BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Proiect de 46,5 mil. euro pentru realizarea unui inel rutier de 17 km în zona metropolitană Oradea

    Consiliul Judeţean Bihor a definitivat traseul inelului rutier metropolitan cu o lungime de 17 km, care va avea două benzi şi va traversa comunele Nojorid, Sânmartin şi Oşorhei. Pe traseu vor fi construite cinci giraţii, două poduri şi două viaducte, investiţia fiind estimată la 230 mil. lei (46,5 mil. euro). Proiectul ar urma să fie finanţat prin programul Anghel Saligny

    ’’Acest drum va avea două viaducte importante, la ieşirea din Băile Felix. Va avea o lungime de 300 de metri, cu înălţimea maximă de 14 metri. Al doilea este la drumul dinspre Haieu, în zona Băilor 1 Mai. Are o lungime de 350 de metri, cu înălţimea pilei maxime de 12 metri. Ne propunem ca la finalul lunii mai să aprobăm studiul de fezabilitate al acestui drum metropolitan’’, a declarat Ilie Bolojan, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, într-un comunicat de presă.

     

     

    ,

     

  • Năsui: Prioritatea coaliţiei PSD-PNL, să-şi poată cumpăra maşini mai scumpe

    „Care credeţi că este prioritatea coaliţiei PSD-PNL în parlament în perioada asta cu război la graniţă, preţuri care explodează şi românii au probleme grave economice? Să-şi poată cumpăra maşini mai scumpe. Da, aţi citit corect. Asta e preocuparea lor. Azi (luni – n.r.) se va vota un proiect semnat de 30 de deputaţi PNL care creşte valoarea maşinilor care pot fi cumpărate la stat de la 18.000 euro la 23.000 euro”, scrie pe Facebook Claudiu Năsui.

    El afirmă că există în lege şi câteva excepţii printre care şi una pentru companiile de stat din energie şi gaz.

    „În cazul în care vă întrebaţi unde se duc banii din facturile duble şi chiar triple la energie şi gaz pe care i-aţi plătit. Vor ajunge (şi) în maşini de 30.000 euro. O să vină în faţa noastră la televizor să zică că fac <investiţii de stat>. Adică îşi cumpără maşini scumpe. Pe hârtie vor apărea ca fiind investiţii. Dacă tot nu exploatează gazele din Marea Neagră, măcar să-şi cumpere nişte maşini scumpe. Deconectarea între români şi clasa politică parcă nu a fost niciodată mare. Pentru ei sunt mereu bani. Doar când e vorba sa ajute mediul privat, <nu sunt bani>”, conchide Năsui.

  • Veşti bune pentru milioane de români: O nouă zi liberă pentru milioane de salariaţi. Când va fi aceasta

    Prezenta propunere legislativă are ca scop stabilirea zilei de 06 ianuarie ca zi liberă legală în care nu se lucrează, conform propunerii legislative.

    Marţi, 01 martie 2022, a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă nr. B95/2022 de către mai mulţi deputaţi PNL.

    “ Ţinând cont de importanţa sărbătorilor creştine pentru ţara noastră consider că este oportună includerea zilei de 6 ianuarie în cadrul sărbătorilor legale. Această zi are o semnificaţie cu totul aparte pentru cultura şi spiritualitatea românească. Epifania sau Botezul Domnului reprezintă un praznic deosebit ce încheie sărbătorile închinate Naşterii lui Hristos.”, aşa cum scrie în expunerea de motive a prezentei propuneri.

    “La nivel european, România se situează pe ultimele poziţii în ceea ce priveşte numărul zilelor libere, astfel că, spre exemplu în 2022, dintre cele 15 sărbători legale, doar 9 se află în timpul săptămânii, cu două în plus faţă de anul trecut. In acest sens. România prezintă foarte puţine sărbători legale faţă de celelalte state europene, fiind depăşită de ţări precum Malta, Slovacia, Spania, Italia sau Austria, aşa cum arată un studiu realizat de către Institutul Eurofound. .”, mai scrie în expunerea de motive a prezentei propuneri.

    Dacă această propunere legislativă va di adoptată şi va intra în vigoare, numărul zilelor libere legale aferente unui an ar creşte de la 15 la 16 zile.

    Este important de menţionat faptul că în România, Codul Muncii prevede ca sărbători legale în care nu se lucrează un număr de 15 zile dintre care două din aceste zile, respectiv prima zi de Paşti şi prima zi de Rusalii, se prăznuiesc întotdeauna într-o zi de duminică.

    Zilele libere, aşa cum este prevăzut în Codul Muncii, sunt:

    ·         1 şi 2 ianuarie;

    ·         24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;

    ·         Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paştelui;

    ·         prima şi a doua zi de Paşti;

    ·         1 mai;

    ·         1 iunie;

    ·         prima şi a doua zi de Rusalii;

    ·         Adormirea Maicii Domnului;

    ·         30 noiembrie – Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;

    ·         1 decembrie;

    ·         prima şi a doua zi de Crăciun;

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Veştile bune curg lanţ pentru milioane de salariaţi din România.Toţi angajaţii care primesc acest tip de beneficiu pot deschide şampania

    Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) a lansat, în dezbatere publică, un proiect de Ordin pentru stabilirea valorii nominale indexate a unui tichet de masă pentru semestrul I al anului 2022, care prevede ca valoarea maximală a tichetelor de masă să crească începând cu luna aprilie.

    În prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă este de 20,09 lei şi se doreşte ca aceasta să crească la 20,17 lei.

    Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în luna octombrie a anului trecut, când a fost majorată de la 20,01 lei la 20,09 lei.

    “Pentru semestrul I al anului 2022, începând cu luna aprilie 2022, valoarea nominală a unui tichet de masă, (…), nu poate depăşi cuantumul de 20,17 lei”, conform documentului oficial.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

    “Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2022 respectiv, august 2022 şi septembrie 2022”, conform documentului oficial.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie aprobat de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi publicat în Monitorul Oficial.

  • Ministerul Finanţelor publică proiectul privind plafonarea poliţelor RCA

    Măsura este necesară pentru stabilitatea pieţei şi pentru diminuarea efectelor scumpirii poliţelor RCA, ca urmare a recentei ieşiri de pe piaţă a celui mai mare asigurător în domeniu.

    „Aşa cum am promis, soluţiile care protejează populaţia şi companiile sunt principala noastră preocupare! Având în vedere situaţia dificilă cu care se confruntă milioane de persoane fizice şi juridice, din cauza creşterii foarte ridicate a preţurilor la poliţele de răspundere civilă auto, am decis, împreună cu Autoritatea de Supraveghere Financiară şi în urma dialogului cu transportatorii şi Consiliul Concurenţei, promovarea unei hotărâri de guvern pentru stabilirea de tarife de primă maxime, plafonate pentru o perioadă de 6 luni, potrivit art.4 alin.3 din Legea Concurenţei nr.21/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Am convingerea că va fi adoptat în regim de urgenţă de către Guvern, astfel încât efectele să se reflecte rapid în piaţa de asigurări RCA şi să conducă la un nivel sporit de suportabilitate din partea asiguraţilor” , a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanţelor.

    Prin proiect se propune o diferenţiere de calcul al tarifelor pentru persoanele fizice şi cele juridice. Legiuitorul a luat măsura ţinând cont atât de diferenţa de putere de cumpărare între cele două categorii, cât şi de factorul de risc al fiecăreia.

    Pentru persoanele fizice, limitarea tarifului maximal este justificată prin plafonarea la nivelul tarifului de referinţă publicat de către ASF, iar pentru persoanele juridice limitarea la tariful utilizat la încheierea contractelor RCA, prin intermediul mecanismului asiguratului cu risc ridicat, adică tariful de referinţă publicat de ASF înmulţit cu factorul N. În această situaţie, asiguraţii nu vor mai fi nevoiţi să apeleze la acest mecanism şi îşi vor putea alege asigurătorul RCA fără întârziere.

    Tarifele de primă maxime sunt stabilite pentru clasa de bonus/malus B0. În funcţie de istoricul de daună al asiguratului, societăţile de asigurare RCA vor aplica clasa de bonus/malus în care se încadrează acesta, conform prevederilor legale. În prezent, 98,5% dintre asiguraţi se află în clase de bonus şi restul în clase de malus.

    Această soluţie temporară vine în sprijinul tuturor categoriilor de asiguraţi, va asigura o dispersie a riscurilor la nivelul pieţei de asigurări şi poate contribui la o mai bună funcţionare a acesteia până la momentul la care portofoliul de asiguraţi ai Societăţii de Asigurare-Reasigurare City Insurance SA este preluat de alţi asigurători din domeniu.

  • Mark Zuckerberg renunţă la proiectul propriei criptomonede: Meta vinde divizia Diem, fostă Libra, într-o tranzacţie de 200 de milioane de dolari

    Meta Platforms, anterior Facebook, a decis să vândă divizia care gestiona proiectul de criptomonedă Diem, într-o tranzacţie de 200 de milioane de dolari cu Silvergate Capital, potrivit unor surse Wall Street Journal.

    Proiectul a fost lansat iniţial sub conceptul de Libra şi marca un efort al gigantului de a intra puternic în piaţa de plăţi şi de comerţ online.

    Iniţiativa lui Mark Zuckerberg a declanşat un val de critici la nivel global, în special din partea autorităţilor din diferite ţări care reclamau că proiectul companiei ar putea ameninţa nivelul de control care există asupra sistemului monetar, încurajând activităţile criminale, potrivit Reuters.

    După ce proiectul Libra a fost criticat, Facebook a redenumit proiectul „Diem” şi a diminuat ambiţiile globale până în punctul în care a devenit un proiect gândit iniţial pentru piaţa din SUA, ca o monedă stabilă la paritate cu dolarul.

    Un semnal negativ în privinţa proiectului a venit recent când David Marcus, executivul care supraveghea proiectul Diem, a părăsit compania pentru a lucra la ceva nou.

  • Veşti bune pentru angajaţi. Categoria de persoane care va câştiga mai mult în acest an

    Începând cu 1 ianuarie 2022, salariul minim brut pe ţară a ajuns la 2.550 de lei, astfel cei care vor angaja zilieri vor scoate mai mulţi bani din buzunar, conform legii privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri.

    Legea nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, intrată în vigoare la 15 aprilie 2011,  reglementează remuneraţia brută primită de cei care exercită activităţi cu caracter ocazional care trebuie să fie cel puţin egală cu valoarea pe oră a salariului minim brut pe ţară.

    În momentul de faţă, salariul minim brut pe ţară este de 2.300 de lei, astfel remuneraţia orară are o valoare de 13,583  lei. Salariul minim brut pe ţară va ajunge la 2.550 de lei, conform Hotărârii Guvernului nr. 1.071/2021. Astfel, remuneraţia orară pentru zilieri va creşte de la 13,583 lei pe oră la 15,239  lei pe oră.

    Costul orar al zilierilor este unul brut, ulterior se reţine impozit în cotă de 10% şi contribuţii la pensie în cotă de 25%.

     

  • Veşti bune pentru milioane de români: Ce va trebui să faceţi pentru a beneficia de o zi liberă, în plus, de concediu

    Prezenta propunere legislativă are ca scop creşterea numărului de cetăţeni români cu drept de vot care se prezintă la vot indiferent de tipul de alegeri, conform propunerii legistive.

    Marţi, 14 decembrie 2021, a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă nr. B569/2021, Propunere legislativă pentru acordarea de zile libere plătite persoanelor care votează.

    Astfel, salariaţii cu drept de vot beneficiază, la cerere, de o zi liberă plătită, pentru fiecare tip de alegeri la care îşi exprimă votul, indiferent că este vorba de alegeri locale, alegeri parlamentare, alegeri europarlamentare sau alegeri prezidenţiale,

    De aceasta zi liberă plătită beneficiază şi salariaţii care îşi exprimă opţiunea de vot prin corespondenţă, precum şi salariaţii cu locul de muncă în Romania care, aflându-se temporar în afara graniţelor ţării, exercită dreptul de vot, conform proiectului de lege.

    Costul cu acordarea zilelor libere plătite va fi suportat de către angajator.

    Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.

     

  • Cum ne pot citi autorităţile mesajele de pe WhatsApp, Facebook Messenger sau Telegram. Decizia secretă luată de guvernul Cîţu cu 3 zile înainte să fie demis

    Proiectul de lege pentru transpunerea directivei UE 2018/1972 (Codul european al comunicaţiilor), adoptat de Guvernul Cîţu cu 3 zile înainte de a fi demis de Parlament, introduce, discret, o lărgire a domeniului şi spectrului interceptării comunicaţiilor electronice, inclusiv a accesului la datele de trafic, date de conţinut şi la „conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate”, adică la conţinutul comunicaţiilor realizate prin platforme precum Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire sau Telegram, conform Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet (APTI).

    “Între varianta (proiectului de lege – n. red.) din dezbatere publică şi cea adoptată de guvern apare o nouă adăugire în motivaţie numită „Schimbări legislative relevante pentru domeniul securităţii naţionale”, două definiţii (scrise evident de persoane care nu au lucrat în domeniu, după formulările absolut improprii) şi art 102 inserat într-o zonă care n-are nimic de a face cu subiectul celorlalte 299 de pagini”, notează Bogdan Manolea, preşedintele APTI.
    Cele două articole sună astfel:
    “Art.10^2. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

    a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;

    b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;

    c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;

    d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.

    (2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.”

    Manolea traduce prevederile din proiect astfel:

    “Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP” – sunt de fapt aceiaşi cu furnizorii de găzduire web (de fapt, deja reglementaţi în legea 365/2002), care oferă serviciile <<pe teritoriul României>> conform definiţiei nou inventate din art 4 alineatul (1), noul punct 9^5.
    <<Serviciu de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere>> – este ce se numea acum câţiva ani „mesagerie instatanee sau mesaje chat” şi practic intra în categoria asta Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire, Telegram sau pentru cei mai nostalgici Yahoo Messanger, AIM, ICQ sau chiar IRC. Atenţie, aceştia nu sunt doar cei care oferă serviciile „ pe teritoriul României”. (cuvânt cheie- indiciu: „tranzitat”)
    <<Organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale>>- este aceiaşi terminologie vagă deja declarată neconstituţională în 2008 (şi alte decizii). Oricum nimeni nu este în stare sa facă lista lor, cu atât mai mult cu privire la atribuţiile exacte, legea din 1991 find la fel de vagă şi astăzi.

    Bogdan Manolea susţine că modificările privind interceptările ar trebui să fie realizate prin Codul de Procedură Penală.

    “Aspectele legate de interceptarea legală comunicaţiilor, cu toate garanţiile de rigoare sunt prevăzute de Codul de Procedură Penală (CPP). În mod logic, dacă ar fi vreo problemă sau este nevoie de actualizarea lor s-ar face tot printr-o modificare la acest cod. (indiciu: e o lege organică, greu de modificat).
    Doar că dincolo de a impune obligaţii similare şi unor alte categorii furnizori (care oricum, nu au legătura cu ANCOM) pe unde se plimbă în 2021 conţinutul şi legal, şi ilegal. (poate de discutat, dar atunci ar trebui în CPP şi nu pe şest), textul lărgeşte mult spectrul de acţiuni de interceptări şi acces, pe care CPP nu le prevede. Mă opresc doar la 2 aici:
    <<accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;>> nu există în CPP.
    Dincolo de faptul ca un furnizor (inclusiv cei de comunicaţii) ar trebui să îşi creeze un sistem de depistare a conţinutului criptat tranzitat, eu cred că ţinta sunt furnizorii care oferă astfel de servicii. Aici sunt 2 variante – fie vor conţinutul decriptat direct de la furnizor sau pentru ca vor să spargă criptarea? (cât de legal, ilegal ar fi, este o altă discuţie) , fie vor conţinutul criptat pentru că vor să obţină/determine partea care are cheia de criptare să o dezvăluie cumva. Astea, ca şi altele din acelaşi spectru ridică nişte subiecte de privacy şi security mult prea complexe pentru a le rezolva în 2 propoziţii.
    Să nu mai zicem că textul Directivei de implementat zice exact pe dos – promovaţi criptarea, nu o subminaţi: „ar trebui promovată de exemplu utilizarea criptării, end-to-end dacă este cazul, şi, dacă este necesar, criptarea ar trebui să fie obligatorie în conformitate cu principiile securităţii şi protejării vieţii private în mod implicit şi din faza de proiectare”
    „să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire (…) accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.”nu există în CPP.
    O terminologie la fel de vagă ca cea din defuncta lege a securităţii cibernetice (declarata neconstituţională în 2015) face ca să ai practic acces la orice conţinut de pe orice server din România în condiţii total neclare.
    Ca să poată probabil să justifice cumva integrarea în această lege, propunerea normativă mai şi creează o obligaţie de înregistrare a acestor noi furnizori la ANCOM, ceea ce contrazice flagrant legislaţia europeană în domeniu (în principal directiva e-commerce, implementată la noi prin legea 365/2002). Dar ce mai contează o obligaţie europeana, când e în joc „securitatea naţională”? Important e că le putem impune să îşi creeze, pe costuri proprii, infrastructura de interceptare şi când vine o hârtie de la „organ” să dea tot”.

  • Veşti bune pentru milioane de români: Categoriile de salriaţi care vor primi peste 7.000 de lei gratis de la stat

    Un proiect de ordonanţă pus în dezbatere recent,  de către Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT), prevede acordarea de vouchere de vacanţă pentru bugetari până în anul 2026.

    Conform proiectului de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene al MEAT, “instituţiile publice (…) acordă, anual, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2026, vouchere de vacanţă în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat”.

    Voucherele de vacanţă aferente anilor 2022 – 2026 se vor emite doar pe suport electronic, aşa cum prevede proiectul de OUG menţionat mai sus.

    De asemenea, proiectul prevede ca valabilitatea voucherelor de vacanţă acordate în 2020 şi neutilizate va fi prelungită până la sfârşitul lui 2022

    “Acordarea în perioada 1 iulie 2017 – 31 decembrie 2020 a indemnizaţiilor de vacanţă sau a primelor de vacanţă, după caz, sub forma voucherelor de vacanţă, în valoare de 1450 lei s-a dovedit a fi o masura cu efecte benefice asupra industriei turismului din România încurajând un număr de circa un milion de salariaţi români din cadrul instituţiilor de stat sau al societăţilor în care statul este acţionar unic sau majoritar, să-şi petreacă concediile în ţară. 

    Această masură a atenuat o mare parte din efectele negative ale pandemiei COVID 19 asupra sectorului turistic, cetăţenii români posesori de vouchere de vacanţă achiziţionând pachete turistice în ţară în perioadele în care structurile de primire turistice nu au avut activitatea suspendată”, conform notei de fundamentare a proiectului.