BusinessMagazin

Tag: pret

  • Preţul petrolului creşte din cauza ofertei reduse

    Conform Reuters, petrolul Brent a crescut cu 1,13 dolari, sau 0,9%, la 120,94 dolari pe baril, iar petrolul american West Texas Intermediate (WTI) câştigase 1,03 dolari, sau 0,9%, la 118,62 dolari.

    Ambele contracte scăzuseră cu peste 1 dolar mai devreme în timpul şedinţei.

    Brent era pe cale să înregistreze prima scădere săptămânală din ultimele cinci săptămâni, iar ţiţeiul american prima scădere din ultimele opt săptămâni, în linie cu scăderea pieţelor de acţiuni, pe fondul temerilor legate de o posibilă recesiune, în timp ce băncile centrale au majorat dobânzile.

    Cu toate acestea, sancţiunile americane asupra companiilor chineze şi emirateze şi asupra unei reţele de firme iraniene care ajută la exportul de produse petrochimice iraniene au oferit un oarecare sprijin preţului petrolului.

    Guvernul SUA a declarat că, deşi urmăreşte prin diplomaţie să revigoreze un acord nuclear cu Iranul, va continua să folosească sancţiunile pentru a limita exporturile de petrol, produse petroliere şi petrochimice din Iran.

    Analiştii estimează că un acord şi ridicarea consecventă a sancţiunilor asupra sectorului energetic iranian ar putea adăuga până la 1 milion de barili de petrol pe zi pe pieţele globale.

  • Veşti proaste pentru toţi şoferii din România. Cât a ajuns să coste un litrul de motorină

    Litrul de motorină a sărit de pragul de 9 lei: De la începutul anului, motorina s-a scumpit cu 50% şi nu există niciun semn că lucrurile se vor opri aici.

    În zona Barbu Văcărescu, Bucureşti, nicio staţie nu mai comercializează motorină standard sub preţul de 9 lei pe litru. Cel mai scump litru de motorină se găsea la finalul săptămânii trecute în continuare în staţiile MOL din zonă, în timp ce carburant ceva mai ieftin putea fi cumpărat de la benzinăriile Petrom sau Lukoil, notează Ziarul Financiar.

    Comparativ cu începutul acestui an, litrul de motorină este cu 50% mai scump, o dinamică nemaiîntâlnită la nivel de piaţă.

    Spre exemplu, în zona bunurilor de larg consum laptele s-a scumpit cu 7,4% în primele trei luni ale anului faţă de perioada similară a anului trecut, doar hrana pentru animale având un ritm mai accelerat de scumpire, de 34%, în perioada analizată, conform unor date GfK.

    La nivelul UE, la începutul acestei luni a fost anunţat cel de-al şaselea pachet de sacţiuni împotriva Rusiei, inclusiv cu privire la petrolul rusesc. „Această decizie va duce la reducerea efectivă, cu aproximativ 90%, a importurilor de petrol din Rusia către UE până la sfârşitul anului“, au anunţat liderii europeni. În 2021, UE a importat ţiţei în valoare de 48 de miliarde de euro şi produse petroliere rafinate în valoare de 23 de miliarde de euro din Rusia.

    La nivelul UE, dependenţa de im­porturile de petrol este de circa 96%, după cum arată statisticile mai recente ale Comisiei Europene aferente anului 2020, iar Rusia reprezintă un sfert din aceste importuri.

    Astfel, consecinţele unui embargo pe petrolul rusesc sunt în continuare greu de estimat, dar este de aşteptat ca presiunea pe preţ să rămână extrem de ridicată. În cazul României, producţia internă de petrol asigură a treime din necesarul de consum, estimat la 10,4 milioane de tone în 2020, restul este importat. Pe datele din 2020, Kazahstanul este cel mai important partener al României pentru importurile de petrol, 51% din cantităţile importate venind de acolo. Apoi, vine rândul Rusiei cu o treime din necesarul de import, 7% fiind adus din Irak, iar restul din alte state, după cum arată datele furnizate de compania de consultanţă Roland Berger.

    Raportat la consumul total de petrol al României, Rusia are o pondere de 22%, pe datele din 2020. Problema foarte delicată este că în acest moment, petrolul kazah, care acoperă 35% din consumul total, ajunge local printr-o conductă, CPC, de 1.500 de kilometri care traversează Rusia, este controlată în proporţie de 24% de ruşi, robinetul de la Marea Neagră fiind tot pe teritoriul lor, la Novorossiysk. De aici, petrolul ajunge pe cale maritimă la Constanţa. Dar dacă la energie şi gaze naturale există soluţii, unele chiar pe termen scurt, la petrol opţiunile sunt limitate tocmai din cauza modului în care „aurul negru“ ajunge local. Acesta fiind contextul, în care accesul la resursă devine extrem de dificil, un scenariu ar fi ca guvernele să apeleze la măsuri de reducerea a consumului prin raţionalizarea acestuia. Până în acest moment, România nu a luat nicio măsură pentru protejarea consumatorilor de scumpirile istorice la carburanţi.

     

  • Preţul petrolului creşte după ce UE a ajuns la un acord pentru a impune noi sancţiuni Rusiei

    Petrolul Brent pentru luna iulie, care expiră marţi, a crescut cu 1,13 dolari, atingând un nou maxim al ultimelor două luni de 122,80 dolari pe baril. Contractul pentru luna august, mai activ, a crescut cu 1,34 dolari, la 118,94 dolari, potrivit Reuters.

    Contractele futures pentru ţiţeiul american West Texas Intermediate se tranzacţionau la 118,25 dolari pe baril, în creştere cu 3,18 dolari faţă de închiderea de vineri.

    Ambele repere au înregistrat creşteri zilnice începând de miercuri.

    Liderii Uniunii Europene au ajuns la un acord de principiu pentru a reduce cu 90% importurile de petrol din Rusia până la sfârşitul anului 2022, rezolvând un impas cu Ungaria în ceea ce priveşte cea mai dură sancţiune a blocului împotriva Moscovei de la invazia din Ucraina de acum trei luni.

    „Preţul petrolului se îndreaptă acum spre maximele din martie”, a declarat Tina Teng, analist de piaţă la CMC Markets.

    Preţul petrolului a urcat în martie la cel mai ridicat nivel din 2008 şi a crescut cu peste 55% până acum în acest an.

    Se aşteaptă ca cererea din China să se relanseze după relaxarea restricţiilor COVID-19.

    Shanghaiul a anunţat că a pus capăt blocajului de două luni şi va permite marii majorităţi a locuitorilor din cel mai mare oraş din China să-şi părăsească locuinţele şi să-şi conducă maşinile începând de miercuri.

    În ceea ce priveşte producţia, OPEC+ va respecta acordul de anul trecut la reuniunea de joi, cu o creştere modestă a producţiei în iulie cu 432.000 de barili pe zi, au declarat surse oficiale, respingând apelurile occidentale pentru o creştere mai rapidă pentru a reduce preţurile în creştere.

    Membrii grupului susţin că piaţa petrolului este echilibrată şi că recentele creşteri de preţuri nu au legătură cu factorii fundamentali.

  • Ungaria: preţul pâinii ar putea depăşi 2 euro pe kilogram până în vară

    Pentru aproape toate produsele alimentare, preţurile din Ungaria au crescut extrem de mult, iar scumpirile nu pot fi oprite.

    Preţul pâinii este de aşteptat să atingă 800 de forinţi pe kilogram (2,1 euro) până în vară, cred jucătorii din această industrie, scrie Hungary Today.

    Creşterea costurilor de producţie şi penuria de ingrediente au adus industria alimentară în această situaţie dificilă.

     

  • Prima reacţie a Vivre de după pierderile de 85 mil. lei din 2021 care au dus la înjumătăţirea preţului bondurilor de la BVB

    Retailerul online de mobilă şi decoraţiuni Vivre, cu două emisiuni de obligaţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti, a avut prima reacţie la BVB după ce, în urmă cu aproximativ o lună, compania a publicat pierderi de 85 de milioane de lei în 2021, iar auditorul EY şi-a exprimat rezerve în privinţa continuării activităţii grupului. Toate aceste raportări au dus la o scădere puternică a preţului obligaţiunilor Vivre – VIV25E şi VIV26E.

    Citiţi mai jos reacţia completă a Vivre, aşa cum este publicată la Bursa de la Bucureşti. Documentul este semnat de Călin Fusu, CEO:

     

    „Vivre Deco S.A. („Emitentul”) informează deţinătorii de obligaţiuni (tranzacţionate sub simbolurile VIV25E si VIV26E) si toate părţile interesate, în urma solicitării de clarificare numărul D6 8688 din 09/05/2022 primite din partea Autorităţii de Supraveghere Financiare, asupra următoarelor precizări:

     

    1. Aspectele care au generat imposibilitatea auditorului să exprime o opinie asupra situaţiilor financiare sunt detaliate de către auditor în bazele opiniei (pagina 46) din raportul anual publicat precum şi în Nota 2 (6) din Situaţiile Financiare (pagina 59). Menţionăm că motivele exprimate de auditor se refera, în opinia Societăţii, exclusiv la capacitatea auditorului de a evalua incertitudini viitoare, nu la alte interpretări sau înregistrări contabile.

     

    1. Menţionăm de asemenea că Nota 2 (6) prezintă în detaliu acţiunile planificate de către conducerea Societăţii pentru remedierea situaţiei financiare şi că acestea sunt în curs de implementare.

     

    1. Conducerea Societăţii cunoaşte prevederile articolelor 153^24 alin (1) si alin (5) din Legea 31/1990 şi în acest sens va fi convocată o Adunare Generală Extraordinară cu respectarea termenelor legale precum şi a celei prevăzute de Actul Constitutiv al Societăţii, ordinea de zi cuprinzând propunerea respingerii oricăror demersuri care ar putea avea ca obiect eventuala dizolvare a societăţii, precum şi aprobarea măsurilor ce vor asigura continuitatea activităţilor societăţii. Precizăm că opinia conducerii şi a acţionarilor este că activitatea Societăţii rămâne viabilă şi că dizolvarea Societăţii nu este justificată, necesară sau în beneficiul vreunei părţi interesate.”.

     

    Raportul financiar publicat la finele lunii trecute – în care EY face referire la incertitudini „care pot indica îndoieli semnificative în legătură cu capacitatea grupului de a-si continua activitatea în viitorul apropiat” – a dus la cele mai scăzute preţuri pentru o finanţare antreprenorială din istoria BVB.

     

  • Piaţa americană de capital, lovită de evoluţia retailerului Target: Analiştii nu se mai aşteaptă ca acţiunile companiei să scadă considerabil

    Prăbuşirea acţiunilor Target (simbol bursier TGT) de miercuri a adus indicele S&P 500 tot mai aproape de piaţa „bear”, însă întrebarea este dacă investitorii au exagerat sau nu în urma publicării rezultatelor financiare ale retailerului american, scrie Barron’s.

    Ieri, indicii S&P 500 şi Nasdaq Composite au coborât cu 4%, respectiv 4,7%. Dow Jones Industrial Average a pierdut 3,6%.

    Analiştii băncii de investiţii Cowen estimează că acţiunile Target nu vor înregistra fluctuaţii majore de preţ, după ce compania a suferit ieri un declin de 25%, cea mai accentuată scădere din 1987 încoace.

    „Clienţii şi-au pivotat cheltuielile mai rapid decât a putut să reacţioneze Target, iar noi ne aşteptăm că va fi nevoie de câteva trimestre până când compania va rezolva problema stocurilor excedentare”, scrie Cowen, semnalând însă că avansul înregistrat de Target în ceea ce priveşte traficul şi veniturile este încurajator.

    Acţiunile TGT se depreciau cu 2% în şedinţa premarket de astăzi. Valoarea de piaţă atingea 75 de miliarde de dolari.

    Având în vedere că Target a fost optimist în cadrul întâlnirii cu investitorii din urmă cu câteva luni, „înţelegem frustrarea investitorilor, însă avântul, traficul şi loialitatea clienţilor rămân puternice”, adaugă analiştii Target. Astfel, societatea şi-ar putea creşte cota de piaţă pe termen lung.

    Profitul dezamăgitor şi estimările slabe lansate de Target au rănit şi alţi retaileri prezenţi pe piaţa din Statele Unite, precum Kohl’s, Urban Outfitters şi Dollar General. Între timp, temerile conform cărora costurile de transport vor înregistra creşteri semnificative au afectat acţiunile companiilor din domeniu.

     

  • Preţurile globale ale grâului cresc după interzicerea exporturilor din India

    Interzicerea exporturilor vine în contextul în care un val de căldură a afectat culturile de grâu din India, ducând preţurile interne la un nivel record.

    În acest an, preţul grâului a crescut cu aproximativ 60% pe pieţele mondiale.

    Guvernul indian a declarat că va permite în continuare exporturile susţinute de scrisori de credit care au fost deja emise şi către ţările care solicită livrări “pentru a-şi satisface nevoile de securitate alimentară”.

    De asemenea, oficialii guvernamentali au declarat că interdicţia nu este permanentă şi că ar putea fi revizuită.

    Cu toate acestea, decizia a fost criticată de miniştrii agriculturii din cadrul Grupului celor şapte naţiuni (G7), reuniţi în Germania.

    “Dacă toată lumea începe să impună restricţii la export sau să închidă pieţele, acest lucru ar agrava criza”, a declarat ministrul german al alimentaţiei şi agriculturii, Cem Ozdemir.

    G7 este o organizaţie formată din cele mai mari şapte economii avansate din lume, care domină comerţul global şi sistemul financiar internaţional. Acestea sunt Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite.

    Deşi India este al doilea mare producător de grâu din lume, nu a fost până acum un exportator important, deoarece cea mai mare parte a recoltei sale este vândută pe pieţele interne.

    Însă exporturile de grâu ale Ucrainei s-au prăbuşit după invazia rusă, iar în condiţiile în care seceta şi inundaţiile ameninţă culturile altor producători importanţi, traderii se aşteptau ca livrările din India să compenseze o parte din deficit.

    Înainte de interdicţie, India îşi propusese să livreze anul acesta o cantitate record de 10 milioane de tone de grâu.

    Preţurile mondiale ale alimentelor au atins un nou record în martie, după ce războiul din Ucraina a provocat un “salt uriaş”, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

    Acest lucru s-a întâmplat în condiţiile în care conflictul a întrerupt livrările de la cel mai mare exportator mondial de ulei de floarea-soarelui – Ucraina – ceea ce înseamnă că şi costurile alternativelor au urcat. Ţara este, de asemenea, un producător important de cereale, precum porumbul şi grâul, al căror preţ a crescut brusc şi el.

    ONU a declarat că preţurile mondiale la alimente au scăzut uşor în aprilie, dar rămân cu aproape 30% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Creşterea preţurilor la alimente, împreună cu o creştere bruscă a costului energiei, a dus la creşterea inflaţiei în întreaga lume.

  • Viaţa INGROZITOARE a femeilor care se OTRAVESC zi de zi in fabrici pentru ca noi să avem cele mai noi telefoane

    Zeci dintre aceşti muncitori au fost spijiniţi de organizaţia Banolim să obţină compensaţii pentru bolile de care suferă sau au suferit, din pricina condiţiilor de muncă. Grupul s-a constituit iniţial pentru a-l sprijini pe Hwang Sang-ki, un taximetrist a cărui fiică a murit din pricina unei forme agresive de leucemie, boală declanşată pe vremea când ea lucra pentru o fabrică Samsung. 

    Banolim s-a implicat în documentarea mai multor dosare pentru bolnavi de cancer care au suferit din pricina condiţiilor de muncă. Reprezentanţii organizaţiei lucrează acum cu femei care acuză probleme de inferitilitate ca urmare a aceloraşi condiţii de muncă. În prima parte a acestui an, o decizie judecătorească i-a dat câştig de cauză lui Kim Mi-yeon, acesta fiind primul dosar care a acceptat infertilitatea ca boală profesională.

    Park min-sook, acasă împreună cu fiica sa. Park are 44 de ani şi a lucrat vreme de şapte ani într-o fabrică de semiconductori a Samsung. S-a îmbolnăvit de cancer de sân, infertilitate şi a avut mai multe pierderi de sarcină.

    Pozele lui Min-sook de pe vremea când lucra în fabrica de semiconductori.

    Kim Shinyeo o ajută pe fiica sa Han Hye-kyung să coboare din maşină pentru a ajunge la centrul de tratament. Han are 39 de ani şi a lucrat într-o fabrică Samsung de LCD. Are o tumoare cerebrală care îi afectează vorbirea, vederea şi mobilitatea.

    Han Hye-kyung la tratament

    Han Hye-kyung este ajutată de mama sa să urce în scaunul cu rotile după ce şi-a petrecut noaptea protestând în faţa sediului central al Samsung din Seoul. În partea dreaptă a imaginii este Hwang Sang-ki, tatăl lui Hwang Yu-mi, care a lucrat şi ea într-o fabrică Samsung şi a fost răpusă de o formă agresivă de leucemie în 2007.

    Han Hye-kyung şi Kim Shinyeo acasă la ele.

    Han Hye-kyung doarme după un protest în faţa sediului Samsung din Seoul.

    Un altar pentru Hwang Yu-mi, realizat în timpul unui protest în faţa sediului central din Seoul.

     

  • Viaţa INGROZITOARE a femeilor care se OTRAVESC zi de zi in fabrici pentru ca noi să avem cele mai noi telefoane

    Zeci dintre aceşti muncitori au fost spijiniţi de organizaţia Banolim să obţină compensaţii pentru bolile de care suferă sau au suferit, din pricina condiţiilor de muncă. Grupul s-a constituit iniţial pentru a-l sprijini pe Hwang Sang-ki, un taximetrist a cărui fiică a murit din pricina unei forme agresive de leucemie, boală declanşată pe vremea când ea lucra pentru o fabrică Samsung. 

    Banolim s-a implicat în documentarea mai multor dosare pentru bolnavi de cancer care au suferit din pricina condiţiilor de muncă. Reprezentanţii organizaţiei lucrează acum cu femei care acuză probleme de inferitilitate ca urmare a aceloraşi condiţii de muncă. În prima parte a acestui an, o decizie judecătorească i-a dat câştig de cauză lui Kim Mi-yeon, acesta fiind primul dosar care a acceptat infertilitatea ca boală profesională.

    Park min-sook, acasă împreună cu fiica sa. Park are 44 de ani şi a lucrat vreme de şapte ani într-o fabrică de semiconductori a Samsung. S-a îmbolnăvit de cancer de sân, infertilitate şi a avut mai multe pierderi de sarcină.

    Pozele lui Min-sook de pe vremea când lucra în fabrica de semiconductori.

    Kim Shinyeo o ajută pe fiica sa Han Hye-kyung să coboare din maşină pentru a ajunge la centrul de tratament. Han are 39 de ani şi a lucrat într-o fabrică Samsung de LCD. Are o tumoare cerebrală care îi afectează vorbirea, vederea şi mobilitatea.

    Han Hye-kyung la tratament

    Han Hye-kyung este ajutată de mama sa să urce în scaunul cu rotile după ce şi-a petrecut noaptea protestând în faţa sediului central al Samsung din Seoul. În partea dreaptă a imaginii este Hwang Sang-ki, tatăl lui Hwang Yu-mi, care a lucrat şi ea într-o fabrică Samsung şi a fost răpusă de o formă agresivă de leucemie în 2007.

    Han Hye-kyung şi Kim Shinyeo acasă la ele.

    Han Hye-kyung doarme după un protest în faţa sediului Samsung din Seoul.

    Un altar pentru Hwang Yu-mi, realizat în timpul unui protest în faţa sediului central din Seoul.

     

  • Bitcoin scade sub pragul de 30.000 de dolari pentru a doua oară săptămâna aceasta. Criptomoneda, cu 55% sub maximul de toamna trecută

    Preţul unui Bitcoin a scăzut miercuri sub pragul de 30.000 de dolari pentru a doua oară săptămâna aceasta, după ce ultimele date au arătat că inflaţia din Statele Unite continuă să se situeze la maximul ultimilor 40 de ani, notează CNBC.

    Criptomoneda a scăzut astăzi până la 29.026 dolari, cel mai slab nivel din decembrie 2020. La ora publicării ştirii, preţul unui Bitcoin oscila în jurul pragului de 30.000 de dolari. Prin raport cu maximul atins în toamna lui 2021, Bitcoin înregistrează un minus de 55%.

    Între timp, Ethereum – a doua cea mai valoroasă monedă digitală – se deprecia cu 4,4% la 2.300 de dolari, conform datelor CoinDesk.

    Criptomonedele şi contractele futures pe acţiuni americane au început să înregistreze pierderi după ce Biroul de Statistică a Muncii din SUA a anunţat că preţurile de consum din luna aprilie au urcat cu 8,3%, puţin peste aşteptările economiştilor chestionaţi de Dow Jones.

    Cele mai recente date au speriat investitorii, determinându-i să renunţe la activele de risc, inclusiv la criptomonede. Monedele virtuale rămân strâns corelate de indicele S&P 500 şi, mai recent, de Nasdaq Composite, indicele giganţilor tech.

    Analiştii sunt de părere că Bitcoin ar mai putea suferi pierderi dacă nu va reuşi să se menţină peste pragul de 30.000 de dolari. Săptămâna trecută, moneda depăşise pentru scurt timp 40.000 de dolari.