Tag: presedinte

  • Vladimir Putin va depune jurământul pentru un nou mandat de preşedinte al Rusiei

    Peste doar două zile, Vladimir Putin va depune jurământul pentru un nou mandat de şase ani în funcţia de preşedinte al Rusiei, scrie Sky News.

    Marţi, liderul rus va pune mâna pe o copie a Constituţiei şi va promite că o va respecta.

    El a obţinut o majoritate zdrobitoare în alegerile generale din Rusia la începutul acestui an, pe fondul unor acuzaţii generalizate de fraudare a voturilor, intimidare şi corupţie.

    Putin este deja cel mai longeviv lider rus (sau sovietic) de la Iosif Stalin încoace.

    În discursul său privind starea naţiunii din februarie, el a promis că va îndeplini obiectivele Moscovei în Ucraina şi că va face tot ceea ce este necesar pentru „a ne apăra suveranitatea şi securitatea cetăţenilor noştri”.

    El a afirmat atunci că armata rusă a „dobândit o experienţă de luptă uriaşă” şi că „deţine cu fermitate iniţiativa şi desfăşoară ofensive într-o serie de sectoare”

    Jurământul are loc cu două zile înainte de Ziua Victoriei, cea mai importantă sărbătoare a Rusiei, care celebrează cucerirea Berlinului de către Armata Roşie sovietică în cel de-al Doilea Război Mondial. Înfrângerea Germaniei naziste face parte integrantă din identitatea rusă modernă – şi din justificarea de către preşedinte a războiului din Ucraina ca fiind o luptă comparabilă.

     

  • Rezerva Federală a SUA, cea mai puternică bancă centrală din lume, menţine dobânzile la maximul ultimilor 23 de ani şi semnalează lipsa de progrese în privinţa încetinirii inflaţiei

    Rezerva Federală a SUA (FED), cea mai puternică bancă centrală din lume, a menţinut miercuri dobânda cheie la maximul ultimilor 23 de ani, de 5,25%-5,5%, după ce o creştere a ratei inflaţiei a spulberat speranţele că banca centrală va reduce în curând costurile de împrumut.

    “În ultimele luni, nu s-au înregistrat progrese suplimentare în direcţia atingerii obiectivului de inflaţie de 2% al comitetului”, a afirmat Fed într-un comunicat după o şedinţă de două zile, scrie CNBC.

    Rata inflaţiei pe 12 luni, folosind indicele PCE preferat de Fed, a crescut la 2,7% în martie, de la 2,5%, rămânând cu mult peste obiectivul băncii. Alte măsuri ale inflaţiei sunt chiar mai ridicate, notează publicaţia.

    Preşedintele Powell nu exclude posibilitatea unor majorări de rate. Dar este puţin probabil. Ţineţi cont de părerea pe care o serie de persoane – inclusiv fostul preşedinte al Fed din New York, Bill Dudley – au susţinut că ar fi o ştachetă ridicată pentru ca Fed să reia creşterile.

    După afirmaţiile acestuia Dow Jones a crescut puternic înregistrând o apreciere de 1,3% la ora redactării acestei ştiri. S&P500 creşte cu 1%.

    Financial Times scrie miercuri seară că Rezerva Federală a semnalat că este posibil ca în SUA costurile de împrumut să rămână mai mari pentru mai mult timp, în timp ce se luptă cu inflaţia persistentă din cea mai mare economie a lumii.

    Comitetul Federal pentru Piaţa Deschisă a declarat, după şedinţa de miercuri, că în ultimele luni a existat “o lipsă de progrese suplimentare” în direcţia atingerii obiectivului său de inflaţie de 2% – o completare la declaraţia sa care, de fapt, amână reducerile de dobândă până cel mai devreme în a doua jumătate a acestui an.

    Însă Fed a indicat, de asemenea, că nu ia încă în considerare noi majorări de rate pentru a contracara recenta creştere a inflaţiei, afirmând că riscurile pentru îndeplinirea obiectivelor sale comune de ocupare deplină a forţei de muncă şi de presiuni moderate asupra preţurilor au “evoluat către un echilibru mai bun în ultimul an”.

    Comentariile băncii centrale americane au fost făcute în condiţiile în care a menţinut dobânzile la un nivel cuprins între 5,25% şi 5,5%, un maxim al ultimilor 23 de ani, care a fost stabilit din vara anului 2023.

    Semnalul de majorare a ratelor pe termen mai lung din partea Fed vine în urma unor date recente care au arătat că inflaţia a crescut din nou, în mare parte din cauza scumpirii carburanţilor, în timp ce economia americană a crescut mai lent decât se aştepta în primul trimestru al anului.

    Comentariile băncii centrale înseamnă, de asemenea, că costurile de împrumut ar putea rămâne mai ridicate pentru mulţi alegători americani în perioada premergătoare alegerilor prezidenţiale din noiembrie anul acesta. Preşedintele Joe Biden a declarat recent că “se aşteaptă ca aceste rate să scadă” în acest an.

    Autorităţile americane de stabilire a ratelor de dobândă au sperat să reducă ratele dobânzilor de trei ori în acest an, dar inflaţia mai mare decât se aştepta în ultimele luni a ridicat perspectiva ca Fed să menţină costurile de împrumut la nivelurile actuale pe toată durata anului 2024.

    Reacţia iniţială a pieţei la declaraţie a fost moderată, randamentele obligaţiunilor de trezorerie fiind uşor mai mici după publicare. După câteva tranzacţii agitate, acţiunile au rămas în scădere în cursul zilei.

    Declaraţia Fed de miercuri a venit după ce datele recente privind preţurile au arătat că progresele sale în ceea ce priveşte reducerea inflaţiei în 2023 au stagnat în acest an.

    În timp ce progresele în privinţa inflaţiei au stagnat, creşterea economică a scăzut şi ea, produsul intern brut scăzând în cel mai recent trimestru la o rată anualizată de 1,6%, de la 3,4% în trimestrul al patrulea din 2023.

    Analiştii au avertizat, de asemenea, că turbulenţele din Orientul Mijlociu ar putea duce la creşterea preţurilor la petrol, ceea ce ar putea contribui la inflaţia pentru alte bunuri.

     

  • Schimbare de leadership la Camera de Comerţ Elveţia-România: Adriana Cioca, Managing Director al dezvoltatorului imobiliar Artemis România, este noul preşedinte

    Antreprenorii şi investitorii români şi elveţieni, membri ai Camerei de Comerţ Elveţia-România (CCE-R), au ales un nou Consiliu Director format din opt membri şi condus de Adriana Cioca, Managing Director al dezvoltatorului imobiliar Artemis România, parte din Artemis Holding Elveţia.

    ”Vom promova colaborarea între membri şi vom dezvolta proiecte inovatoare care să susţină interesele membrilor noştri, atât din România, cât şi din Elveţia. Vom continua să identificăm şi să creăm oportunităţi de afaceri profitabile şi să sprijinim creşterea companiilor în cadrul acestei comunităţi dinamice”, soune Adriana Cioca, noul preşedinte al Camerei de Comerţ Elveţia-România şi managing director al Artemis România.

    Noul Consiliu de Administraţie al CCE-R este format din Frank Loeffler, Director General, Roche România, Adriana Cioca, Director General, Artemis, Daniel Hauri, Preşedinte, Elbcon Holding, Laurenţiu Ştefănescu, CEO, Sika România & Adeplast, Lucia Stoicescu, CEO, mindit.io, Teodora Koletsis, Avocat Partener, Gruia Dufaut Law Office, Ovidiu Dîmbean-Creţa, Rector, ASEBUSS Business School şi Miruna Enache, Partener Fiscal, EY România & Moldova.

    Adriana Cioca are o experienţă vastă în domeniul afacerilor de familie şi a coordonat proiecte naţionale şi internaţionale în domeniile FMCG, imobiliare, aviaţie şi agricultură. Absolventă a unui program de MBA la şcoala de afaceri WU Executive Academy din Viena şi a unui program de specializare la Harvard, Adriana Cioca a urmat studiile doctorale în cadrul Şcolii Doctorale, specializarea Management, la Universitatea Valahia din Târgovişte.

    În paralel cu rolul său managerial, lucrează la subiecte de cercetare cu accent pe procesul de luare a deciziilor în cadrul afacerilor de familie. Sfera sa de interes s-a extins către domeniile: investiţii durabile, timpul de reacţie în procesul de luare a deciziilor, principalele motoare ale inovaţiei, riscul afacerilor de familie în toate formele sale şi succesiunea familială.

    Cu o experienţă profesională de 18 ani, Adriana Cioca lucrează în cadrul Grupului Artemis din 2015, iar în prezent este Director General pentru România şi Manager Corporativ pentru proiecte internaţionale ale Grupului. Anterior a avut diferite roluri manageriale pentru Grupul Immofinanz şi Tiriac Holding.

    Camera de Comerţ Elveţia – România (Camera de Comerţ Elveţia – România) numără 117 membri din diferite sectoare, care împreună generează venituri de 19,8 miliarde de euro  la nivel global şi care au peste 18.000 de angajaţi.

    Elveţia se clasează pe locul 8 în rândul celor mai mari investitori din România, cu investiţii cumulate de 4 miliarde de euro la sfârşitul anului 2023, reprezentând 3,7% din stocul total de investiţii străine directe din România, conform datelor Băncii Naţionale a României.

     

  • Cine este femeia ce conduce afacerile din România şi Bulgaria mondial cu afaceri de miliarde de dolari

    100 Cei mai admiraţi CEO din România – 094. Julia Kim, preşedinte, Samsung Electronics România şi Bulgaria

    Cu o experienţă de 25 de ani în domeniul tehnologiei, Julia Kim face parte din familia Samsung de aproape două decenii, lucrând de-a lungul timpului în mai multe departamente strategice precum marketing, product planning, online marketing sau vânzări şi marketing în regiunea UE. La începutul anului 2022, a fost numită în funcţia de preşedinte al operaţiunilor Samsung Electronics din România şi Bulgaria. Înfiinţată în 2010, Samsung Electronics România ocupă primul loc pe piaţa telefoanelor mobile şi a televizoarelor. Executivul are cunoştinţele solide despre industria în care şi-a construit cariera, dar şi calităţi umane ca empatia şi spiritul de echipă. La România, cel mai mult apreciază deschiderea oamenilor, dispuşi să ajute chiar dacă nu cunosc pe cineva.

    Julia Kim este pasionată de golf, îi place să călătorească şi să descopere locuri noi şi culturi diferite, iar atunci când îi este dor de acasă alege fără ezitare o porţie de kimchi, mâncarea ei coreeană preferată.


     

  • Bursă. Hidroelectrica semnează pentru extinderea acordului de colaborare cu arabii de la Masdar privind dezvoltarea de proiecte solare fotovoltaice on-shore şi flotante, cât şi implementarea de sisteme de stocare a energiei în baterii

    O delegaţie a producătorului de energie electrică verde Hidroelectrica (simbol bursier H2O), condusă de Karoly Borbely, preşedinte al directoratului societăţii, participă la vizita de lucru în Emiratele Arabe Unite, care are loc în perioada 17-19 aprilie 2024. Această deplasare face parte din cea de-a doua etapă a turneului în statele din Golf, pe care îl efectuează prim-ministrul Marcel Ciolacu în intervalul 16-19 aprilie 2024, conform unui comunicat de presă.

    La vizita de lucru în Golful Persic participă, de asemenea, o delegaţie guvernamentală română formată din ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, ministrul Economiei, Radu Oprea, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, preşedintele ANCOM, Valeriu Zgonea, preşedintele ANSVSA, Alexandru Bociu, preşedintele Hidroelectrica, Karoly Borbely, şi directorul Portului Constanţa, Mihai Teodorescu.

    În contextul acestei vizite, Hidroelectrica şi Masdar au agreat să extindă scopul societăţii mixte (JVC) ce urmează a fi înfiinţată astfel încât acesta să includă realizarea de proiecte solare fotovoltaice on-shore şi flotante, precum şi implementarea de sisteme de stocare a energiei în baterii, în condiţii de exclusivitate tehnologică, pentru o perioadă de trei ani, scriu reprezentanţii companiei de stat.

    Anul trecut, Hidroelectrica a raportat un profit istoric de 6,3 miliarde de lei, în urcare cu 42% vs. 2022. Veniturile au crescu cu 30% an/an la 12,2 miliarde de lei. La Bursa de Valori Bucureşti, acţiunile H2O se tranzacţionează în creştere cu 3,3%, faţă de un avans de 9,8% pe indicele de referinţă BET, conform BVB.

    „Vizita în Emiratele Arabe Unite reprezintă o oportunitate extrem de importantă pentru promovarea cooperării economice şi a investiţiilor între cele două ţări. Semnarea actului de extindere a acordului de anul trecut cu Masdar demonstrează angajamentul nostru comun pentru promovarea sustenabilităţii şi a diversificării sursei de energie în România. Suntem hotărâţi să continuăm şi să consolidăm colaborarea cu Masdar pentru dezvoltarea de proiecte în domeniul energiei regenerabile în ţara noastră”, spune Karoly Borbely.

    În ceea ce priveşte colaborarea exclusivă, aceasta poate fi prelungită pentru o perioadă suplimentară de încă trei ani, în condiţiile în care societatea mixtă a propus pe parcursul primei perioade de trei ani spre aprobare board-ului, pentru faza FID, investiţii cumulative de  2.000  de MW (proiecte greenfield sau brownfield) şi părţile au agreat condiţiile extinerii exclusivităţii pentru o nouă perioadă.

    părţile au fost de acord că prin intermediul JVC pot explora oportunităţi de business şi în alte tehnologii (eoliene onshore şi pe off-shore) sau în alte zone geografice (în afara României,  de exemplu), deciziile în acest sens urmând a fi luate pentru fiecare caz în parte. Documentul este semnat sub rezerva obţinerii aprobărilor interne ulterioare din partea ambelor companii, Hidroelectrica şi Masdar, pe textul final al Acordului Acţionarilor (Shareholder Agreement – SHA), care vor include şi aceste propuneri.

    „În aceste momente ne focusăm pe finalizarea negocierilor pentru Acordul Acţionarilor (Shareholder Agreement –SHA) la societatea mixtă ce urmează a fi înfiinţată de cei doi parteneri, Hidro şi Masdar, în cote egale. Ne-am propus ca prima investiţie realizată de noua societate să fie un proiect pilot de montare de panouri fotovoltaice plutitoare pe şapte lacuri de acumulare de pe Oltul mijlociu şi Inferior”, mai spune CEO-ul Hidro.

    Hidroelectrica a semnat în martie anul trecut un acord cu Masdar pentru dezvoltarea de proiecte în domeniul energiei regenerabile în România. Controlat de Abu Dhabi National Oil Company, Abu Dhabi National Energy Company PJSC (TAQA) şi Mubadala Investment Company, Masdar este unul dintre liderii mondiali în dezvoltarea şi investiţiile în proiecte de energie regenerabilă. Compania a investit peste 20 de miliarde de dolari în capacităţi regenerabile la nivel global, cu o putere instalată de aproape 15.000 MW, în operare şi în dezvoltare, potrivit comunicatului.

     

  • Optimismul Rezervei Federale se află în plină scădere :Jerome Powell a declarat că reducerile ratelor ar putea fi amânate după ultimele date ale inflaţiei. În funcţie de evoluţia preţurilor, Fed ar putea lua în calcul chiar o potenţială creştere a ratelor în 2024

    Preşedintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a declarat marţi că datele recente privind inflaţia nu au sporit cu nimic încrederea Fed privind necesitatea reducerii ratelor dobânzilor, momentul mult aşteptat al reducerilor necesitând o amânare suplimentară, raportează Investing.com. 

    „Datele recente nu au ajutat la consolidarea încrederii Rezervei Federale referitoare la nivelul şi dinamica inflaţiei, indicând faptul că este posibilă o prelungire a aşteptării până la momentul reducerii ratelor dobânzilor”, a declarat Powell marţi la Washington Forum on the Canadian Economy, organizat de Wilson Center. 

    Cu toate acestea, şeful Fed a adăugat că politica Rezervei Federale este „bine consolidată” pentru a face faţă riscurilor, atenuând unele temeri, deşi încă incipiente, că banca centrală ar putea fi forţată să ia în considerare perspectiva unor rate ale dobânzii mai mari. 

    Există un risc din ce în ce mai mare ca Fed să majoreze ratele până la 6,5% anul viitor, din perspectiva caracterului imprevizibil al economiei SUA, a subliniat recent strategul de la UBS într-o notă, deşi a precizat că acest rezultat de tip hawkish nu reprezintă scenariul său de bază.  

    Powell a declarat că datele recente privind inflaţia sugerează că ar fi oportun ca politica restrictivă adoptată de Fed să fie prelungită pentru a readuce inflaţia în mod sustenabil la ţinta de 2%.

    Între timp, piaţa forţei de muncă continuă să se normalizeze, deoarece cererea puternică de personal fost compensată de un salt al rezervei de lucrători disponibili şi de imigraţie.  

    Cererea puternică de lucrători „a fost contracarată de o creştere substanţială a forţei de muncă, atât datorită creşterii participării forţei de muncă, cât şi a unei creşteri substanţiale a imigraţiei”, a declarat Powell. În pofida acestei situaţii, „piaţa forţei de muncă a evoluat către un echilibru mai bun în ultimul an”, a adăugat el. 

    Cu toate acestea, şeful Fed a mai spus că, având în vedere nivelul actual al ratelor, există spaţiu de manevră pentru o relaxare în cazul în care piaţa muncii se va deteriora semnificativ. 

  • Hannibal din secolul 21? Preşedintele unui stat african ameninţă că va trimite 20.000 de elefanţi în Germania. Mokgweetsi Masisi: “Nu este o glumă”

    Preşedintele Botswanei, Mokgweetsi Masisi, a ameninţat că va trimite 20.000 de elefanţi în Germania, în contextul în care cele două ţări se ceartă pe tema importului de trofee de vânătoare.

    “Nu este o glumă”, a declarat marţi preşedintele pentru tabloidul german BILD.

    Masisi a atacat guvernul federal german, şi în special ministerul mediului, condus de ministrul Verzilor, Steffi Lemke, pentru că a încercat să interzică importul de trofee, în ciuda suprapopulării de elefanţi din Botswana.

    “Este foarte uşor să stai la Berlin şi să ai o opinie despre afacerile noastre din Botswana. Noi plătim preţul pentru a păstra aceste animale pentru lume”, a declarat el.

    Botswana, care găzduieşte aproximativ 130.000 de elefanţi, potrivit preşedintelui, a trimis deja 8.000 de elefanţi în Angola. “Am dori să facem o astfel de ofertă şi Republicii Federale Germania”, a anunţat Masisi. “Nu vom accepta un refuz”.

    “Vrem ca elefanţii noştri să umble liberi. Dacă vă plac atât de mult, atunci vă rugăm să acceptaţi acest cadou din partea noastră”, a adăugat el.

    Preşedintele Botswanei a descris situaţia elefanţilor din ţara sa ca fiind gravă. Elefanţii distrug culturile şi devastează sate.

    De asemenea, el l-a invitat pe ministru mediului de ka Berlin să inspecteze protecţia faunei sălbatice din Botswana. Ţara sa face mai mult “decât orice altă ţară din lume”, a subliniat el, adăugând că o măsură de interzicere a importului de trofee ar agrava sărăcia.

    Organizaţia pentru drepturile animalelor PETA îl contrazice pe preşedintele din Botswana şi susţine planurile lui de a restricţiona şi, eventual, de a interzice importul, numind vânătoarea de trofee “un hobby al oamenilor bogaţi şi blazaţi care au mai mulţi bani decât morală”.

    “Sumele îngrozitoare pe care vânătorii amatori le cheltuiesc pentru o excursie de vânătoare nu ajung la populaţia săracă sau la administraţia unui parc naţional, ci aproape exclusiv în buzunarele operatorilor de turism şi ale proprietarilor de ferme de vânătoare”, a declarat un purtător de cuvânt al PETA pentru POLITICO.

    Botswana ar trebui să interzică complet vânătoarea de trofee şi să se bazeze în schimb pe turismul fotografic pentru a genera venituri, a adăugat purtătorul de cuvânt, subliniind că animalele vii ar face mai mult pentru imaginea ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noul lider al Turciei, care l-a învins pentru a treia oară pe Erdogan: Ekrem İmamoğlu a câştigat alegerile locale în marile oraşe din Turcia

    Principalul partid de opoziţie din Turcia a revendicat victoria în Istanbul şi Ankara în alegerile locale, provocând cea mai mare înfrângere a preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AK) în mai bine de două decenii, raportează Al Jazeera.

    Cu peste 95% din urnele de vot deschise duminică la Istanbul, primarul Ekrem Imamoglu, din partea Partidului Republican al Poporului (CHP), a declarat că l-a învins pe candidatul Partidului AK, aflat la guvernare, cu peste un milion de voturi.

    „Cei care nu înţeleg mesajul naţiunii vor pierde în cele din urmă”, a declarat duminică Imamoglu, un fost om de afaceri, în faţa a mii de susţinători.

    „În această seară, 16 milioane de cetăţeni din Istanbul au trimis un mesaj atât rivalilor noştri, cât şi preşedintelui.”

    În capitala Ankara, primarul CHP, Mansur Yavas, a revendicat victoria asupra rivalului său, salutând rezultatul ca pe un „mesaj clar pentru cei care conduc această ţară”.

    CHP a fost în avantaj şi în Izmir, al treilea oraş al Turciei.

    În total, CHP s-a impus în 36 din cele 81 de provincii ale Turciei, a raportat agenţia de stat Anadolu.

    Susţinătorii opoziţiei s-au adunat la Istanbul pentru a sărbători rezultatele, zeci de mii de persoane aprinzând torţe şi fluturând steaguri turceşti.

    La alegerile locale anterioare din 2019, Imamoglu a câştigat cursa pentru primăria Istanbulului, dându-i lui Erdogan şi Partidului AK cea mai mare lovitură electorală de până atunci. Această înfrângere a atins, de asemenea, o notă personală pentru Erdogan, care s-a născut şi a crescut cel mai mare oraş al Turciei, fiind primarul acestuia în anii 1990.

    Alegerile locale de duminică reprezintă o nouă lovitură pentru preşedintele care îşi propusese să preia din nou controlul asupra acestor zone urbane.

    Aproximativ 61 de milioane de persoane au putut vota duminică pentru primarii din cele 81 de provincii ale Turciei, precum şi pentru membrii consiliilor provinciale şi alţi oficiali locali.

  • Gaura bugetară uriaşă din Franţa pune sub semnul capacităţile preşedintelui Emmanuel Macron de a rezolva provocările fiscale ale ţării

    Deficitul bugetar al Franţei scapă de sub controlul guvernului, subminând credibilitatea preşedintelui Emmanuel Macron ca reformator economic capabil să rezolve provocările fiscale ale ţării, raportează Bloomberg.

    Cifrele oficiale de marţi au arătat că diferenţa dintre venituri şi cheltuieli s-a extins la 5,5% din producţia economică în 2023, de la 4,8% în anul precedent, depăşind cu mult cele 4,9 procente planificate de guvern.

    Creşterea veniturilor fiscale a încetinit brusc pe măsură ce a doua cea mai mare economie din zona euro a început să stagneze, ritmul de expansiune a cheltuielilor reducându-se uşor, potrivit agenţiei de statistică Insee.

    Deficitul în creştere reprezintă o lovitură pentru Macron, care îşi construise o reputaţie de lider riguros în urma preluării mandatului de preşedinte în 2017, în contrast cu anii în care guvernele franceze au ratat ţintele de deficit. În primul său mandat de cinci ani, el şi-a depăşit sau egalat obiectivele anuale în patru ocazii, singurul eşec fiind marcat de venirea pandemiei.

    Amploarea eşecului din 2023 pune, de asemenea, sub semnul întrebării strategia lui Macron de reparare treptată a finanţelor bazându-se pe revizuiri care să stimuleze creşterea, cum ar fi relaxarea legislaţiei muncii sau creşterea vârstei de pensionare. Până când cheltuielile au început să explodeze în timpul crizei Covid şi a crizei energetice, această abordare putea să ofere pista necesară preşedintelui pentru a evita măsurile dureroase generate de creşterile de taxe. 

    Abordarea creşterii taxelor – faţă de care guvernul se opune – sau a reducerilor mai profunde ale cheltuielilor ar fi o mişcare politică riscantă, deoarece partidul lui Macron se află deja în urma Raliului Naţional de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen cu aproximativ 10 puncte în sondajele privind intenţiile de vot înainte de alegerile pentru Parlamentul European din iunie. În plus, Macron a promis că anul viitor va scădea taxele pentru lucrătorii cu salarii mai mici.

    Ministerul de Finanţe a anunţat deja în februarie economii de 10 miliarde de euro (10,8 miliarde de dolari) pentru a încerca să revină pe drumul cel bun în vederea atingerii ţintei de deficit de 4,4% din producţia economică în acest an. Ministerul a declarat că economisirea a cel puţin alte 20 de miliarde de euro vor fi necesare în bugetul pentru 2025.

    Guvernul va oferi o actualizare a planului multianual de finanţe publice pe care îl prezintă la Bruxelles pe 17 aprilie, a declarat ministrul de finanţe Bruno Le Maire în timpul unei şedinţe telefonice cu jurnaliştii. Versiunea de anul trecut a programului de stabilitate propunea un curs pentru un deficit de 2,7% din producţia economică în 2027.

  • ​Dan Şucu, preşedintele Concordia, una dintre cele mai mari organizaţii patronale: „Principala problemă de care ne ocupăm este oprirea creşterii birocraţiei. Costurile cu birocraţia trebuie să scadă cu 25% în următorii cinci ani”

    Birocraţia în creştere este principala provocare a României, dar nu numai, Europa, în general, confruntându-se cu această problemă, care trebuie rezolvată rapid, consideră Dan Şucu, preşedintele Concordia, una dintre cele mai mari organizaţii patronale.

    „Principala problemă de care ne ocupăm, în general, este oprirea creşterii birocraţiei. Este percepţia tuturor că România nu mai este condusă nici de politicieni, nici de antreprenori, ci de birocraţie. Acelaşi lucru se întâmplă şi în Europa. Strategia noastră este ca costurile cu birocraţia să scadă cu 25% în următorii cinci ani”, a spus Dan Şucu, preşedintele confederaţiei Concordia.

    Dan Şucu a fost prezent la cea de-a şaptea ediţie a Conferinţei Naţionale a Industriei Ospitalităţii, realizată de HORA, organizaţie care reuneşte lideri autohtoni din HoReCa, autorităţi locale şi specialişti din industrii conexe. La rândul ei, HORA face parte din Concordia. El a subliniat că se bucură că HORA s-a alăturat Concordia, mai ales că industria ospitalităţii este importantă, pentru că generează atins 5,4% din PIB anul trecut şi, mai mult, generează „un PIB mai important în alte industrii conexe, cum ar fi cea a mobilei”.​