Schimbarea statutului juridic al Vilei Dante a fost efectuată prin ordonanţă de urgenţă.
În urmă cu o lună, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul a iniţiat negocieri cu o ambasadă pentru închirierea Vilei Dante din Bucureşti, pentru o chirie lunară calculată la peste 20.000 euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat, marţi, date privind activitatea întreprinderilor din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă, în 2012, acestea indicând că faţă de anul precedent numărul întreprinderilor a crescut cu 4%, la 447.938.
“La sfârşitul anului 2012, sectorul industrie însuma 50.896 întreprinderi, respectiv 11,4% din totalul întreprinderilor active din domeniul economic (industrie, construcţii, comerţ şi servicii). Cea mai mare pondere a fost deţinută de întreprinderile active din cadrul sectorului Servicii, respectiv 40,9%”, arată INS, într-un comunicat.
Statistica a luat în calcul întreprinderile active din punct de vedere economic în perioada de referinţă, respectiv pe cele care realizează bunuri sau servicii, înregistrează cheltuieli şi întocmesc bilanţ contabil.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Îmbunătăţirea rezultatelor se reflectă în principal prin menţinerea unui echilibru de numerar adecvat şi prin lipsa datoriilor restante către bugetul de stat sau orice alţi parteneri”, se arată într-un comunicat al companiei.
Compania a operat în această perioadă 12.532 de zboruri regulate, cu 188 mai puţine decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, transportând însă cu 2,6% mai mulţi pasageri faţă de primele 9 luni din 2012, datorită unei politici de îmbunătăţire a reţelei de rute.
“Este esenţial ca Tarom să îndeplinească obiectivele propuse în planul de management pentru a putea trece pe profit în următorii ani”, a declarat Christian Heinzmann, director executiv-accountable manager al companiei.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Începând de astăzi, sunt foarte multe controale ale ANSVSA cu privire nu numai la calitatea produselor, la anumite analize, dar şi cu privire la activitatea anumitor laboratoare particulare, unde este realizat procesul de autocontrol. Cred că trebuie să modificăm legislaţia şi să întărim controalele la aceste laboratoare private”, a spus Constantin.
O cantitate de 3.472 de kilograme de carne de pui congelată provenind de la Avicola Călăraşi şi retrasă de la comercializare din Selgros Suceava urmează să fie incinerată după ce în urma analizelor a fost depistată salmonella.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Preşedintele a spus că din punctul său de vedere “competitivitatea, în creştere, a economiei Româneşti, vine strict din sectorul privat”.
“Vor trebui luate măsuri, inclusiv de privatizare onestă a marilor companii de stat care generează pierderi”, a comentat şeful statului, adăugând că, altfel, România nu va reuşi să fie competitivă la nivel european, dacă nu-şi finalizează şi îşi repartizează sectorul de stat.
Şeful statului a mai declarat că de regulă, “în România ne-am obişnut să privim spre marii investitori, dacă vin sau nu vin, ei fiiind cei care ar trebui, chipurile, să relanseze economia românească”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
GOOGLE va furniza în continuare informaţii despre cuvintele cheie pentru găsirea advertiserilor, însă, în urma acestor modificări, multe companii de marketing şi numeroşi publisheri se vor confrunta cu pierderi.
“Aceasta este una dintre cele mai mari pierderi de date cu care se confruntă marketerii în ultimii cinci ani”, a declarat Seth Besmertnik, CEO Conductor, care susţine că, în medie, jumătate din traficul de pe site-urile clienţilor este obţinut din căutarea organică generată de implementarea unor tehnici de SEO (Search engine optimization).
Însă publisherii au în continuare acces la informaţiile despre cele mai importante şi populare 2.000 de cuvinte-cheie, însă nu în timp real şi numai prin instrumentele Google pentru webmaster. Acest fapt limitează modalităţile prin care publisherii îşi pot adapta conţinutul pentru a atrage un trafic mai mare în urma căutării organice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Zâmbetele de pe feţele şefilor Air France-KLM se arată tot mai rar, iar tensiunea creşte când conferinţa de presă menită să anunţe noile planuri de investiţii începe cu o pană de curent de un sfert de oră. La masa alăturată, o jurnalistă din Africa se uită mirată la titlul cu litere de-o şchioapă de pe prima pagina din Les Echos: „Alitalia: Rome favorable à une prise de contrôle par Air France-KLM„ (Alitalia: Roma, în favoarea unei preluări de către Air France-KLM – n.red). Sala se luminează brusc, iar directorul zborurilor de lung-curier îşi reia ideea: „Faptul că în urmă cu un an anunţam demararea programului de transformare «Transformation 2015» nu înseamnă că vom recurge doar la reduceri de costuri, ci şi la investiţii”.
Pe durata celor două alocuţiuni, vicepreşedintele Patrick Alexandre şi directorul Bruno Matheu au rostit cuvântul „transformare„ de mai bine de 20 de ori. Transformarea anunţată în ianuarie 2012 însemna, concret, urmarea a trei direcţii de eficientizare: reducerea rapidă a datoriilor, restructurarea zborurilor de scurt şi mediu-curier şi noi reduceri de costuri pentru creşterea competitivităţii. La capitolul datorii, boardul decidea ca prioritate-cheie reducerea creanţelor cu două miliarde de euro, până la nivelul de 4,5 miliarde de euro, la finele anului 2014. În zona reducerii de costuri, noi măsuri urmau a fi implementate pentru a putea economisi un miliard de euro.
Mai exact, o îngheţare a nivelului cheltuielilor pentru următorii doi ani în cazul Air France şi o moderare a salariilor la KLM. Măsura blocării angajărilor, adoptată în septembrie 2011, se păstrează. Date fiind impredictibilitatea mediului economic şi dezechilibrul dintre capacitatea disponibilă şi cerere, boardul a decis să menţină cvasistabilă flota din prezent, atât pe sectorul pasageri, cât şi în zona cargo. Flota poate urca în capacitate, în funcţie de evoluţia economiei, cu cel mult 5%. În plus, compania a redus totodată investiţiile de la 6 miliarde de euro în intervalul 2009-2010 la numai 5 miliarde în următorii trei ani. În momentul anunţului planului de reorganizare, acţiunile Air France erau cotate la circa 4 euro, iar astăzi preţul se situează la 7,35, aproape dublu faţă de valoarea din ianuarie 2012.
Primele semnale ale planului de transformare încep să se vadă. Potrivit informaţiilor comunicate de Air France, în prima jumătate a anului 2013 rezultatele operaţionale s-au îmbunătăţit cu 100 de milioane de euro. Circa 2.400 de angajaţi, consideraţi „personal excedentar”, vor fi incluşi în schema de plecări voluntare până la sfârşitul anului viitor. Operaţiunile de la Paris Orly vor fi externalizate complet companiei low-cost Transavia France, iar acelaşi lucru se va întâmpla şi cu serviciile cargo de pe acest aeroport. În fine, creşterea numărului de destinaţii va viza doar zborurile lung-curier. Cele şapte aeronave Boeing 747-400 vor părăsi flota până în 2015, fiind înlocuite de patru aeronave Boeing 777-300 şi trei Airbus A380.
Chiar dacă suma reprezintă doar o mică parte din economia americană, de 15.700 de miliarde de dolari, impactul zilnic al blocajului bugetar va deveni treptat mai puternic. Prelungirea acestei situaţii afectează încrederea şi cheltuielile companiilor şi populaţiei, scrie Bloomberg.
Astfel, IHS estimează că întreruperea parţială a activităţii statului pentru o săptămână va reduce creşterea anualizată a PIB de la 2,2% la 2% în trimestrul al patrulea. Un blocaj de 21 de zile, precum cel din 1995-1996, ar putea avea un impact în avansul PIB de 0,9-1,4 puncte procentuale, afirmă Guy LeBas, analist la Janney Montgomery Scott, din Philadelphia.
“Cheltuielile guvernamentale acoperă toate aspectele economiei, iar perturbarea acestora, mai mult decât pierderea directă a veniturilor, ameninţă încrederea investitorilor şi companiilor în moduri care pot afecta serios creşterea economică”, a declarat LeBas.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
După cinci ani de criză, mediul de afaceri arată diferit. Nu mă refer aici la volumele din care se face business sau la cât de greu se obţine profit şi nici la oportunităţile care apar pe piaţă. Mă refer la atitudinea oamenilor de afaceri, la stilul lor de a privi în viitor (pentru că cei mai mulţi se uită din ce în ce mai rar în trecut), la modul atent cum îşi aleg acum destinaţia fiecărei investiţii, la precauţiile pe care şi le iau. Criza a schimbat pe toată lumea şi era firesc să se întâmple aşa. Pe cei mai mulţi antreprenori i-a făcut mai calculaţi, iar pe pasionaţii de adrenalină i-a făcut mult mai agresivi. Au murit domenii, s-au născut domenii, au dispărut oameni de afaceri proeminenţi şi au răsărit milionari din rândul celor care abia adunau zeci de mii pe an. Criza a fost un fel de tărâm al făgăduinţei pentru mediul de business – un loc unde mulţi nu reuşesc sau se pierd pe drum, dar alţii dau lovitura. După ce mecanisme a acţionat criza, cum s-au diferenţiat oamenii de afaceri care au rezistat celei mai grele probe practice şi care este acum decalogul pieţei de business?
Luând ca punct de reper anul 2008, de debut al crizei, dar şi de vârf al volumelor de business din România, am identificat cinci tipologii de oameni de afaceri care populează acum cea mai mare parte a comunităţii de business româneşti. Nu au fost luate în calcul multinaţionale sau companii în care participaţia cumulată a unui fond de investiţii sau a unui om de afaceri străin este mai mare de 50%. Ne-am uitat doar la antreprenori români, mai mici sau mai mari, oameni care nu au avut în spate la momentul căderii pieţei decât experienţa lor, flerul, nervii şi economiile de la bancă.
Cu puţine excepţii, oamenii de afaceri români au decis să lupte cu criza. Cei mai mulţi au reuşit să se menţină: cu plusuri sau minusuri, cu închideri de magazine şi reorganizări ale producţiei sau prin strategii proprii – cum ar fi renunţarea la credite, intrarea în insolvenţă, mutarea afacerilor în ţări cu regim fiscal mai lejer, dezvoltarea unor nişe care să aducă repede bani gheaţă, marketing mai bine ţintit, revenirea în companie a echipei/directorului/eventual fondatorului care cunoaşte cel mai bine mecanismele firmei. Şi lista ar putea continua. Aceste strategii nu sunt numai moduri de a fi rezistat în faţa crizei, ci reprezintă noile reguli după care se fac afaceri în România. Cei mai mulţi antreprenori spun că nu vor mai face niciodată afaceri ca înainte. Tocmai de aceea lecţia crizei va funcţiona după aceste noi reguli cel puţin până la o nouă schimbare a generaţiilor.
„După cinci ani de recesiune, întregul mediu de afaceri a trecut printr-un filtru foarte puternic. Cei puţini rămaşi încă în piaţă sunt actori economici valoroşi, cu o poveste de succes în spate de-acum. Sunt acei olimpici la fizică şi informatică pe care nimeni nu îi laudă, dar care reprezintă certitudinea viitorului“, spune Andrei Cionca, fondatorul Casei de Insolvenţă Transilvania. Iar strategia pentru viitor nu (mai) este o vorbă goală, deoarece creşterea economică, chiar dacă va veni, se va aşeza pe comportamentele precaute din ultimii cinci ani. Conform unui studiu al Deloitte, companiile din centrul şi estul Europei aşteaptă creşteri economice de peste 3% abia din 2017. Asta înseamnă că suntem abia la jumătatea unui deceniu pierdut pentru business, iar amprenta ultimilor cinci ani este importantă şi pentru următorii cinci.
„Nu avem nicio obiecţie”, a declarat la începutul săptămânii ministrul italian al transporturilor, întrebat despre posibilitatea grupului franco-olandez Air France KLM de a prelua controlul transportatorului Alitalia, crescând ponderea participaţiilorde la 25%, cât deţine în prezent, la 50%.
La cinci ani de la salvarea de la faliment prin intevenţia unui pachet de investitori, factura italienilor devine din ce în ce mai mare: „Refuzul iniţial al ofertei Air France KLM ne-a costat 4,5 milioarde de euro. Nici Aeroflot, nici Etihad Airways nu mai sunt acum interesaţi de Alitalia”, scria pe blogul personal economistul Pietro Ichino, citat de Les Echos.
Preşedintele Air France, Alexandre de Juniac, declara că „nevoile financiare ale Alitalia nu sunt colosale şi sunt la îndemnâna Air France, chiar dacă nu este cel mai bun moment posibil”. 150 de milioane de euro sunt necesare pentru a prelua controlul companiei, în condiţiile în care băncile îşi asumă să finanţeze deficitul de 200 de milioane de euro al italienilor. Italia reprezintă a treia piaţă ca importanţă în Europa pentru Air France KLM, iar achiziţia Alitalia ar putea genera un trafic suplimentar de 50-100 de milioane de pasageri anual. Air France se află într-un amplu proces de reorganizare, ca urmare a pierderilor record înregistrate începând cu anul 2009. Zborurile pe distanţe scurte şi medii sunt cele care au generat numai în 2011 pierderi cumulate de 700 de milioane de euro. Nici măcar zborurile de lung-curier, cele mai profitabile în aviaţie, nu au reuşit să susţină minusul important cauzat de cele europene sau naţionale. Air France-KLM nu poate renunţa la aceste zboruri, dat fiind că îi asigură vizibilitate în Franţa şi întreaga Europă şi, mai important, dat fiind că sunt cele care aduc o parte importantă din pasagerii curselor către Africa, Asia sau cele două Americi în huburile de la Paris şi Amsterdam.
„Problema cea mai mare este cum şi la ce preţ poate fi redresată Alitalia, pe o piaţă puternic penetrată de companiile low-cost şi de cele din Golf ”, a mai spus şeful Air France KLM. Francezii ar prefera varianta achiziţiei unui pachet de 50%, fără să depăşească acest procent, întrucât pachetul majoritar ar impune şi plata datoriilor Alitalia – italienii trebuie să plătească alte 1,1 miliarde de euro pe seama unui contract de achiziţie de aeronave din Irlanda, semnat în 2008.
Piaţa din Italia a fost puternic invadată în ultimii ani de marii jucători low-cost din Europa. Ryanair, easyJet şi Wizz Air transportă zilnic zeci de mii de pasageri de pe principalele aeroporturi din Italia – Roma şi Milano. Alitalia operează zboruri în România pe rutele Bucureşti-Milano Linate şi Bucureşti-Roma Fiumicino, transportând circa 100.000 de pasageri pe an. Compania a transportat anul trecut 24 milioane de pasageri.