirmat că poliţistul de la Rutieră asigura deplasarea coloanei oficiale a vicepremierului Gabriel Oprea care, conform informaţiilor comunicate, participase la “o activitate în cadrul unei instituţii din domeniul securităţii şi ordinii publice”.

    După accidentul în care a murit poliţistul Bogdan Gigină, în spaţiul public s-au vehiculat mai multe întrebări care încă aşteaptă un răspuns de la ministrul Gabriel Oprea, printre care şi cele legate de dreptul acestuia de a beneficia de coloană oficială, dar şi locul de unde acesta venea şi unde trebuia să ajungă în ziua accidentului şi dacă, în condiţii de ploaie, nu trebuia să renunţe la escorta cu motociclist.

    Primul răspuns oficial legat de ancheta privind moartea poliţistului Bogdan Gigină, care însoţea coloana oficială a ministrului Gabriel Oprea, a fost transmis abia duminică, MAI arătând că angajaţii instituţiei, inclusiv ministrul, nu pot prezenta detalii pe acest subiect înainte de finalizarea anchetei.

    La câteva ore după comunicatul MAI, Parchetul Capitalei a transmis precizări privind stadiul anchetei în care se fac cercetări pentru ucidere din culpă în cazul poliţistului Bogdan Gigină, arătând că anchetatorii au cerut de la MAI, Poliţia Capitalei şi Poliţia Română date despre coloana oficială a ministrului Gabriel Oprea din ziua accidentului, primind deocamdată doar parţial informaţiile solicitate.

    Mai mulţi lideri politici, precum şi organizaţii neguvernamentale au cerut demisia lui Gabriel Oprea din funcţiile de vicepremier şi de ministru de Interne, dar şi lămurirea circumstanţelor accidentului a cărui victimă a fost Bogdan Gigină.

    O petiţie online intitulată “Demisia, Oprea! Încetaţi abuzul de coloane oficiale!” şi iniţiată la două zile după accidentul în care a murit poliţistul Bogdan Gigină, care însoţea coloana oficială a vicepremierului, a adunat în patru zile aproape 16.000 de semnături.

    Premierul Victor Ponta a refuzat să le răspundă jurnaliştilor, vineri, dacă ministrul Gabriel Oprea avea dreptul legal să folosească escorta Poliţiei Rutiere, inclusiv a motocicliştilor, în toate deplasările pe care acesta le face, el precizând că răspunde doar la întrebări legate de rectificarea bugetară.

    Duminică, la Arad, preşedintele Klaus Iohannis declara că ”este inadmisibil” ca Guvernul să nu ia o poziţie oficială în cazul accidentului în care şi-a pierdut viaţa poliţistul Bogdan Gigină şi adăuga că îi pofteşte ”de urgenţă în faţa microfoanelor pe domnii Ponta şi Oprea să dea lămuriri”.

    Gabriel Oprea a arătat, luni, în prima apariţie la aproape o săptămână de la moartea poliţistului Bogdan Gigină, că a ales să tacă din respect faţă de familia acestuia, el susţinând că nu a văzut accidentul, a aflat abia după ce depăşise zona şi a făcut tot ce i-a stat în puteri pentru a-l salva pe poliţist.

  • Peste o sută de angajaţi RAAN au protestat cerând plata salariilor restante şi locuri de muncă

    Cei este o sută de angajaţi care au participat la protest sunt angajaţi pe platforma Romag Prod, din cadrul RAAN, unde în cursul săptămânii trecute mai mulţi angajaţi s-au aflat în greva foamei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Oamenii au declarat că au renunţat, pentru moment, la această formă de protest, dar nu exclud posibilitatea să intre din nou în greva foamei, dacă Guvernul nu le va rezolva revendicările.

    “Am recus la un protest extrem, greva foamei, începând de miercurişi până sâmbătă. Am ieşit din acel protest din cauza problemelor de sănătate. Continuăm protestele de azi până vineri pentru problemele pe care le avem. Se ştiu şi la nivelul RAAN, probabil se ştiu şi mai sus, dar dacă nimeni nu ne bagă în seamă, le vom continua chiar cu greva foamei. Nu putem să stăm pasivi atâta timp cât vedem că ţara asta nu este guvernată. Toţi pleacă în concedii, pe ei nu îi intresează problemele sociale ale oamenilor. O veni premerul astăzi (n.r. – luni), dar o fi obosit după croazieră, poate de mâine va face ceva. Nu cerem altceva decât salariile la zi, neplătite din luna mai”, a declarat Marian Creţan, lider de nucleu în cadrul Romag Prod.

    Ultimul angajat de la RAAN a renunţat la greva foamei sâmbătă seară, după ce i s-a făcut rău şi a fost transportat la Spitalul din Drobeta Turnu Severin cu ambulaţa.

    Pe parcursului celor două ore de protest de luni, angajaţii au huiduit, au strigat “Jos Guvernul” şi au suflat în vuvuzele.

    Pe lângă revendicările legate de plata salariilor la zi şi asigurările că vor primi veniturile de completare în urma disponibilizărilor preconizate, sindicatele s-au arătat nemulţumite şi de lipsa locurilor de muncă în judeţul Mehedinţi.

    ”Crearea de noi locuri de muncă în judeţ, asta vrem. Pentru că Guvernl Ponta, încă de când a venit la putere, tot promite, tot promite că va face locuri de muncă. Noi vedem aici cum se distrug locuri de muncă în judeţ şi nu vedem nicio iniţiativă creatoare a acestui Guvern”, a declarat liderul Sindicatului Romag Prod, Adrian Stroia.

    Protestul angajaţilor RAAN, în faţa sediului central din Drobeta Turnu Severin a început la ora 8.00 şi s-a încheiat la ora 10.00, în cursul după-amiezii fiind programat un alt miting, în acelaşi loc, al angajaţilor Romag Termo, din cadrul companiei.

    Protestele salariaţilor de la RAAN au început în 13 iulie, de atunci având loc mai multe acţiuni pe platformele Romag Prod şi Romag Termo, precum şi două marşuri.

    Conform actelor normative aprobate de Guvern, RAAN ar urma să se închidă controlat, iar angajaţii ar urma să primească până la 24 de salarii medii pe economie.

    Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, care este unicul furnizor de agent termic pentru municipiul Drobeta Turnu Severin, prin platforma Romag Termo, a reziliat contractul de furnizate a agentului termic în Drobeta Turnu Severin, în 17 februarie 2015, iar conform actului, apa caldă şi căldura urmează să fie oprite în municipiu de la sfârşitul lunii august.

    Închiderea controlată a RAAN înseamnă disponibilizarea majorităţii salariaţilor, care ar urma să primească, în funcţie de vechime, până la 24 de salarii medii pe economie, drept plată compensatorie.

    RAAN a intrat în insolvenţă în septembrie 2013, având datorii de 680 de milioane de lei. În perioada insolvenţei, compania a mai acumulat datorii de peste 70 de milioane de lei.

    Pe lista creditorilor întocmită de administratorul judiciar al RAAN la momentul declanşării procedurii de insolvenţă se aflau peste 300 societăţi comerciale, dar şi instituţii publice şi administraţii locale şi bănci care au avut relaţii contractuale cu RAAN.

    Înainte de intrarea în insolvenţă, RAAN avea aproape 2.700 de angajaţi, acum numărul acestora fiind de 2.400.

    Peste 2.000 de angajaţi ai RAAN ar urma să fie disponibilizaţi, în două etape, până în 31 martie 2016, potrivit unui document al Adunării creditorilor RAAN, care a aprobat planul de disponibilizări întocmit de către administratorul special al companiei.

    În cursul zilei de vineri, angajaţii RAAN au primit câte 300 de lei din restanţa salarială şi promisiunea că se fac demersuri pentru a primi şi bonuri de masă pentru una din lunile restante, precum şi bonuri-cadou în valoare de 600 lei, de asemenea restante.

    În cazul tichetelor de masă şi tichetelor-cadou, conducerea firmei emitente trebuie să îşi dea acordul ca RAAN să achite contravaloarea lor, la sfârşitul lunii, atunci când se aşteaptă ca în conturile companiei să intre suma de 25 de milioane de lei, alocată de Guvern, dar care este blocată la Ministerul de Interne.

    În vederea soluţionării revendicărior angajaţilor RAAN, sindicatele au obţinut, vineri, aprobări pentru noi proteste, în perioada 10 – 14 august. Astfel, potrivit documentului aprobat de Primăria Drobeta Turnu Severin, de luni până vineri, în fiecare zi, între orele 8.00 – 10.00, în faţa sediului central al RAAN vor protesta aproximativ 600 de angajaţi.

  • Peste 500 de angajaţi ai RAAN au protestat, cerând bani Guvernului pentru funcţionarea companiei

    Oamenii s-au adunat, miercuri, în jurul orei 8.00, în faţa sediului RAAN din municipiul Drobeta Turnu Severin, de unde au plecat în marş până în faţa Prefecturii Mehedinţi, pe o distanţă de aproximativ doi kilometri, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Angajaţii au purtat pancarte făcute din plută, în formă de cruce, pe care au scris mesaje împotriva Guvernului şi a administratorului judiciar al RAAN, Ion Tudor: ”Ponta ai promis şi ne-ai închis!”, ”Tudorele, Tudorele, cât mai vrei faci avere?”

    De asemenea, pe o altă pancartă era scris: ”Traicule, nu uita, ai să ajungi la DNA”, mesajul vizându-l pe deputatul de Mehedinţi, Rodin Traicu, fost director al RAAN.

    Totodată, salariaţii au huiduit, au strigat lozinci împotriva autorităţior locale şi au ascultat imnul.

    La un moment dat, în timpul protestului, reprezentanţii sindicatelor au fost chemaţi în sediul Prefecturii Mehedinţi de către subprefectul Felix Manta.

    ”A avut loc o întâlnire cu reprezentanţii RAAN, întâlnire în care aceştia şi-au expus problemele cu care se confruntă la nivelul întreprinderii şi probleme pe care eu, ca reprezentant al Prefecturii, i-am rugat să le scrie şi să le înainteze într-un memoriu pe care de urgenţă îl vom trimite către Guvern şi către ministerul de resort (n.r. – Ministerul Energiei), în vederea soluţionării cât mai grabnice a acestor probleme”, a declarat subprefectul judeţului Mehedinţi, Felix Manta, la finalul întâlnirii.

    Protestul celor peste 500 de angajaţi ai RAAN s-a încheiat în jurul prânzului.

    Sindicatele din cadrul RAAN au mai depus, zilele trecute, la Prefectură un memoriu cu revendicările lor şi cu situaţia companiei, iar luni au participat la negocieri, la Bucureşti, cu reprezentanţii Ministerului Energiei.

    Potrivit liderilor de sindicat, negocierile de la minister au eşuat.

    Angajaţii RAAN cer acordarea sumelor de bani necesare funcţionării Regiei în perioada următoare, acordarea salariilor restante, preluarea întregii cantităţi de apă grea din stocurile de la Romag Prod la rezerva de stat şi asigurarea protecţiei sociale în cazul reorganizării.

    Protestele salariaţilor de la RAAN au început în 13 iulie.

    Conform actelor normative aprobate de Guvern, RAAN ar urma să se închidă controlat, iar angajaţii ar urma să primească până la 24 de salarii medii pe economie.

    Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, care este unicul furnizor de agent termic pentru municipiul Drobeta Turnu Severin, prin platforma Romag Termo, a reziliat contractul de furnizate a agentului termic în Drobeta Turnu Severin, în 17 februarie 2015, iar conform actului, apa caldă şi căldura urmează să fie oprite în municipiu de la sfârşitul lunii august.

    Închiderea controlată a RAAN înseamnă disponibilizarea majorităţii salariaţilor, care ar urma să primească, în funcţie de vechime, până la 24 de salarii medii pe economie, drept plată compensatorie.

    RAAN a intrat în insolvenţă în septembrie 2013, având datorii de 680 de milioane de lei. În perioada insolvenţei, compania a mai acumulat datorii de peste 70 de milioane de lei.

    Pe lista creditorilor întocmită de administratorul judiciar al RAAN la momentul declanşării procedurii de insolvenţă se aflau peste 300 societăţi comerciale, dar şi instituţii publice şi administraţii locale şi bănci care au avut relaţii contractuale cu RAAN.

    Înainte de intrarea în insolvenţă, RAAN avea aproape 2.700 de angajaţi, acum numărul acestora fiind de 2.400.

     

  • Angajaţi ai TVR s-au adunat în curtea televiziunii în semn de protest faţă de nesemnarea noului CCM

    Acţiunea a fost una spontană, angajaţii adunându-se în curtea Societăţii Române de Televiziune (SRTv), miercuri, în jurul orei 11.30, după cum au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din TVR.

    Salariaţii Televiziunii Române sunt nemulţumiţi că negocierile purtate cu administraţia Televiziunii Române pentru semnarea unui nou contract colectiv de muncă au eşuat. Negocierile au fost purtate în contextul în care pe 1 iulie a expirat vechiul contract colectiv de muncă în TVR.

    Potrivit surselor citate, în curtea TVR ar fi mers, miercuri, şi Stelian Tănase, preşedintele-director general al SRTv, care ar fi discutat cu angajaţii.

    Este posibil ca astfel de ieşiri spontane, în curtea TVR, să se mai producă în următoarea perioadă, întrucât salariaţii instituţiei sunt tensionaţi şi nemulţumiţi de nesemnarea unui nou CCM, au mai spus sursele citate.

    Ieşirea angajaţilor în curtea TVR s-a produs şi în contextul în care, miercuri, era programată o şedinţă a Consiliului de Administraţie al Televiziunii Române, care nu a mai avut loc din lipsă de cvorum.

    Pe de altă parte, angajaţii Societăţii Române de Televiziune au iniţiat recent procedura pentru declanşarea conflictului colectiv de muncă în instituţie, după ce negocierile purtate cu conducerea Televiziunii Române pentru semnarea unui nou contract colectiv de muncă au eşuat, după cum a confirmat, luni, pentru MEDIAFAX, Dragoş Bocanaciu, preşedintele Sindicatului pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR (SPUSTV), principalul sindicat din Televiziunea Română.

    Dragoş Bocanaciu a spus că notificarea în ceea ce priveşte declanşarea conflictului de muncă a fost trimisă deja la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) şi la Ministerul Muncii.

    “Urmează celelalte proceduri, mediere, conciliere, şi de abia după aceea vom intra efectiv în conflict de muncă. Momentan suntem în faza procedurală (…)”, a explicat Dragoş Bocanaciu.

    El a precizat că nu a fost semnat un nou contract colectiv de muncă în TVR, din cauză că angajaţii televiziunii publice nu pot să facă “ceea ce doresc şefii” din SRTv.

    “Au venit cu solicitări de a reduce drastic toate câştigurile salariale ale oamenilor, ale personalului de execuţie, în timp ce privilegiile şefilor voiau să rămână neschimbate. Aşa ceva nu este acceptabil. Oamenii din TVR ştiu cât de grea este situaţia. Dar, în momentul în care tu, şef, vii şi-mi ceri să renunţ, la 5%, la 10% din ceea ce câştig – cam asta era oferta lor -, tu vrei să-ţi păstrezi intactă indemnizaţia de conducere?”, a spus Dragoş Bocanaciu.

    El a precizat că administraţia SRTv dorea ca sporurile angajaţilor instituţiei să fie reduse, iar şefii din TVR să îşi păstreze absolut toate beneficiile.

    “Nu a venit niciodată din partea administraţiei o ofertă, prin care să ne spună: «E o situaţie grea, ne reducem şi noi indemnizaţiile de conducere, ne reducem un pic salariile şi renunţaţi şi voi la o parte din sporuri». Nu au venit niciodată cu o ofertă de genul acesta, au venit doar cu «tăiem aia, tăiem aia, tăiem aia, tăiem aia». Şi, dacă e de discutat la anumite aspecte, cum ar fi prima de pensionare sau astfel de lucruri care nu sunt legate strict de muncă, dacă eventual putem să intrăm în discuţii şi în negocieri, în niciun caz nu putem să reducem sporurile care sunt legate strict de muncă, şi aici mă refer la sporul de ore suplimentare, la sporul de sâmbătă, duminică şi de sărbători legale. Omul, când vine la serviciu sâmbăta şi duminica, chiar aşa să vină pe niciun leu în plus?”, a mai spus Dragoş Bocanaciu.

    “În momentul în care noi am venit cu o contraofertă şi le-am spus să reducă indemnizaţia de conducere, nici măcar nu au vrut să audă. Ce facem aici? Numai unii să se sacrifice, iar ceilalţii să huzurească în continuare? Aşa ceva nu este admisibil”, a subliniat Dragoş Bocanaciu.

    El a mai spus că reducerea sporului de sâmbătă şi duminică ar fi însemnat o diminuare a câştigurilor salariale pentru foarte mulţi dintre angajaţii TVR. De asemenea, potrivit lui Bocanaciu, conducerea TVR doreşte să taie şi sporul de ore suplimentare şi să-l ducă la nivelul de la Codul Muncii, care este de 75%.

    “În cazul sporului de sâmbătă şi duminică ne-au oferit 5%. S-a rezolvat un pic situaţia pentru că a dat un ordin preşedintele-director general ca să se plătească totuşi sporul de sâmbătă şi duminică, până când se va finaliza tot procesul acesta (de semnare a noului CCM, n.r.)”, a explicat preşedintele SPUSTV.

    Acesta a mai spus că la fel de periculos este faptul că în propunerea conducerii de contract colectiv de muncă nu se mai regăsesc salariile compensatorii în caz de concedieri colective sau individuale. “Ceea ce îmi ridică nişte semne de întrebare vizavi de ceea ce se pregăteşte pentru angajaţii Televiziunii Române. Este poate cel mai important lucru pentru un angajat în România anului 2015 să aibă o minimă protecţie socială prin aceste plăţi compensatorii”, a afirmat Dragoş Bocanaciu.

    Întrebat dacă salariaţii TVR se pregătesc de grevă, Dragoş Bocanaciu a spus că speră să nu se ajungă la această situaţie.

    “Acum în mod normal cam cinci zile lucrătoare durează până când ITM ne trimite răspunsul şi stabileşte procedurile de conciliere şi de mediere. După ce aceste proceduri vor fi finalizate, vom porni la strângerea de semnături şi la toate formele conflictului de muncă, grevă fără întreruperea lucrului, grevă de avertisment cu întreruperea lucrului şi grevă generală. Eu sper să nu se ajungă acolo. Eu nu îmi doresc şi cred că nimeni nu-şi doreşte să se ajungă la o astfel de măsură radicală, dar, pe de altă parte, nici nu putem să acceptăm ca mereu de la angajaţi să se tot ia, în timp ce şefii noştri stau liniştiţi pe aceleaşi salarii ca şi înainte”, a mai precizat Dragoş Bocanaciu.

    El a mai spus că nu angajaţii sunt vinovaţi de situaţia financiară dificilă în care se află TVR.

    “În condiţiile în care Televiziunea Română a acumulat şi acumulează zilnic astfel de datorii, cred că o parte din vină este a managementului, că nu un şofer sau un operator sau un reporter sunt cei care au provocat aceste pagube. În aceste condiţii, cei care sunt penalizaţi sunt tot angajaţii. Niciun şef nu a fost tras la răspundere până acum pentru deciziile proaste care au fost luate”, a spus Bocanaciu.

    De cealaltă parte, marţi, reprezentanţii SRTv au transmis agenţiei MEDIAFAX că “Televiziunea Română respectă dreptul angajaţilor de a-şi susţine interesele pe toate căile legale”.

    “Semnarea unui Contract Colectiv de Muncă cu clauze corecte pentru salariaţi şi sustenabile pentru instituţie este prioritară pentru administraţia televiziunii publice. Pe parcursul discuţiilor, angajatorul a acceptat toate revendicările care vizau drepturile băneşti aferente prestării muncii. Nu a fost luată în calcul diminuarea salariilor de bază”, au spus reprezentanţii SRTv.

    Aceştia au precizat că administraţia SRTv a răspuns notificării sindicatului reprezentativ, “expunând, punctual, argumentele sale pentru clauzele aflate în divergenţă”.

    “Conducerea TVR şi-a arătat disponibilitatea de a continua negocierile în vederea ajungerii la un acord, luând în considerare situaţia financiară dificilă a instituţiei, care dictează într-o mare măsură limitele negocierii. Comisia de negociere din partea administraţiei a fost formată din cinci membri. Preşedintele-Director General nu a făcut parte din comisie şi nu a participat la negocieri”, a preciza SRTv.

    Societatea Română de Televiziune a încheiat anul 2014 cu o pierdere de 81,5 milioane de lei, în condiţiile în care Televiziunea Română a avut, anul trecut, venituri totale de 544,2 milioane de lei şi cheltuieli totale de 625,8 milioane de lei, potrivit cifrelor furnizate de reprezentanţii instituţiei pe 6 aprilie, într-o conferinţă de presă la care a participat şi Stelian Tănase. În conferinţa de presă au fost prezentate cifrele din raportul SRTv pe anul trecut.

    Tot atunci, reprezentanţi ai TVR au anunţat că datoriile totale ale Televiziunii Române erau, la sfârşitul anului 2014, de 700 de milioane de lei, dintre care 440 de milioane de lei la bugetul de stat.

  • CRIZA DIN GRECIA: Poliţia din Atena a folosit gaze lacrimogene în timpul unui marş organizat de Partidul Comunist Elen – FOTO

    Partidul Comunist Elen i-a îndemnat pe alegători să introducă în urne buletine nevalide, în semn de protest faţă de rămânerea ţării în Uniunea Europeană (UE).

    Deşi la început numărul protestatarilor era de doar câteva sute, ei purtând bannere şi steaguri de culoare roşie şi cu mesajul “Nu” la referendum, numărul acestora a ajuns la câteva mii, poliţia fiind nevoită să intervină în momentul în care unul dintre participanţii la miting a încercat să urce în balconul birourilor Comisiei Europene, potrivit RT.

    Protestul a degenerat, poliţia intervenind cu gaze lacrimogene.

    GALERIE FOTO

  • Clienţii cu credite în franci eleveţieni vor protesta duminică în faţa Guvernului. Băncile nu împart riscurile

    “Grupul Clienţilor cu Credite în CHF organizează în data de 14 iunie 2015, orele 15:30-18:30, în Piaţa Victoriei, un miting prin care protestează faţă de atitudinea pasivă a clasei politice în problema creditelor acordate în franci elveţieni, faţă de atitudinea părtinitoare a BNR-ului pentru a proteja instituţiile bancare şi, nu în ultimul rând, faţă de dezinformările şi abuzurile sistemului bancar împotriva propriilor clienţi”, se arată într-un comunicat al grupului format din circa 25.000 de membri.

    Acesta a început pe 17 martie, alături de Asociaţia Unilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF), un proces de negociere cu şapte bănci (Raiffeisen, Volksbank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Românească, OTP şi Credit Europe Bank) pentru 1.500 de persoane, în baza unei împuterniciri notariale.

    Dintre acestea, doar Volksbank, în urma preluării de către Banca Transilvania, a înaintat clienţilor o ofertă concretă, prin care banca preia o parte din povara creditului.

    “Deşi autoritari şi reticenţi în prima fază, în urma insistenţelor noastre, reprezentanţii băncilor s-au întâlnit cu noi, urmând ca până la data de 30 iunie 2015, dată la care expiră mandatul, să finalizăm acest proces, indiferent de rezultatele acestuia. Din păcate, acest proces de negociere a demonstrat încă o dată, cu fapte şi documente concrete, lipsa de interes a instituţiilor bancare de a rezolva criza creditelor în franci elveţieni, criză de apariţia căreia sistemul bancar este singurul vinovat”, se spune în comunicat.

    Clienţii au vizat, în cadrul negocierilor, reducerea sau eliminarea comisioanelor, reducerea marjelor fixe sau conversia în lei la cursul zilei cu discount sau la un curs de schimb mai mic negociat cu banca.

    Reprezentanţii grupului au punctat că politicienii au recunoscut la nivel declarativ responsabilitatea sistemului bancar în această problemă, însă aceştia nu au acţionat pentru a proteja cetăţenii de abuzurile şi greşelile sistemului bancar.

    Mai mult, ei spun că au fost discutate diverse proiecte de lege de la apariţia crizei francului elveţian, pe 15 ianuarie, dar toate iniţiativele “au fost uitate” la intervenţiile BNR şi ale instituţiilor bancare.

    “Activităţile şi dezbaterile clasei politice desfăşurate in ultimele 5 luni nu au fost orientate către rezolvarea problemelor cetăţenilor împrumutaţi în valută, cu toate că peste 100.000 de familii (circa 300.000-400.000 de români) se găsesc în situaţia foarte dificilă de a nu-şi mai putea achita ratele şi de a fi executaţi de către bănci”, au menţionat reprezentanţii debitorilor în CHF.

    Astfel, aceştia solicită Parlamentului, Guvernului şi preşedintelui României să adopte în regim de urgenţă Legea conversiei în moneda naţională a creditelor din valută în forma modificată de GCCC şi AURSF, prin împărţirea echitabilă a poverii între bancă şi clienţi, fără discriminare şi costuri suplimentare.

    Clienţii au solicitat prin acest act normativ să aibă posibilitatea de a converti în lei creditele în valută la cursul de la momentul acordării împrumutului apreciat cu maxim 20%. Pe de altă parte, băncile şi BNR au invocat neconstituţionalitatea unei astfel de măsuri, precum şi pierderile mari cauzate instituţiilor de credit, pe care unele dintre ele nu ar putea să le suporte şi ar ajunge în faliment.

    Deşi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a cerut băncilor să negocieze individual cu clienţii şi să le prezinte diverse variante de soluţii prin care să scadă ratele plătite, fără a majora costul total al creditului, debitorii au reclamat că acestea există doar la nivel declarativ, întrucât în realitate instituţiile de credit nu negociază soluţiile cu clienţii, iar variantele pe care le înaintează debitorilor sunt în dezavantajul acestora din urmă, având costuri suplimentare pentru întreg serviciul datoriei.

    Parlamentarii au dezbătut problema creditelor în franci în mai multe şedinţe ale Comisiei Buget-Finanţe-Bănci împreună cu toate părţile implicate, cu mai multe soluţii pe masă, însă discuţiile au fost abandonate, politicienii fiind convinşi de guvernatorul BNR că problema trebuie rezolvată pe calea negocierii individuale, nu printr-o măsură legislativă.

    “Mitingul organizat de GCCC are scopul de a atenţiona şi responsabiliza clasa politică, în totalitatea ei, fără a nominaliza un anumit partid, mai ales în contextul politic actual”, se mai spune în comunicat.

    Peste 75.000 de persoane fizice figurează cu credite în franci elveţieni în bilanţurile băncilor locale, iar 95% din împrumuturi sunt concentrate la şase bănci. În realitate însă, numărul împrumutaţilor în franci este mult mai mare, având în vedere că băncile au externalizat sau au vândut foarte multe astfel de contracte.

    Din totalul debitorilor cu împrumuturi în franci înregistrate în bilanţurile băncilor, aproape o treime (32%) se regăsesc la Bancpost, 24% la Volksbank, 20% la Pireus Bank, 11% la Raiffeisen, 7% la Banca Românească şi 2% la OTP Bank.

    Peste o treime dintre creditele în franci elveţieni (35%) au fost destinate achiziţionării de locuinţe, 58% au reprezentat credite de consum cu ipotecă, iar alte 7% au fost alte credite de consum, potrivit BNR.

     

  • Sute de persoane au cerut demisia lui Ponta în Piaţa Victoriei şi au încercat să ocupe carosabilul

    La ora 13.00 doar un mic grup de protestatari se mai aflau pe trotuarul din faţa muzeului Grigore Antipa, vis a vis de sediul guvernului, în timp ce restul participanţilor la miting se îndreptau spre autocarele care urmau să îi ducă acasă. După un sfert de oră, cele două autocare şi cinci microbuze au părăsit zona şi a fost retras si dispozitivul de jandarmi.

    Anterior, protestatarii s-a îmbrâncit cu jandarmii, în încercarea de a bloca traficul în zonă, după care au plecat spre sediul PSD, pentru ca în final să revină în Piaţa Victoriei, în faţa muzeului Antipa.

    Participanţii la miting, care purtau tricouri albe imprimate cu texte anti-guvernamentale au scandat “Demisia” şi au arborat bannere pe care au scris “Ponta a promis 1.000.000 de locuri de muncă. Ponta a făcut 72.000 de şomeri”, “Ponta, pentru noi, este Ceauşescu doi!”, “Ponta, ţara nu-i a ta!”.

    Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Bucureşti, Georgian Enache, a declarat duminică, pentru MEDIAFAX, că reprezentanţi ai PMP au declarat la Primăria Capitalei adunarea de dumunică, însă nu au făcut acest lucru în termenul legal, astfel că au primit aviz negativ.

    Georgian Enache a precizat că organizatorii acestei adunări publice vor fi sancţionaţi pentru că nu respectă condiţiile legale de desfăşurare a unei adunări publice.

    Un protest asemănător, dar convocat pe reţelele de socializare a avut loc vineri , fără incidente