Tag: prezenta

  • Din cutii de conserve şi sosuri a ridicat un imperiu alimentar cu venituri anuale de miliarde de dolari

    Henry John Heinz s-a născut pe 11 octombrie 1844, în Pittsburgh, Pennsylvania. A fost fiul lui John Henry Heinz şi al Annei Margaretha Schmidt, o familie de imigranţi germani, care se stabiliseră în Statele Unite cu puţin înainte de naşterea sa. Heinz a fost văr de gradul doi cu Frederick Trump, bunicul actualului preşedinte american. 

    În ianuarie 1869, antreprenorul a fondat Heinz Noble & Company, alături de prietenul său, L. Clarence Noble. Cei doi au început să comercializeze hrean ambalat în sticle transparente, pentru a se observa mai uşor calitatea produsului, după o reţetă a mamei lui Heinz.

    În acelaşi an, pe 3 septembrie, Heinz s-a căsătorit cu Sarah Sloan Young, împreună cu care a avut cinci copii, dintre care au supravieţuit doar patru: Irene Edwilda Heinz-Given, Clarence Henry Heinz, Howard Covode Heinz şi Clifford Sloan Heinz.

    În 1875, compania înfiinţată de cei doi prieteni a dat faliment. Totuşi, anul următor, investitorul a fondat o nouă companie, F&J Heinz, împreună cu fratele său, John Heinz, şi cu vărul acestora, Frederick.

    Produsul care a adus succesul companiei a fost ketchupul Heinz, care a cucerit rapid consumatorii, ajungând să deţină o cotă de piaţă de peste 50%. Compania a continuat să crească, iar în 1888 investitorul a cumpărat acţiunile celor doi asociaţi şi a reorganizat businessul sub numele actual, H. J. Heinz Company.

    Sloganul companiei, ”57 de varietăţi“, a fost introdus de Heinz în anul 1896, inspirat dintr-un afiş publicitar al unei firme de pantofi. Cu toate că, la vremea aceea, compania comercializa peste 60 de sortimente de produse, numărul 57 a fost ales deoarece 5 era cifra sa norocoasă, iar 7, a soţiei sale.

    H. J. Heinz Company a fost recunoscută în 1905, iar Heinz a fost ales în funcţia de preşedinte, pe care a păstrat-o de-a lungul întregii vieţi. Sub conducerea sa, au fost dezvoltate primele procese legate de siguranţa în prepararea alimentelor şi primele reguli sanitare, care aveau ca scop evitarea contaminării cu bacterii. El a luat şi o serie de măsuri pentru a controla puritatea produselor, oferindu-le angajaţilor săi condiţii speciale de lucru. Aceştia dispuneau de duşuri cu apă caldă, iar personalul feminin beneficia săptămânal de servicii de manichiură. De asemenea, Heinz le-a oferit angajaţilor săi asistenţă medicală gratuită, săli de gimnastică, piscine şi locuri de recreere, dar şi mijloace de educaţie, precum librării şi săli de lectură.

    Heinz a murit pe 14 mai 1919, la vârsta de 74 de ani, după ce s-a îmbolnăvit de pneumonie. Pe data de 11 octombrie 1924, în faţa clădirii companiei din Pittsburgh a fost ridicată o statuie din bronz a investitorului, realizată de sculptorul Emil Fuchs.

    În vara anului 2013, compania Heinz a fost cumpărată de Berkshire Hathaway şi 3G Capital pentru 23 de miliarde de dolari, una dintre cele mai mari tranzacţii din istoria industriei alimentare. În funcţia de CEO a fost numit şeful executiv al lanţului de fast-food Burger King. În 2015, Heinz a fuzionat cu Kraft Food Groups în The Kraft Heinz Company, devenind a cincea cea mai mare companie de profil din lume şi a treia din Statele Unite.

    Anul trecut, compania Kraft Heinz a avut venituri de 26,5 miliarde de dolari, un profit de 3,6 miliarde de dolari şi 41.000 de angajaţi la nivel mondial, iar Heinz a avut vânzări de 11,6 miliarde de dolari, un profit de aproape un miliard şi peste 32.000 de angajaţi.

  • Este una dintre cele mai bogate ţări din Europa, dar nu are angajaţi nici pentru locurile de muncă oferite de stat

    Suedia se confruntă cu o mare problemă în ceea ce priveşte forţa de muncă.
     
    Potrivit estimărilor, numărul persoanelor active în câmpul muncii va creşte cu 207.000 până în 2025, dar numărul locurilor de muncă din aparatul de stat ce trebuie ocupate va creşte într-un ritm mult mai alert.

    Prin urmare, lipsa forţei de muncă ar putea avea un impact negativ asupra serviciilor şi va creşte salariul mediu, reprezentând una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat statul nordic în ultimii ani.

    “Un scenariu în care sectorul public recrutează peste 200.000 de oameni nu e unul realist”, crede Annika Wallenskog, economist-şef în cadrul Asociaţiei Suedeze a Autorităţilor şi Regiunilor. Din punctul său de vedere, majoritatea celor angajabili va fi recrutată de către companiile din mediul privat.

    O soluţie ar fi ca Suedia să automatizeze cât mai multe dintre locurile de muncă într-o perioadă scurtă, încercând în acelaşi timp o restructurare a aparatului birocratic.

    În prezent, creşterea accelerată a economiei a permis autorităţilor să acopere deficitul apărut ca urmare a problemelor de pe piaţa muncii, dar analiştii estimează că ritmul de creştere va încetini în următorii ani. În prezent, datoria publică a Suediei se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 41 de ani.

  • Proiect: Punctul de amendă de circulaţie, pentru pensionari, stabilit la 10% din punctul de pensie

    Proiectul de lege pentru modificarea alin. (2) al art. 98 din OUG nr. 195 din 12/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, depus pe 8 mai la Senat, în procedură de urgenţă stipulează următoarele: “Art I – Alin. (2) al art 98 Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului, pentru persoanele active şi 10% din punctul de pensie, stabilit prin ordonanţă sau hotărâre a Guvernului, pentru pensionari”, se arată document. Punctul de pensie este în prezent de 1.000 de lei, urmând să crească de la 1 iulie la 1.100 de lei.

    În prezent forma acestui text al legii aflate în vigoare este: “un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cod galben de VÂNT, extins. Judeţele aflate sub avertizarea meteorologilor

    Potrivit ANM, până la ora 15.00, sunt sub cod galben judeţele Vaslui, Bacău, Vrancea, Galaţi, Iaşi, Ialomiţa, Brăila şi Buzău.

    În zonele menţionate se vor semnala intensificări locale ale vântului care vor atinge la rafală viteze de 60 km/h, izolat 70 km/h.

    Meteorologii au emis un cod galben de vânt valabil până la ora 15.00, în judeţele Vaslui, Bacău, Vrancea, Galaţi şi Iaşi.

  • A renunţat la corporaţie pentru un business care după doi ani are venituri de jumătate de milion de euro – VIDEO

    Aura Oprea spune că exemplul ei este unul reprezentativ pentru generaţia din care face parte: a renunţat la visul unei ascensiuni ierarhice în multinaţională pentru a da frâu liber creativităţii antreprenoriale. Cum s-a concretizat aceasta într-o afacere de 500.000 de euro în doi ani povesteşte într-o ediţie a emisiunii smart business.

    Smart Business este o emisiune în care dorim să vi-i aducem în faţă, în cadrul unui material video publicat pe site-urile şi paginile de Facebook ale Business Magazin şi Ziarului Financiar, pe reprezentanţii noii generaţii de antreprenori, cei care au avut curajul să dezvolte pe piaţa locală afaceri ieşite din tipar.

    Brandul polonez de praline de ciocolată Chocolissimo a fost miza antreprenorială a Aurei Oprea încă din 2015, când a decis să aducă pe piaţa locală această marcă; în prezent, afacerea este formată din vânzarea pralinelor pe o platformă online şi, punctual, în funcţie de colaborările de pe parcursul anului, din comercializarea lor în diverse centre comerciale din Bucureşti. Printre produsele vândute se află pralinele belgiene şi figurinele din ciocolată; un concept propriu de ciocolată personalizată l-au numit telegrame de ciocolată. „Telegramele din ciocolată sunt vedetele noastre fiindcă există o tendinţă în consum ca oamenii să se implice în realizarea produsului, chiar şi la nivel conceptual; prin aceste produse asta oferim  opţiunea de a fi implicat în realizarea lui. Textele acestora variază în funcţie de ocazia pentru care sunt oferite.

    De pildă, unele dintre cele recurente sunt cereri în căsătorie”, explică antreprenoarea. Preţurile sunt cuprinse între 30 şi 150 de lei în cazul telegramelor, iar pentru praline, între 50 şi 200 de lei. Comenzile vin atât de la persoane fizice, cât şi de la clienţi companii; cea mai mare parte a afacerii este generată de segmentul companiilor.

    Chocolissimo a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2,3 milioane de lei. Antreprenoarea a observat că pe final de an comenzile cresc cu 200%. Aura Oprea spune că ideea dezvoltării acestei afaceri i-a venit după ce a observat cât de greu se găseşte în România ciocolata albă de calitate: „Ciocolata albă este cel mai uşor de reprodus, dar o ciocolată albă de calitate se găseşte foarte greu deoarece nu are cacao la bază şi de aceea este foarte greu de digerat, la propriu”. În căutările ei pentru acest tip de ciocolată a dat peste Chocolissimo, brand care nu exista atunci pe piaţa locală; spune că, mai mult decât produsul, i-a plăcut prezentarea, modul de prezentare a acestuia. „Nu sunt neapărat o consumatoare înrăită de ciocolată, dar sunt un om de marketing şi mi-a plăcut foarte mult modul de comunicare, în felul acesta m-am dus eu spre ei”, povesteşte ea. Conceptul Chocolissimo este dezvoltat în Polonia, dar pralinele sunt produse în Belgia.

    După ce a identificat potenţialul conceptului şi pentru piaţa locală, Aura Oprea a decis să îşi înceapă propria afacere şi să renunţe ulterior la locul de muncă pe care îl avea atunci: „Este povestea clasică a generaţiei mele  aceea de a lucra mult timp în corporaţie  într-un domeniu pe care l-am studiat şi ulterior să ies şi să mă ocup de businessul meu”. Oprea a studiat  marketingul în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. După absolvire, a lucrat ca manager de evenimente la Holcim (2013-2014) şi ca specialist în marketing la Farmexpert (2014-2016).

    La final de 2014 i-a venit ideea dezvoltării afacerii cu ciocolată, iar în 2015 a demarat proiectul. „După terminarea facultăţii, la fel ca majoritatea colegilor mei de generaţie, am avut idealuri măreţe de a face parte dintr-o corporaţie, de a ajunge cât mai sus pe scara ierarhică  însă la momentul în care am fost la un pas de a atinge acest vis şi când am fost cât mai aproape de corporaţie, nu m-am regăsit în povestea de acolo.” Spune că, deşi nu este genul de persoană care să militeze împotriva corporaţiilor, recunoaşte că, uneori, creativitatea angajaţilor este limitată într-un astfel de mediu: „Într-un mediu corporatist, creativitatea îţi este de multe ori diminuată; acesta este motivul care m-a determinat pe mine să ies din corporaţie; sunt o persoană cu iniţiativă – am fost tot timpul genul acesta de iniţiatoare.”

    De altfel, faptul că are spirit de iniţiativă se reflectă şi în modul în care a abordat discuţia cu producătorii polonezi de ciocolată: le-a trimis un e-mail în care le-a povestit despre dorinţa ei de a aduce brandul în România. Prima lor reacţie a fost să refuze: „Mi-au spus că nu erau interesaţi de piaţa din România în acel moment, fără să-mi dea explicaţii clare”. Acest răspuns nu a descurajat-o, ci a determinat-o să le facă o vizită în Polonia, reuşind astfel să îi convingă de potenţialul pieţei locale. „Suntem prost educaţi la acest capitol în sensul că suntem obişnuiţi să consumăm mult şi prost, în detrimentul consumului unui produs de calitate, dar într-o cantitate mai mică”, descrie ea comportamentul consumatorilor români.

    Provocarea, spune ea, este de a îndrepta cât mai mulţi consumatori către ciocolata de calitate, la fel cum se întâmplă în vest. „Majoritatea cumpărăturilor pe site-ul nostru sunt pentru a fi făcute cadou. Comportamentul este diferit de cel din Germania, de exemplu, unde se cumpără pentru consumul propriu”, exemplifică ea. Tânăra descrie, în cadrul emisiunii Smart Business, şi o calitate esenţială pentru un antreprenor: „Cred foarte mult în curaj  mi se pare că este o virtute care îţi permite să le dezvolţi pe toate celelalte, nici măcar constanţă nu poţi avea fără curaj. Cred că asta este important  nu propovăduiesc curajul iraţional, dar cred că în momentul în care ai curaj şi perseverenţă poţi să îţi duci la îndeplinire planurile”.

    Aura Oprea a mizat pe un domeniu în plină dezvoltare: potrivit unei analize a KeysFin publicate anul acesta, producătorii şi distribuitorii de ciocolată ar putea ajunge în 2018 la vânzări record, depăşind pragul de 5 miliarde lei (circa 1 miliard euro), după un avans de 20% anul trecut, pe fondul creşterii puterii de cumpărare a românilor. Potrivit studiului, care a analizat evoluţia pieţei din 2012 până în prezent, principalul indicator care susţine dinamica sectorului este profitabilitatea pieţei. Dacă în 2012 cele 786 de firme producătoare sau distribuitoare de produse din ciocolată raportau un profit net de 107,3 milioane lei, în 2017 se estimează că acesta a fost de 306,1 milioane lei, la un număr de 758 de firme.

    Evoluţia pozitivă a pieţei a venit pe fondul creşterii economice, propulsată de avansul semnificativ al consumului. Pe fondul dezvoltării ofertelor şi mai ales a investiţiilor semnificative în marketing şi promovare, românii s-au arătat tot mai interesaţi de ciocolată. Astfel, chiar dacă potrivit Eurostat un român mănâncă anual mult mai puţină ciocolată decât vesticii – 2,2 kg/cap de locuitor prin comparaţie cu 3 kg per capita în Grecia, 11 kg pe cap de locuitor în cazul elveţienilor – consumul de ciocolată a crescut semnificativ în ultimii doi trei ani, potrivit specialiştilor de la KeysFin.

    Principalul jucător din piaţa românească, pe segmentul de producţie, este Nestlé, cu o cifră de afaceri de 783,6 milioane lei, companie urmată, la mare distanţă, de Kandia Dulce SA, cu 161,4 milioane lei, Heidi Chocolat SA, cu 106,2 milioane lei, Mueller şi Prietenii (19,1 milioane de lei) şi Marco Polo (18 milioane de lei). Pe segmentul de distribuţie, SECA Distribution SA conduce clasamentul cu afaceri de 390,8 milioane de lei în 2016, urmată de Ferrero România SRL (398 milioane de lei), D.R.I.M Daniel SRL (268,7 milioane de lei), Wrigley România (133,7 milioane de lei) şi Almira Trade SRL (130,3 milioane de lei). „Există un studiu faimos în lumea ştiinţifică care face o legătură directă între consumul de ciocolată dintr-o ţară şi numărul premiilor Nobel. Elveţia conduce atât în clasamentul consumului de ciocolată, cât şi în cel al premiilor Nobel obţinute şi se spune că o contribuţie semnificativă o au flavonoidele care se găsesc în ciocolată, dar şi în vin şi care cresc semnificativ activitatea cerebrală, interesul pentru cunoaştere, intuiţia. Dincolo de teorii, cert este că ciocolata reprezintă un produs care şi în România devine semnificativ, iar investiţiile în domeniul sunt pe măsură. Piaţa are un potenţial de creştere semnificativ, iar 2018 va confirma, cu siguranţă, această tendinţă”, au spus experţii de la KeysFin în cadrul studiului.
     

  • Care este singurul model de maşină în care nu a murit nimeni

    De la prima generaţie lansată în 2002 şi până în prezent, nici un om nu a murit într-un Volvo XC90.

    Compania de cercetare tehnologică în domeniul siguranţei vehiculelor – Thatcham Research susţine că SUV-ul cu cinci stele la Euro NCAP are un număr de factori care l-au ajutat să fie recunoscut ca „Cea mai sigură maşină din lume”.

    Atât prima, cât şi a doua generaţie a maşinii au o masă relativ mare, ceea ce înseamnă că este din punct de vedere fizic are avantaj într-o coliziune.

    Pe lângă asta are şi o structura solidă, numeroase sisteme de siguranţă şi airbaguri care ajută la protecţia ocupanţilor atunci când maşina este implicată într-o coliziune cu un vehicul mai mare.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • SINGURUL oraş din România unde preţurile la apartamente au EXPLODAT peste noapte atât de mult că au depăşit perioada de boom

    „Comparativ cu primul trimestru din 2008, Cluj-Napoca este singurul oraş din România care nu numai că a recuperat scăderea de preţ, ba chiar a ajuns la un preţ mediu pe metru pătrat cu 15,2% mai mare decât în urmă cu zece ani. Analiza evoluţiei preţurilor medii ale apartamentelor în ultimii zece ani evidenţiază faptul că localităţile din jumătatea de vest a ţării au recuperat cel mai mult din scăderile de preţ determinate de criza economică.” 
     
    La mică distanţă faţă de nivelul din perioada de boom se află o serie de alte oraşe din zona de vest.
     
    În Oradea, spre exemplu, apartamentele sunt cu doar 0,7% mai ieftine decât în T1 2008 şi costă, în medie, 930 de euro pe metru pătrat util (faţă de 940 de euro pe metru pătrat util). Timişoara, pe de altă parte, se află cu 6,5% sub nivelul din 2008, cu o valoare de 1.150 de euro pe metru pătrat util (faţă de 1.220 de euro pe metru pătrat util).
     
    O diferenţă similară, respectiv 6,5%, poate fi observată şi în Arad (de la 720 la 670 de euro pe metru pătrat util), în vreme ce în Alba Iulia şi Satu Mare apartamentele sunt cu 9,3% şi, respectiv, cu 10,5% mai ieftine decât în urmă cu zece ani – de la 940 la 850 de euro pe metru pătrat util şi, respectiv, de la 720 la 650 de euro pe metru pătrat util.
     
    Spre deosebire de Cluj-Napoca şi Timişoara, Bucureştiul se numără printre oraşele care au recuperat cel mai puţin din scăderile provocate de criză, potrivit datelor Imobiliare.ro.
     
  • 10 ani de Băneasa Shopping City: 175 milioane de vizite şi vânzări de 5000 euro/mp/an

    Băneasa Shopping City şi-a început activitatea în 18 aprilie 2008, înregistrând creşteri anuale constante, atât din punct de vedere al indicatorilor de performanţă, cât şi al ofertei comerciale variate, caracterizată printr-un mix premium de branduri. În raport cu primul an de funcţionare, traficul centrului comercial a avut o creştere de 70%, depăşind 24 de milioane de vizite la finalul anului 2017. Băneasa Shopping City a înregistrat vânzări de peste 250 de milioane de euro în 2017, cu 85% mai mult faţă de anul deschiderii (fără a lua în calcul vânzările realizate de hypermarket), ceea ce îl poziţionează ca lider al centrelor comerciale din România.
     
     „Creşterile anuale înregistrate de Băneasa Shopping City ne demonstrează că am pornit de la o premisă reală si că oferta propusă vizitatorilor noştri a fost una corectă. Vom continua să construim în această direcţie, oferindu-le exclusivităţi în portofoliul de branduri, proiecte inedite şi experienţe în premieră.”, declară Arthur Popa, CEO Băneasa Developments.
     
    Băneasa Shopping City dispune de o suprafaţă totală destinată spaţiului de retail de 55.000 mp, găzduind peste 300 magazine. 70% din totalul magazinelor este acoperit de magazine ce desfăşoară activităţi în domeniul modei, precum şi al produselor şi serviciilor 
     
    Deschis în anul 2011, Grand Cinema & More, parte integrantă a Baneasa Shopping City, vine în completarea serviciilor. Cinematograful a găzduit aproximativ 5 milioane de vizite în tot acest timp. Grand Cinema & More a găzduit mai mult de 600 de spectacole şi evenimente de teatru, concerte, multe dintre ele în premieră.
     
  • Un alt lanţ de restaurante SE PRĂBUŞEŞTE. Mii de oameni ar putea rămâne fără loc de muncă

    Lanţul de restaurante Bertucci’s a cerut intrarea în faliment şi se pregăteşte să închidă mai multe restaurante.

    Bertucci’s s-a bucurat în trecut de mare succes, acest fapt dorându-se în principal faptului că foloseşte cuptoare cu lemne pentru a coace pizza.

    În prezent, compania mai operează 59 de unităţi, dar reprezentanţii au avertizat că acestea s-ar putea închide curând dacă nu se găseşte un investitor care să preia lanţul.

    Lanţul de restaurante Bertucci’s a trecut deja printr-un amplu proces de restructurare, reuşind să reducă costurile ce peste 5 milioane de dolari ca urmare a concedierilor. Situaţia financiară nu a putut însă fi îndreptată, iar vânzările au scăzut sub nivelul înregistrat în 2011.

    “Ca urmare a creşterii în popularitate a anumitor restaurante şi a suprasaturării industriei în general, lanţul Bertucci’s a fost afectat de un trend negativ”, a transmis compania în cererea de intrare în faliment. “Consumatorii au astăzi mult mai multe variante, iar cei mai mulţi aleg varianta ieftina sau pe cea mai rapidă.”

    Reprezentanţii Bertucci’s spun că au încercat să vândă bunurile firmei de investiţii Right Lane Dough, dar nu s-a ajuns încă la o înţelegere.

    Bertucci’s are peste 4,200 de angajaţi, în vreme ce datoriile se ridică la aproximativ 119 milioane de dolari.

  • Lemet investeşte peste 1 milion de lei într-un magazin în Piatra Neamţ

    Noul showroom are o suprafaţă de 600 de metri pătraţi.  “Reţeaua de magazine Lems a fost întotdeauna unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare pentru noi. Vom ajunge, după deschiderea magazinului din Piatra Neamţ la 70 de magazine Lems în toată ţara. Planurile noastre de extindere continuă, chiar la finalul lunii vom anunţa un nou showroom, fiind pe ultima sută de metri cu pregatirile”, a declarat Alexandru Rizea, director general Lemet.

    Lems, cea mai extinsă reţea de mobilier din România, va ajunge, după deschiderea magazinului din Piatra Neamţ, la 70 de magazine amenajate la aceleaşi standarde vizuale şi de calitate Lems, cu o suprafaţă totală de retail de aproximativ 70.000 mp. Ca plan de finanţare, Lems oferă clienţilor săi posibilităţi de cumpărare prin creditare. Partenerii Lems în această direcţie sunt BRD.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lems pentru desfacerea produselor sale. În prezent reţeaua Lems are cea mai mare acoperire la nivel naţional, aproximativ 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lems lucrează peste 1.350 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991. Începând cu anul 2005, compania Lemet dezvoltă brandul de magazine Lems pentru desfacerea produselor sale. În prezent, Lems este cea mai extinsă reţea de magazine de mobilă din România. Cu peste 70 de showroomuri si o suprafaţă totală de retail de aproximativ 70.000 mp, Lems este prezent în toate oraşele mari din ţară.

    În prezent, pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua Lems lucrează peste 1600 de angajaţi, iar halele de producţie şi depozitare ale fabricii Lemet din Brebu, Câmpina, acoperă o suprafaţă totală de 41.000 mp. De pe porţile fabricii Lemet ies, anual, aprox. 150.000 kituri de mobilier. Liniile de producţie sunt complet automatizate şi bazate pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.