BusinessMagazin

Tag: preturi

  • INS: Managerii preconizează creşterea preţurilor în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţ în următoarele trei luni, în paralel cu scăderea moderată a numărului de angajaţi

    Managerii din economie estimează pentru perioada noiembrie 2023 – ianuarie 2024 creşterea preţurilor în industria prelucrătoare, construcţii şi comerţ, în paralel cu scăderea moderată a numărului de angajaţi, arată datele anchetei conjuncturale din luna noiembrie, transmise marţi de Institutul Naţional de Statistică.

    La nivelul industriei prelucrătoare, managerii preconizează pentru următoarele trei luni relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural minus 1%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de minus 4%.

    Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 16%).

    “Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă”, precizează INS.

    Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2023, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni scădere a volumului producţiei (sold conjunctural minus 21%), în paralel cu scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural minus 7%).

    În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural plus 27 %).

    În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural plus 4%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra relativă stabilitate (sold conjunctural plus 4%).

    Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural plus 12%).

    Managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural plus 30%).

    Conform estimărilor din luna noiembrie 2023, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural 0%). Se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural minus 3%).

    Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural plus 10%).

     

     


     

     

  • Când sare siguranţa preţurilor la electricitate

    În vârtejul miilor de megawaţi necesari tranziţiei verzi au intrat consumatorii industriali de energie, producătorii, finanţatorii. Toată lumea vrea să vadă în funcţiune toţi aceşti megawaţi, dar deplasarea sarcinilor electrice trebuie dirijată, aşa cum spune şi definiţia curentului electric din manualul de fizică. Ce instrumente se pot folosi astfel încât toată lumea să fie împăcată, iar Europa să ajungă pe cât mai verde posibil?

     

    Un megawatt pus în funcţiune costă astăzi de patru ori mai puţin decât acum zece ani, însă investitorii nu se înghesuie să finanţeze proiectele de energie verde, pentru că preţul nu poate fi niciodată promis. Se poate întâmpla, aşa cum a arătat criza energetică din 2022, ca preţurile să sară în aer şi companiile chiar să rişte să nu găsească energie. Există, însă, şi reversul medaliei, cum este situaţia din 2023, în care companiile au redus motoarele de producţie, consumul a scăzut şi de la preţurile ameţitoare de acum un an energia a ajuns, la unele ore, să aibă preţ negativ, adică să fie plătit consumatorul să consume energie. Marii consumatori de energie spun că au nevoie de energie verde urgent pentru a putea atinge ţintele europene, în condiţiile în care Uniunea Europeană vrea să devină neutră din punctul de vedere al emisiilor de carbon până în 2050, adică emisiile de carbon să fie atât de mici încât să fie neutralizate natural. Finanţatorii, pe de altă parte, spun că nu au cum să pună bani pe masă pentru proiecte care nu aduc destui bani înapoi sau care nu aduc banii garantaţi. Astfel, se ajunge la un blocaj şi pentru degriparea mecanismului intră în joc Contractele pentru Diferenţă (CfD). În termeni practici, guvernul le garantează producătorilor un preţ de energie pentru o perioadă de timp. Dacă sau când energia este mai ieftină decât preţul garantat, atunci guvernul vine cu diferenţa pentru producătorii de energie până la preţul stabilit iniţial, astfel încât investiţia în energia verde să îşi arate roadele. În oglindă, dacă preţul energiei este mai mare decât preţul garantat, atunci producătorii dau diferenţa guvernului. În felul acesta, aproape toată lumea este fericită: producătorii de energie pot pune proiectul în practică, băncile acordă finanţarea, iar marii consumatori au energie verde. „Cred că suntem într-o perioadă critică, în care se întâmplă multe lucruri pentru accelerarea acestor proiecte verzi şi să sperăm că vom vedea în următoarele luni paşi esenţiali pentru clarificarea strategiei energetice, pentru introducerea reglementărilor necesare, pentru facilitarea finanţării prin aceste instrumente moderne CfD, PPA şi garanţii de origine.  Aceste contracte de diferenţă sunt o sursă inovatoare, care necesită încă o serie de validări la nivel european  şi noi suntem în postura în care am putea genera chiar bune practici şi pentru alte state”, este de părere Alexandru Reff, country managing partner România şi Republica Moldova la compania de consultanţă şi audit Deloitte. Deloitte împreună cu ZF au organizat dezbaterea „Instrumente de finanţare pentru energia verde. Cum alegi între CfD-uri, PPA-uri sau granturi pentru un business case solid?”, unde specialiştii de la Deloitte, împreună cu bancheri, dezvoltatori, furnizori de energie şi consumatori au dezbătut toate faţetele temei propuse.

    Invitatul special al evenimentului, Sebastian Burduja, ministrul energiei, a vorbit despre stadiul în care se află schema de sprijin CfD. Pe masă ar putea fi 3 mld. euro necesari pentru finanţarea schemei, iar sursa de finanţare ar putea să fie Fondul de Modernizare, un mecanism european pentru modernizarea producţiei de energie. „Am avut unele întârzieri în procesul de finalizare a schemei de CfD pentru că ne-am dorit să avem o schemă cât mai competitivă. Dacă nu avem o licitaţie competitivă, acel strike price va fi mare, ceea ce va însemna o frânare a investiţiilor în sectorul energiei verzi, solar, eolian. Ne-am consultat foarte mult cu ANRE, Transelectrica, cu Consiliul Concurenţei, BERD şi consultanţii selectaţi de BERD în acest proces pentru a ajunge la cea mai bună schemă“, a spus Sebastian Burduja, în cadrul conferinţei. Una dintre principalele concluzii extrase din dezbatere a fost că aceste instrumente pot fi folosite pentru a da un impuls finanţării proiectelor. Ce spun băncile? Că este nevoie şi ca schema sp fie stabilă pe termen lung. „Prima aşteptare este ca schema de contracte de diferenţă să se întâmple, şi dacă se întâmplă, să se întâmple într-un timp rezonabil de scurt. De asemenea, ne aşteptăm ca această schemă să fie stabilă pe termen lung. Băncile au o oarecare amintire vizavi de schema iniţială de certificate verzi, o amintire nu tocmai plăcută, şi sper că de data aceasta lucrurile să meargă mult mai bine şi să avem o schemă care să funcţioneze corect şi pe termen lung”, a spus Romulus Andrei, director, finanţări structurate şi project finance, Banca Transilvania. Cum ar funcţiona? Silvia Axinescu, senior managing associate, Reff & Asociaţii l Deloitte Legal, explică:  „Ne aşteptăm să avem prevederi obişnuite pentru orice tip de contract precum durata contractului care va fi corelată cu durata sprijinului pentru schema contractelor pentru diferenţă, respectiv maximum 15 ani de la data începerii plăţii, aspect pozitiv din perspectiva bancabilităţii proiectului şi menit să confere stabilitate”. Cea mai relevantă clauză a contractului este cea de garantare a preţului, explică ea: „Pentru că la finalul zilei dezvoltatorul trebuie să se asigure că acel preţ de execuţie dacă trebuie să fie plătit, va fi plătit. Probabil că această clauză va fi una dintre cele mai relevante şi care va fi analizată de către bănci”. Pandemia şi, mai apoi, războiul din proximitatea României au pus în plan secund ambiţiile europene pentru tranziţia energetică. Odată ce pandemia a luat sfârşit, iar tensiunile din Ucraina s-au stabilizat într-un conflict localizat, cursa pentru „înverzirea” continentului a fost reluată, ba chiar mai cu avânt, pentru că a intrat serios în discuţie şi independenţa energetică. Astfel, în declaraţiile de la nivel politic şi ale producătorilor de energie şi-au făcut loc mii de megawaţi de energie eoliană şi solară în următorii ani, însă, chiar dacă toată lumea vrea să îi vadă în funcţiune, încă rămâne întrebarea dacă proiectele vor fi duse la bun sfârşit. 

  • Războiul merelor: exporturile Moldovei către Rusia şi CSI se prăbuşesc, în timp ce Belarus, poarta de intrare către piaţa rusă, a devenit în vară principala ţintă din afara UE pentru merele poloneze

    Pentru producătorii de fructe şi mai ales de mere din Republica Moldova, ieşirea ţării de pe orbita Rusiei a însemnat reducerea ex­por­turilor spre această ţară şi spre curtea ei din spate, Comunitatea Statelor Independente, până acum câţiva ani principalii lor clienţi, şi reorientarea către pieţele mai mof­turoase ale Uniunii Europene, dar şi spre altele mult mai îndepărtate.

    Spre exemplu, Moldova şi-a adus pentru pentru prima dată merele pe piaţa din India la începutul acestui an, concurând astfel cu pro­du­cători mai puternici precum Turcia, Noua Zeelandă, Italia şi nu în ultimul rând Polonia. Anul trecut, merele moldoveneşti au ajuns până în Emiratele Arabe Unite, Saudi Arabia, Qatar şi Oman. Aceste eforturi, se pare, nu sunt suficiente pentru a aduce siguranţa zilei de mâine producătorilor.

    Zilele trecute, Asociaţia Pro­du­cătorilor şi Exportatorilor de Fructe Moldova Fruct a redus semnificativ estimarea pri­vind producţia locală de mere din acest an. Pentru site-ul de ştiri şi analize pen­tru sectorul agricol Fresh Plaza, decizia luată de asocia­ţie este dubioasă, speculând că poate fi o încercare de a împinge în sus preţurile merelor din Moldova, aflate la niveluri prea joase pentru a oferi con­fort. Aceasta cu toate că există cerere pentru merele industriale, iar pe pieţele internaţionale preţurile sunt sus.

    Deoarece au depins mult timp de CSI şi încă mai depind – Rusia şi CSI au o cotă de 70-80% în exporturile de mere moldoveneşti (exporturile către Rusia au în acest an o scă­de­re de 45%) -, producătorii de mere moldoveni s-au axat pe soiurile vândute acolo. Pieţele occidentale sau mai bogate au alte preferinţe. Li­vezile Moldovei se adaptează mai greu. Însă mult mai bine poziţio­naţi sunt producătorii de mere polonezi.

    De altfel, Polonia este cel mai mare expor­ta­tor de mere din UE, iar merele şi fructele poloneze ajung chiar şi acolo unde Moldova are acces mai redus – în Rusia şi în curtea ei din spate. Ei au toate uşile deschise şi cu toate acestea, arată EastFruit, o platformă regională pentru piaţa de fructe, au cerut blocarea impor­turilor de zmeură şi de alte produse agricole din Ucraina. În acelaşi timp, producătorii de fructe polonezi nu vor ca Ucraina să interzică impor­tu­rile poloneze şi îşi vând marfa către clienţi din Rusia, ţara care a încercat să cucerească Ucraina, iar acum o bombardează.

    Şi există o probabilitate mare ca merele, pe­re­le şi celelate fructe poloneze exportate să fi fost culese de muncitori sezonieri ucraineni. Po­lo­nia nu exportă fructe direct în Rusia. O face cel mai probabil prin Belarus. După câteva episoa­de de sancţionare selectivă a impor­tu­rilor din Po­lonia de către autorităţile bela­ruse, şi de retra­gere a sancţiunilor, în iulie, Belarus, o ţară cu o populaţie mică, a ajuns cea mai mare destinaţie din afara UE pentru merele polo­neze. De aseme­nea, Polonia reexportă către CSI citrice din Spania.

    Dar în general exporturilor poloneze în ţara vecină le merge bine, în pofida tensiunilor geo­po­litice. Merele sunt un simbol al forţei expor­tatoare a Poloniei, iar autorităţile sunt conştiente că pieţele nesigure o pot afecta. De aceea, guver­nul polonez a menţionat recent că a ajutat la deschiderea a 30 de noi pieţe externe pentru pro­ducătorii de mere din Polonia. Căutarea de noi clienţi continuă. Acasă în Polonia, proprie­tarii de livezi îşi diversifică şi ei soiurile de mere cultivate. „Varietăţi noi cu performanţe bune ne vor face mai puternici ca ţară producătoare, iar piaţa are nevoie de aceste varietăţi“, spune pen­tru Fresh Plaza Mohamed Marawan, patronul exportatorului de mere poloneze Sarafruit.

    El a menţionat că în prezent Polonia exportă inclusiv în India, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită şi Egipt. Marawan vede oportunităţi bune şi în Columbia, ţară din America de Sud. Dar concurenţa este mare. Potrivit Appolonia, un alt exportator de mere poloneze, după un start de sezon bun, piaţa s-a domolit în ultimele săptămâni.

    Comenzile din Europa nu sunt extraordinare, iar unii producători oferă preţuri mai mici decât polonezii. Clienţii aleg merele mai ieftine. Appolonia menţionează ca piaţă puternică pentru merele europene India, unde producţia locală are probleme. Polonia a profitat de acest lucru, dar şi alte ţări.

    Piaţa indiană a ajuns astfel saturată. Asociaţia productorilor germani de fructe a anunţat luna aceasta deschiderea accesului pe piaţa indiană pentru merele germane. Producţia indiană de mere este aşteptată să fie cu până la 40% mai mică decât ar fi normal, iar valul de mere de import este scump. În aceste condiţii, analiştii indieni se aşteaptă ca preţurile să ajungă la niveluri ridicate istorice.

    Franţa, în schimb, unde recolta este mai mare decât anul trecut, vrea să atace cu mere ţările arabe din Golf. Pentru a arăta cât de bune sunt merele franceze, Interfel, o organizaţie de lobby a producătorilor, are de gând să organizeze 444 de şedinţe de degustare în Orientul Mijlociu. Italia s-a orientat cu merele şi cu alte fructe spre China, Coreea de Sud, Taiwan şi Thailanda. Şi pe piaţa europeană concurenţa se va intensifica. Kazahstan are de gând să-şi vândă merele în UE.

  • Când nu mai sunt bani nici măcar pentru luxul second-hand, criza nu e departe: Preţurile unora dintre cele mai iubite obiecte de bogaţii lumii s-au prăbuşit la minimul ultimilor doi ani

    Preţurile pentru ceasurile Rolex şi Patek Philippe  au scăzut luna trecută la cel mai mic nivel din ultimii doi ani, scrie Bloomberg.

    Indicele Bloomberg Subdial Watch Index a scăzut cu 1,8% în octombrie, coborând la cel mai scăzut nivel din 2021. Indicele, care urmăreşte preţurile pentru cele mai tranzacţionate 50 de ceasuri în funcţie de valoare pe piaţa secundară, este acum în scădere cu 42% de la un maxim înregistrat în aprilie 2022.

    Scăderile urmează unei creşteri masive a preţurilor la niveluri record pentru cele mai solicitate modele Rolex, Patek şi Audemars Piguet în timpul pandemiei. Acum, când ratele dobânzilor au crescute pe fondul unei inflaţii puternice, coroborate cu tensiuni geopolitice în creştere şi o creştere economică şubredă, colecţionarii de ceasuri limitează achiziţiile de ceasuri.

    „Observăm o presiune în piaţă, ceea ce ar putea duce la un nou declin al preţurilor, pe măsură ce dealerii reduc evaluările pentru a urmări vânzările”, a declarat Christy Davis, co-fondator al Subdial, o platformă de tranzacţionare a ceasurilor cu sediul în Marea Britanie.

    Numărul de ceasuri de ocazie disponibile pe piaţa secundară a crescut cu 5% din august, potrivit Subdial. Incertitudinea preţurilor, care măsoară diferenţa dintre preţurile oferite pentru un ceas de diferiţi vânzători, a crescut cu 12% în aceeaşi perioadă.

    Pe măsură ce cumpărătorii au devenit mai precauţi şi mai exigenţi, numărul mediu de zile în care un ceas second-hand are nevoie pentru a se vinde a crescut cu 8% din august, potrivit datelor compilate de Subdial.

    Un indice al mărcii Rolex a scăzut cu 1,5% luna trecută şi a scăzut acum cu 27% de la vârful de piaţă din aprilie 2022, arată datele compilate de Bloomberg şi Subdial. Un indice al preţurilor modelelor Patek Philippe a scăzut cu 2,3% în octombrie şi este acum în scădere cu 47% din aprilie 2022.

  • România aparent e pe creştere, dar industria e în scădere cu 5% la nouă luni? Cum se poate?

    ♦Industria României a scăzut cu 5% la nouă luni din 2023, al cincilea an de scădere, şi pune umărul serios la frâna puternică a economiei României, de la creşterea de 5% în 2022 la 1% la trei trimestre din acest an.

    22% din economie a făcut industria, în medie, în ultimii cinci ani şi în fiecare an a tras, mai mult sau mai puţin, economia în jos. O excepţie aparentă a fost în 2021, când industria a fost pe plus faţă de 2020, când a scăzut cu două cifre. În realitate, industria doar revenea la scăderea de dinainte şi nicidecum nu a crescut. La nouă luni din 2023, după un 2022 în care preţurile energiei au fost în aer şi în care piaţa industrială europeană a fost lovită de distorsiunile războiului din Ucraina, industria este la -5% în primele trei trimestre din an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Vestea proastă este că, în mod cert, industria României, cel mai important segment economic, după comerţ, va trage în jos economia în 2023. Vestea mai puţin proastă, spune Eugen Sinca, analist la Erste, grupul care deţine BCR, este că s-ar putea ca scăderea la final de an să fie mai mică decât este acum.

    „Segmentul de producţie a arătat semne de redresare în ultimele trei luni. Perspectivele mai bune pentru cererea externă, cu indicele german Ifo în creştere în octombrie, datorită îmbunătăţirii componentei privind aşteptările în ultimele câteva luni, ar trebui să susţină producţia internă în viitor“, este de părere Eugen Sinca.

    Evoluţia economiei germane sau a zonei euro nu este certă, chiar dacă situaţia energetică s-a stabilizat, în continuare producătorii europeni şi români se confruntă cu competitori chinezi, indieni, turci sau ruşi, care nu au costuri mai ridicate pentru poluare: nu plătesc certificate de carbon sau nu trebuie să facă investiţii pentru a atinge ţintele europene de emisii de carbon. Aceste costuri fac ca exporturile industriale europene să fie necompetitive pe pieţele externe, iar pieţele Uniunii Europene să fie inundate de produse indiene sau turceşti, cum s-a întâmplat la final de 2022, când producătorii europeni de tablă de oţel stăteau cu produsele pe stoc.

    Ce spun producătorii: „Trebuie să ne uităm un pic la cadru mai larg european şi ăsta e un lucru pe care noi îl discutăm cu celelalte confederaţii patronale în Business Europa, această umbrelă europeană pe care o avem, pentru că ce se întâmplă în România nu e unic. Industria europeană pierde masiv din competitivitate şi a pierdut în ultimii ani din cauza preţurilor mari la energie. Din punctul ăsta de vedere, Europa e cea mai necompetitivă piaţă dintre cele mari“, spune Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, una dintre cele mai mari organizaţii de acest fel din România.

    Economia frânează mult mai tare decât se prognoza. Mai stau în picioare calculele pentru 2023?

    Economia a crescut mult sub aşteptări în trimestrul al treilea din 2023, evoluţie care dă peste cap calculele guvernului atât pentru anul acesta, cât şi pentru 2024. Semnele din economia reală erau de mult acolo, este de părere Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei patronale Concordia, una dintre cele mai mari organizaţii de acest tip din România.

    „Pe mine nu mă surprind cifrele foarte tare, pentru că inclusiv în discuţiile pe care le-am avut cu guvernul pe acest pachet fiscal noi le spuneam că la fiul ierbii se vede că economia încetineşte. Din contactul pe care noi îl avem cu companiile din industrie, aud membrii spunând că le-au scăzut volumele, că au scăzut vânzările. Eu mă uit mereu la consumul de energie din România şi în aceasta vară se vedea că e mult sub anul trecut“, a spus el la ZF Live, emisiune susţinută de Orange Business.

    Guvernul, în cea mai recentă prognoză, vede o creştere economică de 2% în 2023 ţi de 3,4% în 2024. În acest moment, din cauza evoluţiei proaste a economiei în primele trei trimestre ale anului, analiştii financiari refac calculele. Companiile însă sunt de părere că cel puţin jumătate de an economia va mai frâna.

    „Economia a încetinit mai tare decât prognozele şi probabil că în următoarele două trimestre cam aşa o vom ţine“, a mai spus Burnete la ZF Live. Răzvan Botea

  • Schimbare de dinamică pe piaţa imobiliară din Marea Britanie: Preţurile locuinţelor înregistrează prima scădere anuală din 2012, în timp ce preţul chiriilor continuă să crească agresiv

    Preţurile medii ale locuinţelor din Regatul Unit au înregistrat prima scădere de la an la an în mai bine de un deceniu, în timp ce preţurile de închiriere au crescut într-un ritm record, deoarece costurile ridicate ale împrumuturilor au afectat piaţa imobiliară, potrivit Financial Times.

    Preţurile medii ale locuinţelor din Marea Britanie au scăzut cu 0,1% în septembrie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, faţă de o expansiune de 0,8% în luna precedentă, marcând prima scădere anuală din aprilie 2012, arată datele publicate miercuri de Oficiul Naţional de Statistică.

    ONS a mai informat că preţurile chiriilor private din Marea Britanie au crescut în octombrie cu 6,1% în ritm anual, peste creşterea de 5,7% înregistrată în septembrie 2023.

  • Când nu mai sunt bani nici măcar pentru luxul second-hand, criza nu e departe: Preţurile ceasurilor de lux s-au prăbuşit la minimul ultimilor doi ani

    Preţurile pentru ceasurile Rolex şi Patek Philippe  au scăzut luna trecută la cel mai mic nivel din ultimii doi ani, scrie Bloomberg.

    Indicele Bloomberg Subdial Watch Index a scăzut cu 1,8% în octombrie, coborând la cel mai scăzut nivel din 2021. Indicele, care urmăreşte preţurile pentru cele mai tranzacţionate 50 de ceasuri în funcţie de valoare pe piaţa secundară, este acum în scădere cu 42% de la un maxim înregistrat în aprilie 2022.

    Scăderile urmează unei creşteri masive a preţurilor la niveluri record pentru cele mai solicitate modele Rolex, Patek şi Audemars Piguet în timpul pandemiei. Acum, când ratele dobânzilor au crescute pe fondul unei inflaţii puternice, coroborate cu tensiuni geopolitice în creştere şi o creştere economică şubredă, colecţionarii de ceasuri limitează achiziţiile de ceasuri.

    „Observăm o presiune în piaţă, ceea ce ar putea duce la un nou declin al preţurilor, pe măsură ce dealerii reduc evaluările pentru a urmări vânzările”, a declarat Christy Davis, co-fondator al Subdial, o platformă de tranzacţionare a ceasurilor cu sediul în Marea Britanie.

    Numărul de ceasuri de ocazie disponibile pe piaţa secundară a crescut cu 5% din august, potrivit Subdial. Incertitudinea preţurilor, care măsoară diferenţa dintre preţurile oferite pentru un ceas de diferiţi vânzători, a crescut cu 12% în aceeaşi perioadă.

    Pe măsură ce cumpărătorii au devenit mai precauţi şi mai exigenţi, numărul mediu de zile în care un ceas second-hand are nevoie pentru a se vinde a crescut cu 8% din august, potrivit datelor compilate de Subdial.

    Un indice al mărcii Rolex a scăzut cu 1,5% luna trecută şi a scăzut acum cu 27% de la vârful de piaţă din aprilie 2022, arată datele compilate de Bloomberg şi Subdial. Un indice al preţurilor modelelor Patek Philippe a scăzut cu 2,3% în octombrie şi este acum în scădere cu 47% din aprilie 2022.

  • Lumea luxului a îngheţat: Cel mai important jucător din industria pietrelor preţioase nu se mai dă în spate de la nimic pentru a opri declinul preţurilor şi lansează o ofertă care i-a şocat pe marii cumpărători

    Când cei mai importanţi cumpărători de diamante din lume au sosit la birourile De Beers din Botswana la sfârşitul lunii trecute, gazda lor le-a făcut o ofertă rară: opţiunea de a nu cumpăra nimic, scrie Bloomberg.

    De Beers îşi comercializează diamantele brute printr-o serie de vânzări strict programate, în care cumpărătorii selectaţi cu grijă trebuie, în mod normal, să ia toate accepte contractate la un preţ stabilit de De Beers, în caz contrar urmând să se confrunte cu potenţiale penalizări în viitor. Dar, în condiţiile în care preţurile sunt în cădere liberă în întreaga lume, principalul actor din lumea diamantelor a fost forţat să permită din ce în ce mai multă flexibilitate, eliminând în cele din urmă restricţiile cu totul.

    Aceste concesii sunt cele mai recente dintr-o serie de măsuri tot mai disperate luate în întreaga industrie pentru a stopa prăbuşirea din acest an a preţurilor diamantelor, după ce încetinirea cererii consumatorilor a făcut ca cumpărătorii să rămână blocaţi în faţa unor stocuri tot mai mari.

     Marele rival al De Beers, compania minieră rusă Alrosa PJSC, şi-a anulat deja toate vânzările timp de două luni, în timp ce piaţa din India – centrul dominant de tăiere şi comercializare – şi-a autoimpus o oprire a importurilor.

    La recenta vânzare a De Beers, cumpărătorii, majoritatea din India şi Anvers, au profitat de flexibilitatea neobişnuită şi au cumpărat pietre preţioase brute în valoare de doar 80 de milioane de dolari. În mod normal, De Beers s-ar fi aşteptat să obţină între 400 şi 500 de milioane de dolari la o astfel de vânzare. În afara primelor zile ale pandemiei – când vânzările au fost oprite cu totul – compania nu a vândut atât de puţine pietre preţioase de când a început să facă publice rezultatele în 2016.

    Viteza şi gravitatea prăbuşirii preţurilor diamantelor i-a surprins pe mulţi.

    Industria fusese unul dintre marii câştigători ai pandemiei, deoarece cumpărătorii blocaţi acasă s-au orientat către bijuterii cu diamante şi alte achiziţii de lux. Dar, pe măsură ce economiile s-au deschis, cererea s-a răcit rapid, lăsându-i pe mulţi dintre comercianţi cu prea multe stocuri pe care le-au cumpărat cu prea mulţi bani.

    Ceea ce părea a fi o răcire s-a transformat rapid într-o prăbuşire. Economia americană, de departe cea mai importantă piaţă a industriei, s-a clătinat sub presiunea inflaţionistă în creştere, în timp ce China, principala piaţă de creştere, a fost afectată de o criză imobiliară care a afectat încrederea consumatorilor. Situaţia s-a înrăutăţit şi mai mult când industria a diamantelor cultivate în laborator a început să înregistreze câştiguri majore în câteva segmente cheie.


    Deşi există multe categorii diferite de diamante, în general, preţurile pentru diamantele prelucrate au scăzut cu aproximativ 20% în acest an, înregistrând o scădere mai dramatică.  În cazul pietrelor brute – sau netăiate – care au scăzut cu până la 35%, cele mai mari scăderi au avut loc la sfârşitul verii şi începutul toamnei.

    Răspunsul industriei la această criză a fost de a bloca aprovizionarea într-un mod aproape fără precedent, ceea ce pare să funcţioneze în cele din urmă.

    Preţurile la unele au crescut între 5% şi 10% în ultima săptămână, deoarece o penurie în cazul anumitor pietre preţioase a început să-şi facă simţită prezenţa. Având în vedere că fabricile indiene urmează să se redeschidă luna viitoare, după închiderile prelungite de la Diwali, există acum o încredere reînnoită că ce a fost mai rău a trecut.

    „Industria diamantelor a acţionat cu succes pentru a stabiliza lucrurile. Acest lucru creează acum o fereastră pentru a reconstrui încrederea” declarat Anish Aggarwal, partener la firma de consultanţă specializată în diamante Gemdax.

  • Bilete de avion vândute pentru 1 dolar după o eroare de sistem

    Toate biletele vândute la preţuri neobişnuit de mici din cauza unei erori a sistemului de rezervări de miercuri vor rămâne valabile, a declarat China Southern Airlines Co., după ce locuri pe unele zboruri interne au fost listate la preţuri de doar 10 yuani (1,37 dolari), conform Bloomberg.

    Eroarea, care a coincis cu cea mai aglomerată perioadă de cumpărături online din China, a afectat tarifele de avion pe aplicaţia China Southern şi pe alte platforme de emitere a biletelor online.

    “Toate biletele de avion care au fost plătite şi emise în timpul defecţiunii de sistem vor fi valabile, iar călătorii le pot folosi în mod normal”, a declarat joi China Southern, una dintre cele trei mari companii aeriene din ţară, cu sediul la Guangzhou, într-un comunicat.

    Pozele de pe reţelele de socializare au arătat bilete de 10 yuani pentru rute precum Chengdu spre Shanghai, o călătorie de 1.660 de kilometri care durează aproape trei ore. Tarifele pentru o singură călătorie pe aceeaşi rută în decembrie sunt listate la aproximativ 2.000 de yuani pe site-ul de călătorii Trip.com. Problema pare să fi început după ora 19.00 miercuri şi a fost rezolvată în câteva ore, potrivit postărilor de pe reţelele de socializare.

     

  • Vânzările de paste făinoase sunt estimate la 518 mil. lei pentru 2023, avans de peste 30% faţă de 2020

    Vânzările de paste sunt estimate la 518 de milioane de lei în 2023, în creştere cu peste 30% faţă de 2020, conform datelor oferite de compania de analiză şi cercetare de piaţă Euromonitor International la solicitarea ZF. Avansul se datorează preţurilor mai mari ale pastelor, cauzate de costurile mai mari pentru materii prime şi utilităţi, ci nu dintr-o creştere în volum, potrivit producătorilor din această piaţă.

    „Creşterea vânzărilor de paste este bazată pe creşterea preţurilor acestora, în cea mai mare măsură, din cauză că în ultimii doi ani preţul grâului a variat şi anul trecut ajunsese la acel maxim istoric (2 lei/kg – n. red.) şi toate preţurile s-au dus în sus. Apoi, pe lângă făină, care în urmă cu un an ne-a crescut cu peste 80%, s-au multiplicat costurile cu energia, gazul şi carburanţii“, a spus Liviu Semenescu, director general al Pangram, companie ce deţine brandul de paste Monte Banato.

    Pangram este controlat majoritar de grupul italian Colussi şi actualul primar din Reşiţa Ioan Popa, având afaceri de 66 mil. lei în 2022, în creştere cu 28% faţă de anul anterior. Liviu Semenescu a menţionat că evoluţia pozitivă a vânzărilor din piaţa pastelor postpandemie nu vine din creşterea de volume, care au variat cu plus/minus o cifră faţă de anul 2020, căci, în principiu, pe tot lanţul alimentar, consumul a scăzut.

    „Există o uşoară creştere a consumului, dar nu extraordinară, ci creşterea vânzărilor este dată de preţul pastelor, care a crescut cu peste 40%“, a afirmat Laurenţiu Baciu, fondatorul Pastificio Ambra, un atelier din zona Timpuri Noi, din Bucureşti, care produce paste din ingrediente 100% naturale sub brandul Duba cu Paste. În ceea ce priveşte creşterea preţului produsului finit, aceasta s-a datorat dublării preţului făinii, care este cea mai importantă materie primă, în comparaţie cu octombrie 2021.

    În 2022, vânzările de paste au ajuns la 501,2 mil. lei, având o creştere de 22% faţă de anul precedent, conform datelor oferite de Euromonitor International. Preţul specialităţilor de panificaţie, unde sunt incluse şi pastele, a crescut, de altfel cu 25% de la finalul anului 2021 până la finalul anului trecut, iar în prezent faţă de decembrie 2022 este un uşor avans de 3%, potrivit datelor INS.

    Consumul de paste făinoase în România este de circa 2,5 kilograme pe cap de locuitor, în timp ce în Uniunea Europeană ajunge la 10 kilograme, iar în Italia, care este cel mai mare consumator de paste din lume, la 23 kilograme pe cap de locuitor în 2022, conform Eurostat.

     

    Toate drumurile duc la Roma

    Sau, măcar, la pastele italieneşti din magazinele mari din România, deoarece brandul Barilla domină piaţa pastelor, fiind cel mai bine vândut. Pe următoarele poziţii se află Băneasa, brand al companiei MP Băneasa Paste, Monte Banato al Pangram, Pambac al companiei cu acelaşi nume şi Panzani al Ebro Foods, potrivit datelor de la Euromonitor.