♦ În 2023, ultimul an pentru care există date publice, piaţa agenţiilor de turism a avut venituri de 6,5 miliarde lei (1,3 mld. euro) şi doar 2.800 de companii active, potrivit datelor de la Registrul Comerţului ♦ În 2024, românii au cheltuit 9,6 mld. euro pe deplasări în străinătate potrivit datelor BNR, un avans de 81% faţă de 2019.
Piaţa agenţiilor de turism, dominată până recent de antreprenorii locali, devine tot mai interesantă pentru jucătorii internaţionali, care se uită cu interes la România. Turoperatorii străini intră pe piaţa locală fie prin achiziţia unui jucător local, fie prin deschiderea propriilor filiale.
În ultimii ani, tot mai mulţi jucători străini au intrat în această piaţă, care a crescut semnificativ în ultimii ani, cu excepţia perioadei pandemiei. Potenţial de creştere există, iar străinii vor să cucerească o parte din această piaţă.
Încasările agenţiilor de turism în 2023 au ajuns la 6,5 mld. lei (1,3 mld. euro), dar sumele plătite de români pe vacanţe în străinătate, aproape 10 mld. euro în 2024, arată o piaţă cu un potenţial uriaş.
Cel mai recent exemplu este achiziţia a 70% din acţiunile agenţiei de turism locale Paralela 45 de către turoperatorul polonez Rainbow Tours Polonia, una dintre cele mai mari agenţii de turism din Polonia. Paralela 45 este prezentă de 35 de ani pe piaţa locală, fiind înfiinţată de Alin Burcea. Antreprenorul a decis să cedeze pachetul majoritar de acţiuni operatorului polonez pentru consolidarea agenţiei de turism îm piaţa locală, mai exact creşterea prezenţei în offline şi online, în următorii ani. Antreprenorul local rămâne cu 30% din acţiuni şi îşi păstrează rolul de CEO al agenţiei.
Operatorii polonezi nu sunt la prima tranzacţie în piaţa locală de turism. În vara anului trecut, Litoralulromânesc.ro, agenţie de turism locală specializată în pachete de vacanţă pe litoralul românesc, a fost cumpărată de Szallas Group, parte a grupului polonez Wirtualna Polska Holding. Agenţia locală era deţinută de Ionuţ Nedea, iar valoarea tranzacţiei s-a ridicat la peste 21 milioane de euro.
Grupul Szallas nu a fost la prima tranzacţie; în 2020, grupul a cumpărat portalul de rezervări Travelminit.
Un alt jucător polonez, însă nu din piaţa de turism, ci un fond de investiţii, a pariat pe turismul românesc în 2023 prin achiziţia pachetului majoritar al agenţiei Vola.ro, care îl are printre fondatori pe Daniel Truică. Resource Partners, unul dintre cei mai importanţi manageri regionali de fonduri de private equity, a preluat o participaţie de 80% din capitalul Vola.ro, liderul pieţei de turism online din România, cu prezenţă şi în Polonia, Bulgaria şi Moldova. Daniel Truică păstrează o participaţie minoritară semnificativă şi continuă să conducă direcţia strategică a grupului în calitate de CEO. Prin această achiziţie, Vola.ro vizează creşterea businessului şi extinderea pe noi pieţe din Europa.
Piaţa agenţiilor de turism nu a fost, până recent, obiectul unor tranzacţii importante, businessurile fiind construite şi deţinute de antreprenorii locali. Totuşi, a devenit tot mai interesantă pentru jucătorii străini.
Pe lângă achiziţia unor jucători locali, turoperatorii străini intră în piaţa locală şi prin deschiderea unor filiale locale, precum au făcut-o Coral şi Join Up.
Coral Travel, parte din grupul turc OTI, care are pe lângă agenţii de turism şi hoteluri în portofoliu. Coral Travel are peste 50 de birouri în Germania, Turcia, Rusia, Belarus, Georgia, Lituania, Estonia, Letonia, Egipt, Thailanda, Spania, Grecia şi Emiratele Arabe Unite.
Join Up, parte din grupul ucrainean cu acelaşi nume, a intrat în România în urmă cu trei ani. Grupul Join Up a pornit în Ucraina, iar companiile sub acest brand distribuie pachete turistice prin intermediul a 10.000 de agenţii de turism pe pieţele din Ucraina, Moldova, Kazahstan, Estonia, Letonia, Lituania şi România.
Mare parte din aceşti turoperatori au intrat pe segmentul de outgoing, adică de vacanţe în afara ţării, un sector care creşte semnificativ de la an la an. În 2024, românii au cheltuit 9,6 miliarde de euro pe deplasări în străinătate, cu un miliard de euro în plus faţă de anul anterior.
Piaţa agenţiilor de turism creşte pe fondul unui apetit tot mai mare al românilor pentru vacanţe. Portofoliul agenţiilor s-a diversificat mult în ultimii ani pentru a veni în întâmpinarea celor dornici să descopere noi destinaţii. În 2023, ultimul an pentru care există date publice, piaţa agenţiilor de turism a avut venituri de 6,5 miliarde lei şi doar 2.800 de companii active, potrivit datelor de la Registrul Comerţului.
Reducerea dobânzii de politică monetară nu se poate face până când dobânzile din piaţa interbancară nu scad sub rata-cheie, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, amintind de creşterea abruptă a dobânzilor din piaţă în contextul crizei politice.
“Nu se poate face o reducere a dobânzii de politică monetară până când dobânzile nu scad sub rata -cheie. Creşterea (dobânzilor pe piaţa interbancară-n.red) a fost abruptă. Vedem cum va fi scăderea. Trebuie să se reinverseze, să se amelioreze fluxurile de capital străin. Acum avem lichiditate în piaţă pentru că este şi perioadă de închidere a formării rezervelor minime obligatorii. A fost un moment dificil şi pentru jucătorii interni. Treptat dobânzile se vor duce sub dobânda de politică monetară şi atunci vom putea vorbi de reducerea dobânzii-cheie. Ne uităm şi la inflaţie”, a explicat Isărescu, la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei.
Boardul BNR a mizat în continuare pe prudenţă şi a menţinut dobânda-cheie şi la cea de-a patra şedinţă de politică monetară din anul 2025, la fel ca în ianuarie, februarie şi aprilie, la 6,5%, nivel stabilit în luna august 2024.
Inflaţia fluctuantă şi incertitudinile „deosebit de ridicate“ au determinat BNR să menţină dobânda-cheie şi în luna mai, deşi economia a stagnat în primul trimestru din 2025, iar creditarea încetineşte.
Intensificarea tensiunilor pe scena politică – după rezultatul surprinzător din primul tur al alegerilor prezidenţiale, demisia premierului Marcel Ciolacu şi ieşirea PSD de la guvernare – a stârnit agitaţie pe pieţele financiare, valutară şi monetară, iar cursul valutar a depăşit în data de 6 mai pentru prima dată pragul de 5 lei/euro, urcând până la 5,12 lei/euro, saltul fiind de aproximativ 3%.
Şi dobânzile pe piaţa interbancară au crescut, ROBOR la 3 luni, folosit ca referinţă la creditele retail în lei cu dobândă variabiă luate înainte de luna mai 2019, precum şi pentru creditele corporate în lei, depăşind 7%.
BNR a intervenit în piaţă pentru a apăra moneda naţională. Iar prin această intervenţie banca centrală vinde valută şi absoarbe astfel lichiditatea în lei din piaţă, iar dobânzile pe piaţa interbancară cresc.
Titlurile de stat cu scadenţa la 10 ani sunt cotate luni cu o rată de referinţă de 7,41% pe piaţa secundară, în coborâre de la 8,01% vineri, potrivit datelor BNR.
În cursul zilei de vineri, au fost tranzacţionate 241 titluri denominate în lei, cu un volum total de 5 mld.lei.
La titlurile de stat pe 6 luni, dobânda afişată luni este de 7,49%, în coborâre de la 8,32% vineri, iar la cele cu scadenţa la 3 ani rata de referinţă este de 7,55% faţă de 8,45% la finele săptămânii trecute.
Ratele de referinţă pentru titlurile de stat sunt calculate zilnic de către Thomson-Reuters.
Randamentul titluri de stat pe 10 ani a atins un maxim de 8.55% în data de 8 mai pe pieţele internaţionale, de la 7,5% cât era la inceputul lunii mai.
Statele Unite se pregătesc să anunţe una dintre cele mai mari reduceri ale cerinţelor de capital pentru bănci din ultimul deceniu. Această decizie arată clar direcţia de dereglementare impusă de administraţia Trump, informează Financial Times.
În următoarele luni, autorităţile de reglementare intenţionează să modifice regula numită raport suplimentar de levier (SLR). Aceasta obligă marile bănci să deţină o rezervă minimă de capital solid, proporţională cu toate activele lor – inclusiv creditele, instrumentele financiare şi alte expuneri din afara bilanţului. Regula a fost introdusă în 2014, după criza financiară din 2008-2009, pentru a întări stabilitatea sistemului bancar.
Băncile au criticat de mult timp această cerinţă, pe motiv că le penalizează chiar şi pentru deţinerea de active sigure, precum titlurile de stat americane. Reprezentanţii industriei susţin că acest lucru limitează capacitatea băncilor de a sprijini economia, de a oferi credite şi de a participa eficient pe piaţa datoriilor guvernamentale, estimată la 29.000 de miliarde de dolari.
„Este absurd să pedepseşti băncile pentru că deţin active sigure. În momente de criză, tocmai ele pot menţine piaţa lichidă”, a declarat Greg Baer, directorul executiv al grupului de lobby Bank Policy Institute. „Reglementatorii trebuie să acţioneze acum, nu după ce apare o nouă problemă.”
Lobby-iştii bancari se aşteaptă ca până în vară să fie propuse oficial aceste modificări. Relaxarea regulilor vine în contextul unei politici mai largi de tăiere a reglementărilor, de la mediu până la transparenţă financiară, promovată de preşedintele Trump.
Totuşi, nu toată lumea este de acord cu această decizie. Unii experţi avertizează că, într-o perioadă atât de incertă din punct de vedere economic şi geopolitic, slăbirea standardelor bancare poate fi periculoasă.
„Cu toate riscurile din prezent – de la instabilitatea dolarului la direcţia economiei – nu pare deloc momentul potrivit pentru a slăbi regulile de capital ale băncilor”, spune Nicolas Véron, cercetător la Institutul Peterson pentru Economie Internaţională.
Pe de altă parte, analiştii spun că o astfel de mişcare ar putea stimula piaţa titlurilor de stat şi ar putea ajuta administraţia Trump să reducă costurile de împrumut ale guvernului, permiţând băncilor să cumpere mai multă datorie publică.
Totodată, ar putea încuraja băncile să revină în forţă pe piaţa titlurilor de stat, după ce, în urma regulilor stricte impuse după criză, pierduseră teren în faţa fondurilor speculative şi a traderilor automaţi.
Mai mulţi oficiali americani de rang înalt şi-au exprimat deja susţinerea pentru relaxarea acestor reguli.
Bursa de Valori Bucureşti (simbol bursier BVB), operator al pieţei locale de capital şi acţionar majoritar la Contrapartea Centrală (CCP) şi Depozitarul Central, a înregistrat în primul trimestru (T1) din 2025 o pierdere de 1,19 mil. lei la nivel de grup faţă de rezultatul net de 2,96 milioane de lei raportat în T1/2024.
Veniturile operaţionale consolidate obţinute in T1/2025 au atins valoarea de 16,5 milioane lei, în scădere cu 4% an/an.
La nivel individual, veniturile operationale BVB in T1/2025 au fost de 7,81 milioane lei, echivalentul unei scăderi de 15% comparativ cu T1/2024 (9,15 mil. lei).
Evoluţia a fost influentata, in principal, de veniturile din tranzactionare mai mici cu 26% pe fondul unei activitati de tranzationare pe piata principala de actiuni sub nivelul anului precedent cu 32%, compensata partial de veniturile din oferte care au crescut cu 68% datorita emisiunilor de TS de peste 3 ori mai mari fata de T1/2024, notează raportul financiar al instituţiei.
Veniturile din tranzactionare reprezinta 59% din veniturile operationale ale BVB.
Acţiunile companiei evaluate la circa 330 de milioane de lei se tranzacţionează în scădere cu 9,05% anul acesta, pe un BET în scădere cu 0,96%. Dinamica din ultimele 12 luni constă într-o depreciere de 36%.
Lanţul de cafenele 5 to go, fondat de Radu Savopol şi Lucian Bădilă, intră pe piaţa bulgară printr-un parteneriat cu Minimart, reţea de magazine de proximitate cu aproximativ 200 de puncte de vânzare
Extinderea regională face parte din strategia de business a 5 to go, accelerat odată cu vânzarea, la finalul anului 2024, a pachetului majoritar de acţiuni către fondul de investiţii Accession Capital Partners şi fondul de private equity Invenio Partners.
„Accesarea pieţei de retail din Bulgaria prin parteneriatul cu Minimart deschide un nou capitol în strategia de extindere regională 5 to go şi consolidează poziţionarea brandului în Europa de Sud-Est. Vizăm o evoluţie semnificativă a segmentului retail în următorii ani, atât intern, cât şi extern, mizând pe avantajul unui portofoliu de produse variat, care a ajuns rapid în topul preferinţelor consumatorilor din România şi care, totodată, corespunde tiparelor de consum din Bulgaria şi specificului Minimart”, a declarat Dumitru Iliescu, managing director retail 5 to go.
Noul parteneriat marchează lansarea în Bulgaria a 20 de SKU-uri 5 to go, destinate consumului pentru acasă.
„Încă de la lansarea Minimart, ne-am propus să fim aproape de clienţii noştri, venind în întâmpinarea lor cu un mix de produse speciale, atent selectate, care să le ofere cel mai bun raport calitate-preţ şi o experienţă satisfăcătoare de consum. Oferta 5 to go îndeplineşte toate aceste criterii, este extrem de versatilă şi completează excelent portofoliul nostru actual. Plănuim o creştere semnificativă a reţelei Minimart pe piaţa din Bulgaria, astfel încât să devenim cel mai extins lanţ de magazine de proximitate la nivel regional, iar compatibilitatea strategică cu 5 to go susţine obiectivele noastre comune”, completează CEO Minimart, Dragiya N. Dragiev.
5 to go operează deja două cafenele în Bulgaria, la Ruse, şi va lansa în perioada următoare conceptul de franciză pe această piaţă, pentru a facilita atingerea targetului de 150 de cafenele deschise în decurs de câţiva ani.
Lanţul de cafenele a fost fondat în 2015 şi a depăşit în prezent pragul de 600 de unităţi în franciză.
OMV Petrom (SNP), liderul pieţei de carburanţi din România şi cel mai mare producător de hidrocarburi, a anunţat odată cu raportarea cu rezultatelor financiare pe 2024 că intenţionează să propună din nou acţionarilor acordarea unui dividend special, separat de cel deja aprobat din profitul aferent anului trecut. Decizia va fi luată în funcţie de evoluţiile pieţei şi contextul economic.
Compania a introdus această practică începând cu 2022, distribuind dividende în două etape: un dividend ordinar, plătit în prima parte a anului, şi un dividend special, acordat spre toamnă. Petrom semnalează intenţia de a continua această abordare şi în 2025, însă acest an se arată complicat pentru economie cu o încetinire a consumului – remarcată de companie – şi în contextul alegerilor prezidenţiale care determină presiuni pe dobânzi şi prin urmare pot schimba planurile unor companii. OMV Petrom deja a anunţat că are investiţii semnificative în perioada următoare, în parte parte în Neptun Deep. Deci, în funcţie de ce criteria va fi propus dividend special?
“Deci, pentru a lua o decizie, dacă acordăm dividende speciale, vom lua în considerare trei elemente”, spune Alina Popa, director financiar OMV Petrom în teleconferinţa cu analiştii din 30 aprilie.
“Primul este legat de modificările regimului fiscal şi de reglementare din România. Adică, vedem situaţia bugetului de stat. Ne uităm la asta. Vedem potenţiale schimbări după alegeri. Aşa că trebuie să înţelegem foarte clar care sunt aceste schimbări şi în ce măsură ne afectează”.
Petrom activează într-un sector puternic reglementat – cel al energiei – unde deciziile guvernamentale pot avea un impact semnificativ şi rapid asupra profitabilităţii companiilor. Statul poate introduce sau modifica taxe şi contribuţii speciale aproape peste noapte, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, cu taxa de solidaritate introdusă în 2023 pentru companiile din energie.
Astfel de măsuri, decise adesea pe fondul unor nevoi bugetare urgente sau al presiunilor sociale, pot afecta direct planurile financiare ale companiilor, inclusiv cele privind dividendele sau investiţiile.
“Al doilea element este cu siguranţă progresul investiţiilor noastre, avem planuri de investiţii semnificative. Vom evalua. Vom vedea unde ne aflăm cu toate proiectele în desfăşurare. şi a treia dimensiune, desigur, este în jurul evoluţiei mediului de piaţă şi a performanţei noastre financiare în prima parte a anului. în mod clar, suntem o companie foarte puternică. ştiţi, suntem pe o bază de numerar net, iar să fim competitivi pe partea de dividende este important pentru noi. Dar vom evalua toate aceste trei dimensiuni, şi vom decide dacă vom acorda dividende speciale undeva la mijlocul anului”.
În 2024 OMV Petrom a distribuit un dividend special de 0,03 lei pe acţiune, echivalentul a circa 1,9 mld. lei. Austriecii de la OMV – în calitate de acţionar majoritar- au luat jumătate, iar statul român circa 20%.
Pentru 2025 compania a primit aprobarea acţionarilor pentru un dividend cu un randament de 6,3% care va fi plătit pe 3 iunie. Atunci Petrom va face plinul acţionarilor cu 2,8 mld. lei.
Retailerul francez Leroy Merlin a contractat aproximativ 4.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri în clădirea Floreasca Park din zona Barbu Văcărescu-Floreasca, unul dintre cele mai mari huburi de afaceri din Capitală, într-o tranzacţie realizată cu implicarea companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
Clădirea, deţinută de Resolution Property şi Zeus Capital Management şi administrată de compania Cushman & Wakefield Echinox din anul 2021, are o suprafaţă închiriabilă de 39.350 de metri pătraţi şi chiriaşi precum Goodyear, Kellanova, Banca de Investiţii şi Dezvoltare, Metro Digital sau Ursus Breweries.
,,Mutarea într-un sediu mai mare reprezintă un pas firesc în evoluţia companiei noastre. Este rezultatul creşterii constante a businessului, extinderii echipelor noastre şi angajamentului faţă de planurile ambiţioase de dezvoltare pe termen lung.”, spune Mathieu Bauduin, CEO Leroy Merlin România.
Proiectul se află în zona Floreasca – Barbu Văcărescu, în al doilea cel mai mare hub de birouri din ţară, cu o suprafaţă de aproape 600.000 de metri pătraţi construiţi, în condiţiile în care o serie dintre cele mai mari companii din România şi-au stabilit sediile în birourile moderne din această zonă.
”Bucureştiul oferă un potenţial extraordinar, cu huburi de afaceri moderne şi bine conectate, care răspund cerinţelor variate ale companiilor în căutare de eficienţă, iar Floreasca – Barbu Văcărescu este una dintre destinaţiile principale, mare parte din suprafaţa de birouri tranzacţionată în primul trimestru fiind în clădiri din această zonă”, spune David Stănescu, Senior Consultant Office Agency Cushman & Wakefield Echinox.
Uniunea Euorpeană a lansat o acţiune de supraveghere a pieţei pentru produsele care ajung din China în Europa, după ce au apărut suspiciuni că Beijingul inundă piaţa europeană cu produsele pe care nu le mai trimite în SUA după tarifele comerciale anunţate de Donald Trump, potrivit The Guardian.
Suspiciunile au apărut după ce retailerii online Shein şi Temu au majorat brusc bugetele de marketing pentru Europa după ce Trump a introdus în weekend tarife comerciale pe coletele mici care vin din China, unde valoare totală per colet nu depăşeşte 800 de dolari.
Maros Sefcovic, comisarul european pentru Comerţ, a avertizat că tarifele anunţate de americani pentru industria auto europeană şi pentru industria siderurgică, dar şi ameninţările legate de noi tarife pentru alte sectoare sunt „inacceptabile”
Uniunea Europeană îi cere SUA să ajungă la un acord comercial, întrucât Sefcovic descrie UE drept „de departe cel mai important partener economic al Statelor Unite”.
De cealaltă parte, UE monitorizează posibilitatea ca Beijingul să trimită spre Europa produsele pe care le trimitea anterior în SUA. Primele rezultate ale raportului întocmit de UE vor apărea la jumătatea lunii mai.
„Ţinta este de a proteja piaţa europeană de posibile creşteri abrupte ale importurilor din alte ţări care sunt afectate de tarifele comerciale ale lui Trump şi care caută pieţe alternative. Aşteptăm primele rezultate ale analizei la jumătatea lunii mai.”, a adăugat Sefcovic.